La Red Bull Romaniacs 2019 cu Canon 5D Mark IV

F64
10minutes read

În afara de Simona Halep, România mai are un loc 1 mondial, unul mai putin cunoscut. Competiția: Red Bull Romaniacs. De 16 ani de zile se întâlnesc la Sibiu cei mai buni motocicliști din lumea disciplinei Hard Enduro. De 10 ani acest raliu este recunoscut pe plan mondial a fi cea mai dură competiție, cea mai lunga, iar trofeul ei cel mai râvnit.

Încercând sa afli care sunt piloții care vin la Red Bull Romaniacs răspunsul este foarte simplu: vin toți. Nu lipsește nicio vedetă mondială, niciun pilot de fabrică și nici o tânără speranță. Este ca un meci de fotbal în care ar juca in acelasi timp Messi, Ronaldo, Neymar și toți ceilalți sportivi din Top10. Doar că acel meci se joaca la noi la Sibiu.

Așa confruntare a titanilor merita un echipament foto pe măsură. Știu, mirrorless-ul este pe val și nu mai poate fi contestată relevanța lui. Dar aici lucrurile sunt cu adevarat dure, iar vremea a fost extremă. Am alternat de la ploaie la soare puternic, de la furtună la grindină. De la fotografii făcute din praf la cele făcute din râuri în timp ce avem cizme de cauciuc în picioare, iar piloții zboară prin fața ta pe stânci sau poduri de lem de doar 30 de cm lațime. De la fotografii făcute în rafală de la mare distanță, la cele de portret făcute piloților epuizati care au ajuns la finis. Nu știu de ce, dar la întrebarea ce cameră este cea mai potrivită pentru așa ceva, răspunsul a fost destul de evident pentru mine: Canon 5D Mark IV.

La obiective a fost mai complicat, sunt atât de multe situații încât nu există un obiectiv care să le facă pe toate. Sau există? Ei bine da, există! Canon 28-300 este incredibil de versatil, fiind parcă gândit special pentru această competiție. Știi că poți face fotografii în care să suprinzi pe fundal un peisaj unic, dar și fotografii în care acțiunea se desfășoară la mare distanță de tine. Este rapid, sharp, rezistent și mai ales îți dă acel sentiment de siguranță. Știi că ai pe ce te baza atunci când o să fie greu. Și la Red Bull Romaniacs este într-adevăr greu. Trezirea la 4:30 dimineața, verificăm echipamentul, acumulatorii (minim 3), mâncăm rapid și plecăm spre punctul de start care uneori este la 90 de km distanță de Sibiu. Pentru că lumina este la acele ore încă prea puțină punem în rucsac și obiectivul Canon 24-70 F2.8.

Facem fotografii cu piloții care se pregătesc de start încercând să nu deranjăm. Nu folosim blițul pentru a nu scoate sportivii din concentrarea de dinainte de cursă.

Căutăm apoi locul sau locurile ideale pentru a face fotografii la start. Dacă se pleacă prin pădure și mai prindem și o zi cu nori e indicat să folosim blițul, pentru că altfel lucrurile se mișcă prea repede pentru lumina disponibilă. Dacă esti singur iar contextul este prea complicat pentru a te risca cu un setup de lumini comandate prin radio, rămâne o singură alternativă. Blițul. La Sibiu am avut pentru prima dată pe mână Canon 470 EX-AI. A fost un șoc acest bliț pentru mine. Este incredibil de deștept. Nu ratează, te ajută la rafale, este intuitiv, citește bine situațiile și îl poți folosi cu încredere pentru a da frâu liber creativității. Dacă o să ia startul 500 de piloți, parcă nu ar fi ok să arate toate fotografiile la fel nu? Dacă nu ati încercat încă un panning cu blițul în pădure poate că este momentul acum că avem 470-ul. Dar dacă am seta blițul pentru perdeaua a II-a? Cu atât mai bine! Deoarece spațiile sunt înguste și mișcarea trebuie să fie rapidă am ales sa utilizez tot obiectivul Canon 24-70 F2.8, păstrând artileria grea (la propriu, 28-300 are 1,7 kg), pentru urcările mai grele.

În ultima zi am avut parte de tot ce poate fi mai hard in aceasta lume a motociclismului extrem. Ploaie, multă ploaie, urcări și coborâri prin pădure, urcâri și coborâri abrupte pe stânci și mai ales ultima încecare. Dealul Gușterița de la marginea Sibiului, unde în ciuda condițiilor meteo extreme se strânseseră foarte mulți spectatori care așteptau sosirea piloților. Aici avem o serie de urcări foarte abrupte, pe un teren nisipos, care face aproape imposibil să te menți pe propiile picioare. Să faci fotografii în asemenea condiții presupune să știi că ai la tine un echipament care rezistă la o eventuală căzătură, la ceva ploaie, la praf și în condițiile cu adevărat extreme la o piatră care ar putea să zboare spre tine. Am ales astfel să pun pe vechiul meu 70 mark II obiectivul Canon 10-20 iar pe 5D să las 28-300-le.

Primul pilot care a ajuns la finish a fost un român: Radu Sărdărescu, care în final a stabilit timpul de referință al zilei la clasa Bronze (sunt 4 clase: Gold, Silver, Bronze și Iron), și a încheiat competiția pe locul 4 în clasamentul general. Marele câștigător al Red Bull Romaniacs 2019 s-a decis cu doar câtiva zeci de metri înainte de finis, pe chiar ultima urcare, cea mai abruptă. Ca să fac iar o paralelă cu fotbalul, având în vedere că am avut un raliu de 5 zile, în care unori piloți au condus și 10 ore pe zi, ar fi ca și cum câștigătorul s-ar decide după un meci cu 20 de reprize de prelungiri și 100 de lovituri la 11 metri. Cu adevărat dramatic a fost finalul și cu atât mai mare bucuria câștigătorului, germanul Manuel Lettenbichler. Acesta reușește să devină cel mai tânăr sportiv care se impune la Sibiu și mai ales o face la fix 10 ani după ce tatăl său, Andrea Lettenbichler, se impunea tot la Red Bull Romaniacs.

Ca să fiu sigur că o să prind și publicul numeros care venise la Gușterița, când au sosit favoriții am trecut pe obiectivul 10-20, iar atunci când acțiunea era prea departe sau prea periculoasă pentru integritatea fizică a mea și a echipamentelor am folosit 28-300-le. În acea zi nu am mai schimbat obiectivele de pe camere. Nu mai era timp. Tot setupul trebuie făcut de la bun început, am tras pe AV cu diafragma minimă când a ieșit soarele și pe TV cu 1/1000 când se întuneca sau începea ploaia. Am tras des în rafale de 2-3 fotografii, sau rafale mai lungi atunci când pilotul scăpa motocicleta de sub control.

Am folosit toată ziua AI Servo pentru focus, cu excepția fotografiilor de pe podiumul de premiere. Am păstrat rafalele și acolo doar pentru momentul deschiderii șampaniilor. Aici am însă un mare sfat pentru voi în ceea ce privește echipamentul. Luați cu voi o umbrelă dacă faceți fotografii din apropiere, o să vă salveze o baie cu șampanie pe voi, hainele voastre și mai ales echipamentul. Dacă vă permite configurația premierii stați la distanță cu un telefoto.

Mai multe fotografii făcute la această competiție unică în lume pentru duritatea ei puteți găsi pe pagina de Facebook a Federației Române de Motociclism in aceste albume: Ziua I, Ziua II, Ziua III sau Ziua IV.

Dacă decideți să faceți fotografii la o competiție de Hard Enduro este ideal să nu vă repeziți. Încercați să vă luați puțin timp în care să analizați acțiunea, traiectoriile motocicletelor, al prafului sau pietrelor, să înțelegeți regulile și dinamica concursului. Stați de vorbă cu alți fotografi care au experiența acelor concursuri și folosiți o vestă reflectorizantă. Toate acestea pentru protecția voastră, a echipamentului foto dar și pentru că în acest fel ne putem apropia de fotografii din ce în ce mai bune.