Așa cum v-am anunțat deja în articolul precedent, vineri, 21 aprilie 2017, începând cu ora 19, după cinci ani de muncă și descoperiri în fotografia de stradă, grupul PhotoTeam România lansează la F64 un mult așteptat și necesar album de fotografie de stradă, intitulat „Un cincinal pe stradă”.

Fotografiile sunt semnate de: Dan Moruzan, Mirela Momanu, Cornel Hlupina, Oliver Merce, Eli Driu și Patricia Hilbert.

Grupul a pornit de la ideea de a lucra împreună și de a se promova reciproc, trecând printr-o serie de proiecte bazate pe teme comune, expoziții, organizări de concursuri de fotografie de stradă și realizarea de acțiuni și interviuri pentru a promova și a crește acest gen fotografic în România. Componența grupului s-a schimbat și ea de-a lungul vremii, astfel că puteți citi un scurt istoric PhotoTeam aici.

Cum nu e puțin lucru să scoți o astfel de carte, ne-am gândit ca înainte de lansare să realizăm un scurt interviu cu cei șase autori din album, pentru a-i cunoaște mai bine și pentru a afla povestea acestei cărți care nu ar trebui să lipsească din biblioteca niciunui pasionat de fotografie, fie ea de stradă sau de alt tip.

I-am întrebat pe fiecare ce reprezintă fotografia de stradă pentru ei, cum a fost această experiență de a scoate un album de fotografie în România și, poate cel mai important aspect, cum se vede fotografia de stradă astăzi și încotro cred ei că se îndreaptă.

Să vedem și răspunsurile:

#Ce reprezintă fotografia de stradă pentru fiecare dintre voi?

Fotografia de stradă este pentru mine o pasiune luată ca pe o provocare. Mai întâi a fost provocarea de a reuși să decupez din viața străzii cadre interesante, apoi provocarea de a reuși acest lucru cu o singură distanță focală și cu un aparat pe film, nu digital. Aceste provocari, până la apariția altora, mă definesc! (Dan Moruzan)

Fotografia de stradă este mai mult decât o simplă înregistrare sau documentare a vieții de zi cu zi. Este interpretarea personală a fiecăruia dintre noi, a ceea ce se afla în jurul nostru, zi de zi. Unii dintre noi surprind momente, altii surprind expresii, unii povești, alții concepte, și totul e acolo, în fotografia de stradă. Suntem diferiți, vedem diferit. Important este ca ceea ce a fost surprins de fiecare dintre noi, pe stradă, să transmită privitorului o stare, un mesaj. (Mirela Momanu)

Cel mai la îndemană, dar și cel mai generos gen fotografic, dacă avem în vedere bogăția estetică și de idei a cadrelor sale reprezentative. (Cornel Hlupina)

un cincinal pe strada

Cornel Hlupina /„Adăpost vremelnic”

Pentru mine este unul dintre cele mai sincere genuri fotografice și totodată genul fotografic ce îmi dă satisfacții/trăiri pe care nu le obțin decât cu ajutorul fotografiei documentare. Presupunând că prin fotografia de stradă faci doar fotografii neregizate, esti la mana hazardului, prin urmare factorul surpriză (sau norocul) combinat cu puțină atenție te pot pune față în față cu scene irepetabile, acesta fiind marele farmec al fotografiei de stradă. (Oliver Merce)

Modalitatea prin care pot să văd mai bine locurile din jur, să mă bucur mai mult de oamenii întâlniți și să trăiesc mai frumos clipe pe care le pot păstra amintire, fotografiindu-le. (Eli Driu)

Fotografia de stradă m-a ajutat să îmi clădesc încrederea de sine, deci nu este doar un hobby, ci o parte importantă din viața mea. Datorită fotografiei am întâlnit oameni extraordinari care m-au susținut și încurajat să îmi urmez pasiunea chiar și în momentele grele. De asemenea, făcând fotografie de stradă am învățat să privesc lucrurile diferit, să fiu mai atentă la ce se întâmplă în jurul meu și să analizez lucrurile mult mai critic, mai detaliat. Aceste aptitudini îmi sunt de ajutor în viața de zi cu zi – la muncă, la facultate – așa ca sunt foarte bucuroasă că am descoperit acest stil de fotografie din timp. Multe mulțumiri lui Silviu Gheție, care m-a îndrumat încă din primii ani de liceu – evoluția mea, nu doar cea fotografică, se datorează lui. Odată cu intrarea în grupul PhotoTeam, fotografia de stradă a devenit și un exercițiu constant pentru a menție calitatea fotografiilor, dar și un motiv pentru a încerca noi stiluri de abordare a subiectelor, mai ales că în perioada aceea m-am multat în Londra. (Patricia Hilbert)

phototeam romania

Eli Driu/ Ears -Urechiușe (Bucuresti, octombrie 2014)

#Ce a însemnat experiența realizării unui album tipărit în România?

Am parcurs în echipă toate etapele realizării acestui album foto: alegerea fotografiilor, aranjarea lor pe capitole, împerecherea imaginilor. A urmat apoi partea de design și redactare a întregului album. Bunul de tipar și experiența tipăririi efective au reprezentat plăceri mai mult sau mai puțin personale. Satisfacția răsfoirii primului album, un cumul de pasiune și muncă, a fost totală! Pentru mine, ca fondator al grupului, această perioadă de cinci ani s-a încheiat frumos, rotund, prin realizarea acestui album. (Dan Moruzan)

Un album se rezumă la un singur cuvânt: muncă. Foarte multă muncă. Extrem de multă muncă. Începând de la parcurgerea străzilor timp de 5 ani, selectia individuală a imaginilor, prelucrarea lor, asamblarea unor imagini ce aparțin mai multor autori, fiecare cu un alt stil, pentru a da un sens interesant de parcurs al albumului, punerea în pagină și nu în ultimul rând finanțarea albumului. Merită? Absolut! Când îl vezi acolo, pe masă, în fața ta, îl răsfoiești și vezi imaginile pe care le știi prea bine, dar care în contextul unui ansamblu tipărit sunt cu totul și cu totul diferite, mai bune, mai puternice, unite… Și apoi realizezi că poate într-o zi informația plasată în mediul virtual va fi greu de găsit, dar ceea ce este tipărit rămâne tangibil și poate fi vizionat la simpla deschidere a cărții. (Mirela Momanu)

Multă muncă, justificată de iluzia rămânerii unei urme peste timp. (Cornel Hlupina)

phototeam romania

Dan Moruzan

Orice fotografie bună ar trebui să-și trăiască viața în print, să treacă de la stadiul de pixel la cel de hârtie. Aceasta este motivația care îl poartă, probabil, pe fiecare fotograf să trecă de la prezentarea fotografiilor sale din format digital într-un format tactil. Ținând cont ca în urmă cu câteva luni am mai trecut printr-o experiență similară (tiparirea unui proiect foto personal), emotiile generate de realizarea acestui album au fost usor diluate, mai ales ca greul în realizarea cărții a fost dus de colegii din București cărora le mulțumesc încă o dată. (Oliver Merce)

De la prima idee legată de realizarea unui album și până în prezent, albumul a fost, rând pe rând, vis, provocare, răbdare, muncă, curiozitate, bucurie. Iar, pe viitor, sper să fie un imbold pentru alte fotografii și albume. (Eli Driu)

Fiind singurul membru plecat din țară, nu am reușit să fac parte din toate stagiile de lucru pentru album, așa că am „scăpat” de părțile mai dificile de organizare ( aș fi vrut să particip, dar nu puteam lipsi de la facultate ). Nu aș fi crezut că este atât de multă muncă în spatele realizării unui album tipărit și sunt mândră de membrii grupului care au putut să se implice mai mult decât mine în acest proiect. Desigur, rezultatul final este de vis așa că merită efortul depus. Abia aștept să ajung în țară să răsfoiesc și eu albumul! (Patricia Hilbert)

# Cum se vede fotografia de stradă astăzi și încotro credeți că se îndreaptă?

Fotografia de stradă este încă la modă! Toată lumea face fotografie de stradă oriunde, oricând și mai ales oricât și oricum! Din cantitatea enormă de imagini ce apar zilnic, singurul critic adevărat va fi timpul. (Dan Moruzan)

Este foarte interesant că din ce în ce mai multe persoane sunt interesate de fotografia de stradă. De la aparatele de fotografiat care sunt din ce în ce mai usor de purtat, având în același timp performanțe din ce în ce mai bune și până la plăcerea de a împărtăși ceea ce ai surprins cu alți pasionați de gen, fotografia de stradă pare un gen ușor abordabil în acest moment. Încotro? Pentru cei care cu adevărat sunt dedicați acestui gen, fotografia de stradă va rămâne în continuare o mare iubire, iar pentru cei care doar vor să fie în tendințe, este posibil ca pasiunea să se topească în timp. (Mirela Momanu)

După mai bine de o sută de ani, încă mai apar viziuni proaspete și surprinzătoare asupra străzii. Ele constituie premisele unui viitor, atâta timp cât nimic nu va împiedica fotografierea spațiului public și a ceea ce se întâmpla în el. (Cornel Hlupina)

Nu cred că am aptitudinea necesară pentru a face astfel de analize, îi las pe alții mai pricepuți. Pot însă să constat cu plăcere ca genul are noi adepți, unii dintre ei făcând fotografii foarte bune. În același timp, nu pot să nu fiu dezamăgit când văd că unii fotografi, care m-au inspirat în urmă cu 5 – 6 ani cu fotografiile lor de stradă, astăzi produc fotografii care aproape că nu mai au nicio legatură cu ceea ce faceau în trecut, complăcându-se în realizarea unor cadre facile. (Oliver Merce)

Fotografia de stradă câștigă din ce în ce mai mulți simpatizanți, atât fotografi cât și privitori, ba chiar oamenii fotografiați pe stradă sunt parcă mai prietenoși. Sper că această „democratizare” a fotografiei de stradă să aibă rezultate bune, de ordin calitativ, nu doar cantitativ. (Eli Driu)

Fac parte din diferite grupuri de tineri pasionați de fotografie, iar mulți dintre ei sunt interesați de fotografia de stradă. Aici sunt Președinta Societații de Fotografie a universitații în care studiez, așa că organizez cursuri și încerc să transmit lucuruile pe care le-am învățat colegilor mei. Multora le place fotografia de stradă deoarece nu este plănuită – trebuie să ai și puțin noroc – este un fel de vânat de fotografii. Acum, cu toată aparatura nouă ce apare este și mai usor să ieși în oraș la fotografiat – treci neobservat și nici nu ai de cărat multă aparatură. Ce mă face foarte fericită este că sunt studenți ai Societații de Fotografie care sunt interesați de fotografia pe film și de galeriile Magnum. Încotro se îndreaptă fotografia de stradă? Nu am de unde să știu. Probabil doar surprinde momentul. (Patricia Hilbert)

Cum spunea Vlad Eftenie în prefața albumului realizat de PhotoTeam România, „Un cincinal pe stradă”, fotografia de stradă aduce cu sine o mare provocare, aceea de a fi unde trebuie, făcând ceea ce trebuie, dorindu-ți să afli ceea ce nu știi cum arată încă, unde poate fi găsit și în ce fel de circumstanțe.

Iar acest album răspunde întocmai provocării menționate, poveștile imaginilor purtându-ne în timpuri și prin scene în care orașul vorbește cu privitorii, conferindu-le frânturi din lumea în care trăim, din cotidianul pe care îl redescoperim prin aceste fotografii ca fiind deloc banal, ci mai degrabă uitat, pierdut printre atâtea alte lucruri de care nu mai suntem conștienți.

În peisajul editorial românesc, „Un cincinal pe stradă” este printre puținele albume dedicate fotografiei de stradă ca gen de sine stătător, așa că vă recomandăm să nu ratați lansarea cărții, care va avea loc pe 21 aprilie, la sala expozițională F64, începând cu ora 19.

Cartea va putea fi achiziționată în cadrul evenimentului de lansare cu 95 de lei, urmând ca apoi doritorii să o poată comanda și online (comenzi@phototeam.ro), la prețul de 110 lei, transportul în România fiind inclus în această sumă. Detalii complete pe pagina echipei: www.phototeam.ro.

Formatul albumului este 23,5 x 22 x 1,7 cm, 228 pagini, hârtie dublu cretată mat, de 150 gr/mp și copertă cartonată, într-o ediție bilingvă română-engleză (ISBN 978-973-0-23772-6).

Mai multe detalii despre album,  plus câteva mici recenzii de la cei care l-au văzut deja, găsești aici.

Și nu uita că te așteptăm pe 21 aprilie la F64!