Evaluare Panasonic Lumix GF5 & GX1

Preambul – Panasonic si tehnologia mirrorless
Incepand cu anul 2008 Panasonic a initiat un drum promitator intr-un domeniu care a inflacarat imaginatia fotografilor inca de la inceput – sistemul de fotografiat mirrorless. Optand pentru formatul micro 4/3, Panasonic a fost pionier in implementarea acestei tehnologii. Pentru a optimiza calitatea produselor, colaborarea cu alte branduri de renume a fost nu doar necesara dar a creat punti de comunicare creativa menita sa ajute dezvoltarea tehnologiei, in favoarea utilizatorilor. Dat fiind insa prezenta complet neancorata in necesitatea unei continuitati si compatibilitati cu sisteme mai vechi, Panasonic a fost acela care a impus pasul in deschiderea noului drum. Pe urmele modelelor mai varstnicelor D-SLR Lumix L1 si Lumix L10, sistemul G1a fost acela care in 2008 a venit cu un design complet nou, miniaturizat prin absenta sistemului oglinzii sau vizorului clasic – inlocuit acum cu unul electronic. Standardul micro 4/3 a primit astfel un reprezentant viabil si foarte atractiv atat prin dotare cat si prin potentialul de dezvoltare ulterioara a platformei cu obiective inter-schimbabile. Un pas esential in istoria dezvoltarii tehnicii fotografice contemporane (vezi si articol dedicat aici). GF5 si GX1 sunt editii din 2012 care improspateaza si confera alternative multiple liniei actuale de aparate mirrorless de la Panasonic.
Lumix – o istorie personala
Cautarile mele fotografice m-au apropiat in anul 2008 de un aparat de fotografiat Panasonic, compact. Desi nu planuiam asta, nu banuiam o posibila revelatie si nici vreo atractie speciala, asa cum se intampla in ceea ce devin relatiile memorabile, micul TZ5 mi-a devenit partener de zi cu zi, de atunci. Pana astazi am trecut impreuna de numarul de 190k de cadre trase, rezistenta, calitatea imaginii, rapiditatea si zoom-ul puternic fiind atu-uri care definesc pentru mine ideea de “Lumix”.  Si care rezista in continuare. Evident ca atunci cand am vazut in mana stanga un Lumix GF5 si in cea dreapta un Lumix GX1, pentru un test in tandem, am fost curios sa aflu ce propune astazi Panasonic prin cele doua noi sisteme mirrorless. Cu o atitudine complet deschisa spre noua experienta si constient de faptul ca un aparat mirrorless are avantaje evidente in fata unui simplu compact, am pornit explorarea capacitatilor celor doua sisteme.
Metoda de lucru
Modul de lucru adoptat si prezentat este cu siguranta subiectiv, acesta descriind un demers fotografic personal intins pe perioada testarii celor doua sisteme Lumix. Fiecare fotograf are o abordare si cerinte specifice nu neaparat asemanatoare in ciuda situatiilor fotografice relativ comune, concluziile mele pastrand astfel o nota particulara care caracterizeaza un set de cerinte proprii modului meu de lucru, avand insa vocatia unei posibile generalizari. Solicitarea aparatului a fost preponderent urbana, el putand fi testat cu siguranta si cu accente orientate inspre alte genuri fotografice diverse, mediul digital fiind foarte flexibil prin definitie. Utilizatorul comun parcurge cu siguranta un mediu familiar, portretul individual sau de grup precum si evenimentul fiind subiecte fotografice comune. Mediul urban, peisajul constituie de asemenea teme fotografice abordate pe o scara larga.
Vremea potrivnica a amanat excesiv de mult turele fotografice, inceputul de an rezervand saptamani continue cu griuri apasatoare, lumina, contrastul, cromatica nefiind prietenoase pentru o evaluare corecta a capabilitatilor fotografice ale sistemelor testate. Temperaturile negative nu au constituit insa o provocare pentru acestea, atat GF5 cat si GX1 comportandu-se exemplar la temperaturi negative dublate de viscol.
Pe langa urmarirea unor criterii care privesc utilitatea instrumentului fotografic in mediul urban dinamic – unde intereseaza rapiditatea, acuratetea focalizarii, latitudinea mare de expunere in situatii cu contrast puternic si posibilitatea de a stabili campul de profunzime in functie de necesitati, am incercat sa accesez situatii comune pe care le-am proiectat intr-o imagine a utilizatorului standard – interesat generic de cladiri,  portrete, in cazuri cu lumina naturala sau artificiala, uneori insuficienta in diverse spatii. Am evaluat calitatea imaginii si  dinamica profunzimii de camp oferite de obiectivul standard Lumix G X Vario PZ 14-42mm F3.5-5.6 ASPH OIS, posibilele aberatii geometrice si cromatice, dinamica balansului de alb in situatii cu soare, cu nor, de inserare si nocturne, cu iluminare artificiala. Consecvent am urmarit si acuratetea redarii tonurilor ambientale si culorilor si prin prisma balansului de alb. Am fost interesat de eficienta reducerii vibratiilor, lucrand excluiv fara trepied, din mana.
Am testat modurile de lucru P, A si M, in tandem cu modul complet automat IA, care are un buton dedicat in cazul ambelor sisteme mirrorless. Modurile creative propun tratari precum retro, hi key, lo key, sepia, high dynamic, toy, miniature, toate cu rezultate interesante si aplicabile in diverse situatii cu efecte atractive.
Setarile aparatului sunt complexe si necesita un timp de descoperire si acomodare, de teste comparative pentru alegerea celei mai adecvate, in vederea obtinerii rezultatului optim. Pe marea majoritate le-am regasit de la micul compact TZ fiind astfel deja familiarizat cu scopul si efectul lor, alte meniuri insa fiind aditii necesare controlului adecvat al unui sistem mai complex si cu o capacitate de control superioara, ca in cazul de fata.
Caracteristici sisteme Lumix GF5 si GX1, ergonomie, meniuri
Trebuie precizat faptul ca nu vom prezenta cele doua sisteme prin comparatie ci in tandem, in paralel. Avand caracteristici diferite precum si un public tinta diferit, o comparatie nu ar avea un rezultat eficient. Prin comparatie insa, in situatii asemanatoare, cititorul isi va putea face o parere cu privire la caracteristicile fiecarui sistem in parte (vezi si articolul).
Lumix GF5 are un senzor micro 4/3 de 12.1 Mpix de tip CMOS, instalat pe o platforma Venus Engine. Intervalul sensibilitatii ISO este cuprins intre valorile 160-12800. Vine intr-o gama cromatica diversa, modelul testat fiind rosu metalic, fapt care a atras mereu o privire admirativa din partea celor care l-au sesizat. Liniile sunt curbe, contactul este placut, gripul ergonomic de cauciuc asigurand o priza eficienta. De dimensiuni reduse, este adresat amatorilor entuziasti, cu o interfata prietenoasa si o dispunere a butoanelor specifica pentru gama Lumix. Pe panelul superior se afla butonul declansator, cel pornit/oprit, butonul full auto IA, cel de filmare, microfoanele stereo, un difuzor si blitul. Pe panelul dorsal este instalat un ecran tactil fix de 3 inci, cu o rezolutie de 920k pixeli. La nivelul controlului, configuratia deja cunoscuta pentru gama Lumix cu 4 butoane dedicate pentru functiile de compensare a expunerii, balans de alb, mod rafala si mod focalizare, completate cu o rotita de control a diverselor valori. Exista un buton dedicat pentru accesul rapid la functiile principale. Balansul de alb presupune atat functii presetate dar ajustabile cromatic prin aport de valori in gama rosie sau albastra (cald si rece) dar si manuale si in funtie de temperatura de culoare.
Fata de predecesorul GF3, modelul GF5 este mai rapid cu 14% in realizarea cadrului. Atentia nu a mai fost indreptata spre marirea numarului de pixeli ai senzorului ci spre optimizarea modului de a procesa imaginea astfel incat zgomotul sa ramana redus si la valori ISO mai inalte. Viteza de focalizare a fost si ea sporita fata de modelul precedent, sistemul cu 23 de puncte de focus putand performa, atunci cand este setat acest mod, o urmarire a subiectului in timp real de mare precizie. Focalizarea se face pentru subiecte statice, cu miscare imprevizibila si cu miscare continua.
Meniul este si el optimizat astfel incat sa se poata accesa intr-un mod intuitiv direct functiile diverse ale aparatului. Grafica exemplifica modurile alese cu imagini sugestive. Rezultatele posibile sunt sugerate intuitiv, pentru imagini cu “fundal neclar” aparatul operand in fapt o deschidere a diafragmei, explicatia tehnica fiind inlocuita cu icon-uri vizuale sugestive. La nivelul functiilor – dat fiind platforma Venus Engine comuna, exista o asemanare cu modelul GX1,implementarea fiind aici mai prietenoasa la nivel vizual, intampinand experienta si cerintele fotografilor amatori entuziasti. Ne intampina sase “capitole” care asigura personalizarea setarilor sistemului. Sugerand o rotita de control, modurile de lucru clasice P, A, S, M precum si modurile artistice sau scenele presetate sunt disponibile de aici (SCN).  Un fapt deja obisnuit, este disponibila o lista foarte lunga de scene pe care aparatul le recunoste singur in modul Automat sau le propune in modurile dedicate. Filtrele creative enumera efecte precum “aparat de jucarie”, “miniatura”, “dinamica extinsa”, etc.  Prin intermediul ecranului tactil se poate personaliza, cu “drag and drop”, prezenta acelor setari utilizate frecvent. Transparenta tab-urilor asigura un bun control al imaginii in timpul accesarii functiilor dorite.  Tot aici se poate seta aparatul conform cerintelor proprii. Al doilea meniu din lista cuprinde setari aferente unor setari specifice Lumix cum ar fi “rezolutie inteligenta”, “sensibilitate inteligenta”, “reglare zone de umbra”, etc. Se pot aplica efectele de lucru dorite (standard, vivid, monocrom, portret, etc), fiecare avand in submeniuri dedicate setari ale claritatii, contrastului, saturatiei. Se alege rezolutia si tipul de fisier produs, aspectul imaginii, sensibilitatea ISO si dinamica sa, tipul de masurare a luminii.
Alte meniuri propun setarea modului video “full HD”, setari personalizate ale aparatului, modul de vizualizare a imaginilor.
Fata de GF5, Lumix GX1 – fiind destinat entuziastilor avansati, propune un senzor de tip CMOS cu o rezolutie sporita de 16 Mpix in format micro 4/3, implementat pe aceeasi platforma Venus Engine. Viteza de focalizare si zgomotul imaginii la valori mari ale Iso (cuprins in intervalul 160-12800) au fost imbunatatite fata de celelalte sisteme ale seriei G. Filmarea se realizeaza in mod Full AVCHD 1080/60i. Poate realiza o rafala de 20 de cadre pe secunda (la rezolutie scazuta, 4.2 la rezolutie maxima). A fost adaugata o nivela electronica. Dispunerea butoanelor asigura mai mult control, in special la nivelul accesibilitatii la setari uzuale prin cele extra 2 butoane complet personalizabile  dipuse pe panelul dorsal.
Gripul este mai robust oferind o priza mai sigura in mana. Fata de GF5, pe panelul superior se afla rotita cu modurile de fotografiere P, A, S, M, etc, accesul la acestea realizandu-se astfel direct si mai usor. Tot aici se afla microfoanele stereo, blitul cu picior flexibil,  butonul pentru mod complet automat IA si cel pentru filmare. Pe patina de blit se poate adauga un  vizor electronic extern (cum ar fi noul  DMV-LVF2). Panelul din spate propune un ecran tactil fix de 460k puncte (fata de cei 920k ai lui GF5), cu diagonala de 3 inci. Functiile afisate pe ecran pot fi andocate astfel incat sa nu se interpuna cu imaginea afisata, ele fiind accesibile atat pentru setari ale aparatului cat si pentru solicitari ale lucrului fotografic. Butoanele asigura accesul la functii precum Iso, balans de alb, mod rafala, mod focalizare, acces meniu, meniu rapid. O functie interesanta este prezenta prin posibilitatea de a fixa expunerea cu un buton dedicat dar personalizabil, AE Lock. Exista si o rotita de control prin intermediul careia se pot regla setari ale expunerii si diafragmei in modurile dedicate.
Focalizarea este flexibila si se bazeaza pe un sistem cu 23 de puncte. Utilizatorul poate selecta flexibil moduri precum punct, zona, dinamic, urmarire subiect in timp real. Pentru modul cu punct unic de focalizare, acesta se poate “trage” cu degetul pe ecranul tactil pentru a selecta zona dorita.
Masurarea luminii se face prin sistem cu un pattern impartit in 144 de zone, fiind prezente cele trei moduri clasice – punct, masurare centrala si masurare globala. Balansul de alb are moduri presetate de tip lumina de zi, cer noros, etc, doua setari personalizabile precum si setari ale temperaturii de culoare in grade Kelvin, in intervalul 2500-10000K, prezente in general pe sistemele avansate.  Se pot realiza ajustari cromatice pentru setari cat mai exacte.
Meniul interfetei grafice propune aceeasi functionalitate specifica Lumix, comuna in cea mai mai mare masura cu cel al sistemului GF5.  Sunt prezente optiuni precum  “rezolutie inteligenta”, “sensibilitate inteligenta”, “reglare zone de umbra”, etc. Se pot aplica efectele de lucru dorite (standard, vivid, monocrom, portret, etc), fiecare avand in submeniuri dedicate setari ale claritatii, contrastului, saturatiei. Se pot alege rezolutia si tipul de fisier produs, aspectul imaginii, sensibilitatea ISO si dinamica sa, tipul de masurare a luminii.
Setarile personale aferente butoanelor FN dedicate pot primi functii extrem de diverse precum stilul imaginii, nivela, fixarea expunerii, dimensiunea imaginii, mod masurare, rezolutie inteligenta, dinamica, tip stabilizare, format fisier, calitate, Iso, balans de alb, viteza zoom, histograma, etc – pentru a enumera doar cateva din functiile care asigura un acces complet la functiile de control ale sistemului.
Modurile creative sunt prezente prin optiuni asemanatoare cu cele mentionate in cazul lui GF5 si anume Expresiv, Low si High Key, Retro, Dinamic si efect Miniatura – cu setari personalizabile in functie de situatie si de efectul dorit. Modurile presetate sunt prezente din abundenta si propun alternative de lucru care intampina situatii cat mai diverse – precum portret, peisaj, serbare, copii, nocturn, mancare, apus, defocalizare perimetrala, etc.
Tehnic, sistemul Lumix GX1 asigura atat “hard” cat si “soft”, toate mijloacele de control ale aparatului si situatiilor fotografice.
Obiectivul cu care am lucrat in cazul ambelor sisteme Lumix testate a fost modelul Lumix G X Vario PZ 14-42mm F3.5-5.6 ASPH OIS. Traducand factorul de crop 2x rezulta o plaja focala cuprinsa intre 28 si 84. Ofera “step zoom” cu un buton dedicat si focalizare silentioasa. Foarte indicat in cazul filmarilor, fiind mai putin predispus la miscari imprevizibile datorate manuirii sale sau zgomote de fond nedorite.
Pe teren, mod de lucru
Ca setari “interne” am folosit pe perioada testarii pentru ambele sisteme valori asemanatoare, cunoscand modul in care sistemul Lumix poate raspunde solicitarilor din puntul de vedere al acuitatii imaginii si adaptarii la scenele de lucru. Rezolutia fixata in cazul ambelor sisteme a fost cea maxima, formatul 3:2, iso manual cu valori minime, cu cresteri peste valoarea 400 in cazul testarii zgomotului de imagine. Am utilizat modul Vivid de culoare cu saturatie -1, rezolutie inteligenta si dinamica active in mod standard, corectarea umbrei periferice, punctul central de focus preponderent, focalizare rapida, balans de alb in grade Kelvin pentru a fi cat mai aproape de caracteristicile cromatice ale scenei studiate. Masurarea luminii s-a realizat central, formatul imaginii .jpg cu compresie minima. Am testat concomitent rezultatele oferite de modul complet automat IA in comparatie cu setari manuale aferente subiectului abordat. Am utilizat preponderent modurile de lucru P, A si M cu o compensare a expunerii de -0.3.
In perioada de evaluare am produs peste 1000 de imagini in incercarea de afla capabilitatile reale ale sistemelor.  Selectia de imagini concisa evidentiaza diversitatea situatiilor parcurse si raspunsul aparatului in functie de context, situatiile descrise in continuare avand un caracter de generalitate in cadrul testarii. Am parcurs locurile studiate de mai multe ori, la diverse ore ale zilei, in conditii diferite de iluminare datorate conditiilor atmosferice (trecand de la iarna la primavara), pentru a putea extrage concluzii, compara rezultatele si afla conditiile de raspuns optim ale aparatului. Bateria are o perioada de viata indelungata dar variabila in functie de frecventa utilizarii ecranului sau a temperaturii ambientale (cu cat e mai frig afara, cu atat e mai scurta perioada de functionare).
Rapiditatea, flexibilitatea si portabilitatea sunt cuvinte cheie care descriu ambele sisteme. Aparatele raspund eficient comenzilor, secventa de initializare/oprire este scurta. Butonul on/off prezent la GX1 are o miscare destul de rigida. Zoom-ul si focalizarea se realizeaza foarte rapid, aproape instant. Tandemul ecran/vizor devin un cuplu foarte util in vizare, lumina diurna excesiva facand adesea dificila utilizarea exclusiva (dar mai comoda poate pentru purtatorii de ochelari) a ecranului. Ambele medii ofera o buna vizibilitate, ecranul lui GF5 avand o rezolute mai mare, GX1 compensand insa prin rezolutia sporita a senzorului, cu rezultate directe in imaginea finala.
Posibilitatea de a urmari dinamic subiectul este foarte utila doar in cazul in care avem de-a face cu figuri bine conturate. Fixarea subiectului in focus, urmata de reincadrare, sau alegerea unui cadru convenabil si urmarirea dinamica a subiectului – sunt moduri alternative de lucru, ambele sisteme Lumix sustinand cu acuratete cele doua abordari posibile. Pe strada am dezactivat totusi modul “prioritate figura“ preferand sa-i spun eu aparatului ce subiect sa aleaga spre a fi focalizat, figurile intamplatoare sau obiectele cele mai apropiate nefiind intotdeauna si subiectul intentionat al imaginii. Modul de utilizare a sistemului  cu un punct de focalizare central reprezinta o varianta clasica de lucru,  mai adecvata poate mediului urban.
Mediul de lucru a presupus parcurgerea orasului Bucuresti in zona sa centrala, pornind de la Ateneu si ajungand la Piata Unirii. Multitudinea de obiective arhitecturale majore constituie un cadru adecvat pentru o testare aprofundata. De asemenea, traseul propune si spatii urbane largi, restranse, zone de aglomerare, zone mai putin dense, zone cu contrast puternic, zone de umbra, texturi si materiale diferite, pornind de la piatra si pana la sticla ce induce reflexii complexe. Cursul raului Dambovita ofera cadre de tip peisaj cu marcare laterala si reflexii in zona centrala. Parcul Cismigiu aflat in proximitatea acestui traseu a adus cu sine si scene autentice de peisaj, un bun subiect pentru a testa acuitatea in detalii de coronament. O incursiune la munte a facut posibila testarea abilitatilor in peisaj deschis, cu constrast puternic, schiorii rapizi punand viteza de focalizare si modul rafala la incercare.
Sistemele Lumix GF5 si GX1 au fost utilizate atat in paralel cat si separat. Avand specificatii tehnice si un public tinta diferit, subliniem din nou faptul ca o comparatie a imaginilor va fi facuta din pura curiozitate si nu pentru a stabili criterii de performanta in paralel.
Panasonic Lumix GF5 a participat si a fost “citat” in direct la o emisiune de radio, ocazie cu care au fost realizate fotografii “de studio”, balansul de alb avand un raspuns corect in modul automat.

Zgomotul de imagine ramane scazut, platforma  Venus avand insa tendinta de a-l reduce astfel incat detaliile se pot pierde in spatele unei aparente “de ceara”. Acest lucru poate fi compensat sporind valoarea claritatii imaginii, din meniul dedicat. La exterior si  intr-o atmosfera de iarna autentica aparatul s-a comportat admirabil la frig extrem. A fost folosit modul “cer noros” pentru balansul de alb, expunere in mod prioritate de diafragma (A) pentru controlul profunzimii de camp. Obiectivul nu induce deformari de tip “perna” sau “butoi” evidente, corectiile in acest sens fiind eficiente. Lumina naturala nu ofera insa acel coeficient de naturalete si spectaculozitate, vremea neprielnica fiind o provocare pentru orice sistem fotografic.

O incursiune pe acoperisul orasului a adus o panorama spectaculoasa spre Palatul Parlamentului.

Testam desigur capacitatea de rezolvare a detaliilor, pentru o claritate corespunzatoare fiind necesare cateva ajustari ulterioare. Tonalitatea ramane calda, in acord cu lumina apusului. Dupa apusul soarelui controlul tonalitatilor devine mai dificil. Am pastrat insa sensibilitatea la valoarea minima 160 pentru a putea cerceta acuitatea maxima a imagini in aceste conditii (vezi iso comparativ).

In cazul spatiului urban al Pietei Universtatii, deformarile se pastreaza la cote minime. Momentul de dupa apusul sparelui ofera un contrast dificil dar bine rezolvat de sistemul GF5, prin contrapunerea tonurilor rosiatice. Detaliul suprafetei este redus din nou de motorul de atenuare a zgomotului de imagine.

O scena solicitanta pentru aparat a constituit-o utilizarea spotului de lumina pentru a pune in evidenta prezenta atmosferica a cetii. Sensibilitatea 800 nu afecteaza imaginea, timpul de expunere 1/25s fiind suficient pentru ca miscarea mainii sa ne influenteze imaginea, stabilizatorul fiind aici esential. Exista detalii in umbra, zona mai deschisa nefiind arsa, sistemul prezentand o gradare extinsa a tonurilor si o latitudine de expunere darnica pentru valoarea Iso folosita.

Acelasi lucru a fost urmarit in urmatoarea imagine, pe timp de zi, cu contrast puternic intre zona umbrita si zona iluminata. Tonurile sunt calde, detalii sunt clar vizibile, de la umbra la lumina. Perspectiva nu este deformata.

In cazul scenei peisaj clasic, cromatica este realista. Modul automat IA induce tonuri mai reci decat modul peisaj dedicat sau fata de lucrul in mod automat P sau  prioritate de diafragma A. Detaliile fine se pastreaza in cazul unei iluminari adecvate, scena are acuitate pana in fundal.

O scena de strada dificil de executat dat fiind expunerea foarte pretentioasa este realizata cu succes in modul prioritate de diafragma A. La un timp de 1/10 secunde din mana stabilizatorul salveaza miscarile proprii nedorite, personajul exprimand insa un dinamism prin neclaritatea fina indusa. Detaliile si cromatica raman intacte la valoare 800 a sensibilitatii Iso.

Dimensiunea redusa a sistemului GF5 ii reafirma capabilitatile de a ramane discret intr-un mediu aglomerat, de la apropiere, personajele neobservand fotograful. O zona definita prin umbra este corect rezolvata de autoexpunere, valoarea 320 a sensibilitatii nealterand desigur detaliile.

Relativ la calitatea imaginii in functe de valoarea sensibilitatii Iso am observat ca aceasta ramane lizibila, utilizabila pana la valoarea 1600. O comparatie poate arata exact comportamentul zgomotului la toate valorile ISO.

In timpul utilizarii sistemului Panasonic Lumix GX1  am incercat sa regasesc usurinta de a accede la comenzi prin intermediul controlului dedicat si intentionat de producator. Mai usor de personalizat, raspunde imediat printr-o focalizare si priza a imaginii rapide. Scena clasica a fatadei Ateneului pune la incercare expunerea, rezolutia prin detaliile fine de contrast ale coloanelor, tonurile cromatice rezolvate prin balansul de alb setat pentru cer noros pentru a incalzi tonurile, in acord cu subiectul. Perspectiva nu este deformata optic, al treilea punct de fuga superior fiind indus de punctul de statie ales. Zapada aduce un minus expunerii, fiind necesara aici o compensare pozitiva.

Lumina blanda, difuza, ajuta in cazul peisajului urban desfasurat in lungul Dambovitei o expunere echilibrata. Tonurile inchise si cele deschise isi ies in intampinare armonios, creand o imagine cu profunzime si detalii bine conturate, dat fiind utilizarea diafragmei 11 in modul cu prioritate dedicata (A).

Opus, in cazul urmator, o intentie poetica trimite spre evidentierea unei profunzimi scurte de camp, cu punct de statie foarte jos, obiectivul Lumix G X Vario PZ 14-42mm F3.5-5.6 ASPH OIS avand o utilizare flexibila.

Si daca o frunza statica nu pune probleme vreunui sistem de focalizare, ne amintim ca viteza de reactie aproape spontana este un atu al sistemului GX1, scena aflata in desfasurare rapida fiind o buna ocazie pentru un test.

Vremea rea si ninsoarea abundenta au pus la incercare rezistenta aparatului aproape pe intreaga durata de testare. Rezistent la intemperii si temperaturi negative (desi producatorul nu specifica acest fapt), pastrarea atmosferei cu fulgi si umbrele colorate ramane doar o chestiune de expunere si balans de alb.

Atmosfera poetica a sfarsitului de iarna este puna in evidenta printr-o scena cu contrast puternic, detaliile iesind la iveala din zonele cu tonalitate inchisa, excelent rezolvate de platforma Venus Engine. Contrast, marcare in zona superioara si inferioara prin tonalitati deschise, linii de forta care subliniaza centrul de interes sustinut prin textura apei si reflexia cladirii, o scena rezolvata admirabil de sistemul GX1.

O situatie de peisaj in contra lumina pune la incercare sistemul optic – aberatiile survenite prin prezenta soarelui in zona superioara fiind minimale. Expunerea automata nu se lasa influentata de dificultatea scenei, valoarea sa punand corect in evidenta detaliile vegetatiei.

Reflexie intr-un peisaj gri, o zi intunecata. Modul automat de lucru P si setarea Vivid reusesc sa evidentieze o paleta cromatica bogata in tonuri calde, in zona vegetatiei, fapt neasteptat si laudabil. Profunzimea de camp datorata diafragmei inchise la valoarea 6.3 pastreaza detalii esentiale ale scenei.

Peisajul urban cu Palatul Parlamentului testeaza puterea de rezolvare a detaliilor prin tandemul senzor/motor de randare Venus. Desi lumina era insuficienta, am folosit valoarea minimala a sensibilitati la ISO 160, cu diafragma inchisa la 8. Timpul de expunere stabilit manual la 1/50s s-a aflat sub valoarea de alerta pentru miscare, bazandu-ma pe stabilizatorul integrat, scena fiind rezolvata cu bine. Tonurile calde ale apusului sunt din nou puse in evidenta. Modul de reducere a zgomotului imaginii reuseste din nou sa aplatizeze detaliile fine, acest fapt putand fi rezolvat prin  aplicarea suplimentara de sharpness in post procesare.

Incursiunea montana a prilejuit testarea modului rafala si a vitezei focalizarii continue, sistemul comportandu-se admirabil. Am pastrat aici o singura imagine reprezentativa cu schiorul surprins in plina alunecare. Culorile sunt vii, expunerea corecta, miscarea de panning subliniaza miscarea si viteza de deplasare a subiectului.

Am incercat un portret pentru a vedea cum se comporta aparatul, vremea neprielnica nefiind insa un motiv pentru ca imaginea sa nu se incadreze in parametrii corecti. Prioritatea de expunere (A) a incercat obtinerea unei profunzimi scurte de camp, compensarea negativa -1 a expunerii a preintampinat arderea din zona figurii, dat fiind tonul inchis al vestimentatiei. Motorul de reducere a zgomotului aduce cu sine de aceasta data o buna “curatare” a detaliilor figurii, rezultand o piele cu aspect catifelat.

Cateva cuvinte despre modul auto-inteligent, accesibil prin butonul dedicat IA, prezent pe ambele sisteme. Odata activat, softul preia complet controlul aparatului, pictogramele aparute pe ecran fiind un martor al scenei intelese de aparat. Imaginii ii este aplicat un sharpness mai pronuntat decat in oricare mod de lucru (in imaginea comparativa am lucrat cu GX1 in mod IA si cu prioritate de diafragma A), tonurile de culoare fiind mai reci. Pentru un incepator poate fi un mod foarte util de a descoperi ce setari adopta aparatul pentru a  realiza imaginea, valorile fiind in general optime raportate la situatia vizata. Ajustari de culoare se pot face folosind un balans de alb cu tonuri mai calde.

Sunt prezente opt moduri creative, exemplificate in colajul aferent exemplificarii. Lumix GF5 cat si GX1 propun aceleasi moduri grafice.

Calitatea imaginii in functe de valoarea sensibilitatii Iso nu este afectata decisiv pentru valorile inferioare pragului 3200. O comparatie poate arata exact comportamentul zgomotului la toate valorile Iso.

O evaluare “fata in fata” – Panasonic Lumix GF5 si lumix GX1
Asa cum am spus deja, nu am intentionat o comparatie directa intre cele doua sisteme la nivelul rezultatului final, ele fiind diferite atat ca tinta de utilizare cat si ca proprietati tehnice, rezolutia senzorilor fiind diferita. Pentru a intampina totusi o curiozitate inerenta, am realizat cateva cadre in situatii similare dar nu neaparat cu setari identice, pentru a observa cum se comporta nativ cele doua sisteme, in cautarea imaginii cu caracteristici optime.
Am parcurs cateva situatii cu caracter de generalitate, de la peisaj urban deschis si pana la detalii de obiecte. In primul caz lumina si cromatica indusa au fost aproape identice, expunerea si calitatea detaliului fiind avantajate subtil in cazul lui Lumix GX1. Se observa tonuri mai inchise cu o dominanta bleu in cazul lui GF5.

In al doilea caz, peisaj cu punct de statie central in lungul cursului Dambovitei se poate observa o latitudine de expunere sensibil extinsa in cazul aceluiasi Lumix GX1. Desigur, cu ajustari de contrast, ambele sisteme avand dupa cum am prezentat deja o gama extinsa de posibile ajustari ale imaginii, si Lumix GF5 poate fi adus in situatia de a crea o imagine cu latitudine extinsa.

Al treilea caz evidentiaza un comportament mai bun al lui Lumix GF5 in mod automat de lucru, tonurile si claritatea fiind avantajate in cazul sau in scena cu multiple detalii de vegetatie fine si o cromatica generala calda. GX1 evidentiaza aici o predispozitie spre tonuri mai calde, fapt ce poate fi desigur reglat din meniurile dedicate.

In a patra situatie am ales un obiect de arhitectura bogat in detalii constructive care sa puna la incercare puterea de rezolvare a senzorilor. Lumina calda a apusului a adus si ea o proba interesanta pentru rezolvarea cromatica a situatiei.  Se observa ca expunerea este mai precisa pentru GF5, latitudinea de expunere si calitatea detaliilor fiind insa sensibil extinse la GX1. Acesta prezinta o dominanta rosiatica, posibil de rezolvat prin ajustarea balansului de alb. Zonele umbrite au o cromatica cu o tenta mai apropiata de realitate.

O situatie cu peisaj montan clasic pune in evidenta dominante cromatice diferite pentru cele doua sisteme, fundalul de zapada fiind un bun mediu pentru o evaluare neutra. Ambele aparate au fost setate pe modul complet automat IA, fiind lasate sa rezolve singure situatia data. Observam si expunerea diferita, calibrarile sistemului de masurare a iluminarii fiind probabil diferite. Lumix GF5 expune astfel incat detaliile de vegetatie din zona de contralumina raman bine conturate si vizibile, in cazul lui GX1 fiind necesara o ajustare pozitiva a expunerii in astfel de situatii cu lumina abundenta.

Pentru compararea la nivel de detaliu, expunerea si valoarea Kelvin a balansului de alb sunt echivalente, imaginile prezentand diferente la nivel cromatic si de acuitate in zone umbrite. GX1 ofera de aceasta data o imagine cu potential fotogenic superior.

O ultima scena pune la incercare capacitatea de rezolvare a detaliilor si cromaticii la Iso cu valori inalte, intr-o scena urbana dificila, cu iluminare artificiala pe timp de noapte. Nu s-au folosit aceleasi valori Iso pentru a testa expuneri diferite. GX1 ofera o imagine mai clara desi timpul de expunere a fost de doua mai lung decat in cazul lui GF5, claritatea scenei fiind superioara. Cromatica este corect rezolvata, posibilitatea de a lucra cu balans de alb in grade Kelvin fiind un atu al ambelor sisteme.

Concluzii
Panasonic Lumix GF5

• Aparatul este usor, cu detalii placute, cu o ergonomie buna;
• Meniurile sunt prietenoase si ofera acces la o gama extinsa de setari ;
• Initializarea si raspunsul la comenzi se efectueaza rapid;
• Modul complet automat IA poate rezolva cu flexibilitate o multutidine de situatii fotografice posibile ;
• Punerea la punct se realizeaza rapid si precis in conditii normale de iluminare; in conditii de iluminare slaba focalizarea poate da rezultate sporadic nesigure ;
• Scrierea pe card se face destul de lent.
• Stabilizarea este eficienta si permite timpi mai lungi de expunere, din mana ;
• Ecranul tactil de inalta definitie prezinta multiple functii touch-screen atractive;
• Obiectivul din kit Lumix G X Vario PZ 14-42mm F3.5-5.6 ASPH OIS prezinta  corectii geometrice riguroase ; poate prezenta in anumite conditii de lucru usoare aberatii cromatice ; poate determina la anumiti timpi de expunere un efect de motion blur care afecteaza imaginea ; silentios si precis, nu este insa foarte sharp, determinand ajustarea aditionala a claritatii din meniul aparatului.
• Motorul automat de curatare a zgomotului de imagine poate afecta colateral detaliile generale de textura in suprafete largi;
• Valorile ISO sunt utilizabile in intervalul 160-1600 fara o scadere notabila a calitatii imaginii;
• Moduri creative precum Toy, Miniature, etc. induc o platforma atractiva de lucru ;
• Modul Video full HD este foarte eficient si ofera rezultate notabile, cu multiple ajustari posibile.

Panasonic Lumix GX1

• Aparatul este usor si robust, cu o ergonomie sporita ;
• Comenzile pe butoane cu functii ajustabile raspund necesitatilor fotografice imediate, aducand un grad sporit de personalizare si eficienta;
• Initializarea, raspunsul la comenzi, scrierea pe card se efectueaza rapid;
• Punerea la punct se realizeaza foarte rapid si precis ;
• Stabilizarea este eficienta si permite timpi mai lungi de expunere, din mana, cu rezultate clare;
• Ecranul tactil prezinta multiple functii touch-screen  utile;
• Posibilitatea de a atasa un vizor electronic aduc un potential pozitiv in utilizare ;
• Obiectivul din kit Lumix G X Vario PZ 14-42mm F3.5-5.6 ASPH OIS poate determina la anumiti timpi de expunere un efect de motion blur care afecteaza imaginea ;
• Latitudinea de expunere este flexibila, senzorul rezolvand cu succes situatii de contrast puternic (de ex. zi insorita in mediu urban) ;
• Se poate sesiza o tendinta de a suprasolicita tonurile de rosu dar acest fapt se poate corecta prin setari in meniuri dedicate;
• Valorile ISO sunt utilizabile in intervalul 160-3200 fara o scadere notabila a calitatii imaginii;
• Moduri creative precum Toy, Miniature, etc. induc o platforma atractiva de lucru ;
• Modul Video full HD este foarte eficient si ofera rezultate notabile, cu multiple ajustari posibile precum si in functie de optica utilizata.

Echipament utilizat:
[products ids=1051997,1045286]