Izolat.Împreună sau dragostea în vremea pandemiei

Fotograful Mihnea Ratte derulează de mai bine de doi ani #laculteisunsets, seria de fotografii cu apusul soarelui de la balconul apartamentului lui din cartierul Lacul Tei din București, Pe durata autoizolării, fotografiile au fost o rutină în care și-a canalizat energia și trăirile nemaiîncercate. Iar, când a primit fragmente din cartea Quasar al Anei Mănescu, o colecție de texte despre apocalipse individuale în al căror miez se află dragostea, care descriau exact ce a simțit și astfel s-a născut ideea Izolat.Împreună, o expoziție de 25 de printuri cu apusurile, însoțite de aceste texte.

Despre ce fotografiază și scriu, despre cum a luat naștere această inițiativă și ce își propun să trasmită cu expoziția ne povestesc Mihnea și Ana, în interviul de mai jos.

Cine e Mihnea și care e relația lui cu apusurile?

Mihnea este un fost pasionat de geologie, de pictură, actor și jurnalist pe vremuri, care a descoperit fotografia ca pe o pasiune iar azi este modul lui de a trăi și de a se exprima. Apusurile au început când am trecut de un moment demult visat și plănuit, când am ajuns la casa mea. Am ieșit pe balcon când eram încă în renovare și am rămas mut, nu știam că așa arată un apus de pe balconul meu. Mi-am dat seama cât de norocos sunt că am acest view, mi-am dat seama cât de mult mă relaxează și cât de mult simt când mă pierd în aceste momente. De atunci, de câte ori sunt acasă, ora apusului este ora de stat pe balcon, privit și fotografiat acest sfârșit care anunță un nou început.

Cât de important a fost acest proiect personal pe durata izolării?

A fost fix ce aveam nevoie, o rutină zilnică să mă scoată din cea a pandemiei. Sună ciudat că o rutină te poate scoate din alta dar e de bine, m-a ajutat mult, terapie prin apusuri.

Cum a devenit #laculteisunsets Izolat. Împreună? Cum ați decis să lucrați împreună pentru această expoziție?

Mi-am dorit mereu o expoziție cu #laculteisunsets, dar nu o simțeam. Amalgamul de trăiri din acea perioadă m-a făcut să o vad cum se conturează și cum poate exprima tot ce am simțit. Știi când totul se leagă? Eu nu apucasem să îi dau pozele și ea deja avea draftul de citate pregătit. Am citit și am plâns, îmi tremurau mâinile pe tastatură când făceam selecția de poze pentru că se potriveau perfect. Cineva trăise și pusese în scris totul, cuvintele erau acolo în cărțile ei, mă așteptau să ajung la acel moment din viața mea când să mă identific cu ele.

 

Crezi că tu și Ana ați fi pornit un proiect împreună într-un alt context?

Cred că fiecare persoană apare în viața ta la momentul potrivit și cu un anume scop. Sunt sigur că nu va fi ultima colaborare cu ea, ea a apărut în viața mea ca să rămână.

Ce vrei să transmiți publicului cu acest demers?

Expoziția este povestea mea din pandemie. Totul a început cu disperare simțită adânc dar a existat ea, cea care mi-a transformat izolarea în cea mai faină perioadă a vieții mele. Cum era de așteptat, toate lucrurile bune au un început și un final, dar povestea completă o vei citi în cadrul expoziției.

Cu toții ne bucurăm, toți suferim, toți iubim și toți pierdem. Nu suntem singuri, acea persoană și acel moment există pentru fiecare dintre noi, chiar dacă se poate să ne întâlnim în etape ale vieții când nu suntem acolo, în același film. Cu toții am trăit asta dar toți ne vom regăsi, toți vom ofta și vom spune că va fi bine.

Cine este Ana și cum a început să scrie?

Ana a început să facă valuri pe hârtie și să se prefacă că știe să scrie când avea vreo 3 ani și a rămas cu încăpățânarea aia de a face valuri pe hârtie și a se preface că știe să scrie și la vreo 30 de ani. Pornind de la obsesia asta inexplicabilă pentru actul de a scrie, am purtat tot felul de pălării: blogger, autoare, jurnalist cultural, redactor, traducător. Când nu au mai fost suficiente cuvintele, m-am apucat și de tricotat și de fotografie. Totul e joacă, totul e serios, totul e tot deodată. Asta sunt, o creatură curioasă, fără stare, perpetuu obosită. O pisică, practic, care se joacă cu un stilou.

Este scrisul un hobby sau un job fulltime?

Nu-mi aduce prea multă plăcere, nu-mi aduce prea mulți bani, dar este atât de necesar, încât am coșmaruri și atacuri de panică dacă nu iau întunericul din mine ca să îl metamorfozez în mediul arhicontrolat care mi-e hârtia. Dar da, tot ce fac în zona asta creativă fac full-time, însă asta pentru că am norocul de a avea o plasă de siguranță acasă, altfel nu mi-aș permite.

Ce te inspiră să scrii?

Tot ce consum, trăiesc, gândesc și simt se strânge în mine, iar uneori țâșnesc la suprafață diverse idei-obsesii-care-trebuie-neapărat-scrise-acum. Mă trezesc scriind în minte când fac duș, când mănânc, când lucrez la alt proiect, iar uneori efectiv mă trezesc din somn cu paragrafe curgând fără să țină cont de faptul că nici nu știu unde mi-e biroul de chiaună ce sunt. Mă inspiră disperarea de a avea puțină pace.

 

Povestește-ne despre Quasar și cum a prins viață.

Quasar, din care sunt extrase majoritatea textelor din Izolat. Împreună, este a doua carte pe care am publicat-o, un volum de proză scurtă și arhiscurtă apărut la Herg Benet. L-am scris într-o perioadă în care aveam multe coșmaruri apocaliptice, parte dintre ele recurente din copilărie. Și într-un moment în care aveam sentimente pentru doi oameni, unul din trecutul meu, unul din bula mea, sentimente puternice, dar tăcute, pentru că eram într-o relație pe care continuam să o aleg, pe motiv de alte sentimente puternice. Era, deci, mult haos în mine. Am luat tot ce am simțit atunci, toate eurile mele neîmplinite și bântuite, și le-am transpus în textele astea pline de furie, frică, tânjire, moarte, dragoste, sirop și poezie. Au trecut cinci ani de când am publicat cartea și din viața mea au dispărut și coșmarurile acelea, și toți cei trei crai. Iar acum Quasarul prinde glas nou, pentru a spune o altă poveste despre groază și dragoste.

Cum ai intrat în legătură cu Mihnea și cum ați pus bazele acestui proiect? Cum ți s-a apărut asocierea cu fotografiile lui?

L-am descoperit acum doi ani, când eu mă trezeam în fiecare dimineață să pozez răsăritul, și căutam pe Instagram oameni care alergau și ei după sori somnoroși. Deci l-am găsit tocmai prin apusurile lui, așa că e tare simpatic că acum facem expoziția asta. Izolat. Împreună a fost ideea lui, i s-a năzărit să combinăm apusurile sale cu citate din cărțile mele, ca să îi spunem povestea din izolare, una de dragoste în vremea pandemiei. Am făcut o selecție de citate înainte să îmi dea mai multe detalii, a rezonat cu ele, am potrivit piesele de puzzle, gata expoziția. A fost joacă, a fost serios, a fost totul deodată, cum îmi place mie.

Cu ce ai vrea să rămână publicul după vizitarea expoziției?

Cu sentimentul apăsător că se termină ceva, dar e loc de atât de mult mai bine.

Izolat.Împreună va putea fi vizitată la cafeneaua Black Habit Coffee (Calea Griviței nr. 77, Clădirea The Mark, et. 1, în incinta Hotspot Workhub). Programul de vizitare este: 10 iulie, 18:00 – 23:00, 11 iulie, 9:00 – 23:00 și 12 iulie, 9:00 – 17:00 iar intrarea este liberă.

Alți fotografi au mai citit și:

Lasă un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *