Creator pe timp de criză? Iată 15 idei care te pot ajuta!

7. Arta în perioade istorice dificile (poate asta te va inspira)

Am menționat la început că de-a lungul timpului au apărut multe curente, mișcări și subculturi în perioade de criză. Hai să trecem câteva în revistă și să vedem cum putem profita de relevanța lor istorică.

Le luăm cronologic și foarte, foarte pe scurt:

• Art Nouveau – Un curent internațional de arhitectură și artă aplicată, mai ales în zona decorativă. Cel mai popular a fost în perioada 1890-1910 ca o reacție la arta academică.
• Modernismul – Este și un curent filozofic și unul artistic, care a pornit de la schimbările majore care au avut loc în societate la sfârșitul secolului 19 și începutul secolului 20. Printre factorii care au dat contur modernismului au fost: dezvoltarea industrială, creșterea a mediilor urbane, urmat de Primul Război Mondial. În general, modernismul include activități și forme de creație care resping formele vechi de artă sau tradițiile și metodele învechite pasate din obișnuință din generație în generație, care nu își mai aveau locul în lumea proaspăt industrializată.
• Futurismul – Originar din Italia la începutul secolului 20 s-a axat pe evoluția tehnologică, laitmotivele fiind: viteza, tehnologia, tinerețea, violența și obiecte care țineau de industrializare, mașini, avioane, etc.
• Art Deco – A pornit din Franța, chiar înainte de Primul Război Mondial, în anul 1910 continuând până în 1939. A influențat atât arta vizuală, cât și arhitectura și design-ul. Având un impact în viața de zi cu zi a oamenilor pornind de la: designul de clădiri și până la mobilă, modă, mașini, bijuterii, trenuri și obiecte uzuale ca radiouri și aspiratoare. Unit de dorința de a fi modern, Art Deco a trecut prin multe stiluri pentru a se forma, uneori chiar contradictorii.
• Expresionismul abstract – Curent în pictură apărut în perioada celui de-al Doilea Război Mondial și continuând și după, în New York în anii 1940. A fost printre primele curente americane care a primit atenție internațională, în anul 1946 de către criticul Robert Coates. Termenul însă a fost folosit mult mai devreme, în ceea ce privea expresionismul german în pictură, în revista Der Sturm din 1919.
• Arta ecologică – Preocupată cu prezervarea, remedierea și revitalizarea formelor de viață pe cale de dispariție, a resurselor naturale și a ecologiei Pământului. A apărut în jur de 1950.
• Minimalismul – În artele vizuale, muzică și alte arii ale creației, este un curent care a început după Al Doilea Război Mondial, perpetuat cel mai puternic însă, în anii ’60 și la începutul anilor ’70 în America.
• Avangardismul – Împinge limitele a ceea ce este considerat moral, etic, ce este acceptat de către societate și ce este privit drept model, în sfera culturală. Mulți artiști au migrat spre acest curent și mulți încă continuă să o facă, punând la încercare ceea ce oamenii consideră ca fiind direcțiile principale ale artei. Avangarda promovează și reforme sociale radicale, susținând că arta este cea mai rapidă cale de a produce o reformă politică și economică.
• Black Arts Movement sau BAM – A fost un curent activ în perioada 1960 – 1970 prin artă și activism. A creat instituții și a oferit un mesaj oamenilor de culoare. Deși afro-americanii mereu au contribuit artistic în America, din cauza persecutării, rasismului și a sclaviei aceste contribuții au fost lăsate mulți ani în umbră.
• Arta feministă – Asociată tot cu perioada 1960-1970, acest curent scoate în evidență diferențele politice și sociale dintre femei și bărbați, sperând la egalitatea dintre sexe.
• Arta stradală – Este un curent independent și neoficial care înflorește încă și azi. Se referă desigur la graffiti-uri și picturi, sculpturi, instalații stradale, pe clădiri, peste tot în spațiile publice. Zidul Berlinului este un exemplu foarte bun. Am ales să-l menționez fiindcă nu demult (și mai este și astăzi catalogat ca) vandalism și totuși nu poate fi oprit.
• Subcultura Punk – A pornit din Marea Britanie prin anii ‘70, s-a propagat foarte tare și în America, mai ales New York și nu numai. Contrar a ceea ce crede media, subcultura asta include o varietate de ideologii și manifestări în mai multe arii ale artei precum: modă, arte vizuale, dans, literatură și film. În afară de genul agresiv de muzică și de ideea unitară de promovare a libertății individului, plus principiile anti: autoritarism, conformitate, corporatism, consumerism, plus etica de “do-it-yourself”, ideologia politică acoperă toate spectrele,  tocmai pentru că se opune fixismului unui singur regim sau unei singure idei definită ca fiind corectă și general valabilă. Această subcultură a fost definită ca un bricolaj al tuturor subculturilor create de tineri de după Al Doilea Război Mondial.
• Realismul cinic – Curent în arta chineză care a început în 1990, în Beijing. A devenit unul dintre cele mai populare curente contemporane din China, din dorința practicanților de a se rupe de mentalitatea apărută odată cu Marea Revoluție Culturală Proletară.
• Arta digitală – O să o includ aici buluc multe lucruri, doar pentru că mi se pare că evoluția artei digitale, în care, din punctul meu de vedere intră și fotografia, până la boom-ul instrumentelor cu touchscreen, a avut așa, o evoluție în culise. Mereu a fost mascată de altceva, de industrializare sau consumerism, de marketing sau documentare pe teme sociale. De metode revoluționare medicale, de meme-uri. De faptul că putem cartografia istoria zilei de ieri din ce în ce mai instant. Și-a extins tentaculele prin toate ariile vieților noastre până când am ajuns să ne bazăm aproape integral pe ea. Fie că vorbim de design, de pictură digitală, de reclame, de cărți, filme sau fotografie. Nu exclud fotografia pe film, dar nu e ca și cum cu creionul pe hârtie puteai să faci o fotografie de film. Includ camerele pe film, substanțele chimice folosite la developat și restul, tot la categoria de nou, nu la categoria de digital, ci poate mai degrabă ca pragul de trecere dintre curentele anterioare și era vitezei.

Arta manifestată digital a devenit o necesitate. A devenit o necesitate pentru a înțelege ceea ce miliarde de oameni din jurul nostru vor să transmită. Indiferent dacă sunt știrile de la ora 5 (care au și ele un anumit design la televizor), indiferent că e un vlog cu o imagine beton, indiferent că sunt premiile de la Sony World Photography și indiferent de dacă cel mai nou documentar te lasă cu gura căscată de cât de bun a fost scenariul în a prezenta probleme sociale și cât de mult l-au ajutat filmul și imaginea din online. Arta digitală, fie că se vinde cu mii de euro sau e pentru o strângere de fonduri umanitară, fie că emoji-ul ăla ți-a captat starea exact așa cum e sau nu, ne-a adus mai aproape unii de ceilalți mental și mai departe fizic, iar asta este o mișcare care deja se întinde pe atât de mulți ani,  încât cred că cel mai important punct de interes al ei a ajuns să fie, unde ne va duce în continuare?