Tot ce trebuie să știe un începător despre astrofotografie – partea a III-a
F64- 5minutes read
În această parte vom vorbi despre setările camerei, precum și despre principalele reguli de compoziție de care trebuie să țineți cont în astrofotografie.
Care sunt cele mai bune setări ale camerei pentru astrofotografie?
Cum să determini timpul de expunere
Există doi factori principali care controlează expunerea în fotografie. Unul dintre ele este momentul în care obturatorul este deschis – viteza obturatorului – iar celălalt este diafragma. Combinația dintre aceste două determină câtă lumină atinge senzorul pentru a vă oferi imaginea finală. În astrofotografie, veți avea de-a face cu expuneri lungi în timp ce fotografiați în întuneric.
Viteza obturatorului
Viteza obturatorului este perioada de timp în care obturatorul camerei este deschis pentru a permite luminii să ajungă pe senzorul camerei. În astrofotografie, avem nevoie de o viteză lungă de obturare.
Acest lucru va varia în funcție de distanța focală pe care o utilizați. Cu cât distanța focală este mai lungă, cu atât timpul de expunere va fi mai scurt.
Apertura
Apertura este mecanismul cu diafragmă al obiectivului pe care îl detineți, care controlează cât de multă lumină ajunge la senzorul din cameră. În astrofotografie, avem nevoie de cât mai multă lumină care să treacă prin lentilă și să ajungă la senzor, astfel încât în general fotografiem la deschiderea maximă a obiectivului.
ISO în astrofotografie
Camerele DSLR moderne sunt capabile de ISO-uri ridicate, ceea ce este excelent pentru astrofotografie, deoarece prin setarea unui ISO ridicat, camera este capabilă să surprindă mai multe detalii. ISO în fotografia digitală măsoară sensibilitatea senzorului de imagine din cameră. Cu cât valoarea ISO este mai mare, cu atât senzorul de imagine este mai sensibil sau amplificat. Singurul dezavantaj este că o valoare ISO mare înseamnă mai mult zgomot în imagine, dar acest lucru poate fi corectat într-o anumită măsură. Din moment ce fotografiem în întuneric, vrem să fim capabili să fotografiem la cea mai mare valoare ISO posibilă fără a obține prea mult zgomot în imagine.
Balansul de alb
Balansul de alb este procesul d de a elimina umbrele de culori nedorite și în schimb vă oferă o imagine cu nuanțe de alb neutru. Această valoare variază în funcție de surse de iluminare diferite, de aceea este importantă setarea manuală a acesteia în astrofotografie.
Ce setări folosesc?
Există numeroși factori pentru determinarea setărilor, dar în mare parte acest lucru va depinde de tipul de cameră și obiectiv pe care le utilizați și de cât de întunecat este mediul în care fotografiați.
O setare tipică este cea cu expunerea de 30 de secunde, diafragma f/2.8 și ISO 3200.
Compoziția în astrofotografie
În privința astrofotografiei de câmp larg, oricât de spectaculos ar fi cerul nocturn, să potrivești peisajul cu cerul într-un mod estetic este o necesitate dacă vrei să realizezi fotografii deosebite. Cu setările corecte, oricine poate face o poză ok cu cerul noaptea. Diferența dintre o imagine ok și una grozavă este de obicei compoziția.
Regula treimilor
Aceasta este o regulă bazată pe descompunerea unei imagini în treimi, atât pe verticală cât și pe orizontală. Ideea este să îți așezi punctul de interes pe una dintre intersecțiile acestor treimi pentru o compoziție plăcută.
Puncte de interes
O imagine fără un punct de interes nu va atrage atenția privitorului mult timp. Ar putea fi ceva simplu, ca un copac aflat în prim plan, scos în evidență de cerul nopții, sau Calea Lactee deasupra orizontului unui peisaj montan.
Asigurați-vă că orizontul este drept
Este foarte important în orice fotografie de peisaj să vă asigurați că orizontul este drept. Aceeași regulă se aplică astrofotografiei de câmp larg dacă există un orizont în fotografia dumneavoastră.
Sperăm că acest ghid îți va fi util atunci când te duci pe teren, în căutarea celor mai frumoase cadre pentru astrofotografie!
Suntem curioși, ai experimentat acest gen de fotografie? Ce sfaturi ai oferi unui începător? Lasă-ne un comentariu!
