Mirrorless vs. mirrorless

Buuuun, acum apare o noua problema: am vazut ca sunt mai multe modele de aparate mirrorless, fiecare companie propunand mai multe modele. Aparent, toate fac acelasi lucru,  respectiv poze si filme. Cu toate astea, fiecare aparat are ceva specific, ceva care il diferentiaza de celelalte si care ii poate oferi atuu-uri in plus in duelul concurentei. De la aspectul fizic si pana la detaliul fin al imaginii, care sunt aspectele specifice ale fiecaruia? De aceea am asezat frumos unul langa celelalt toate aparatele pe care le-am folosit la un test comparativ si, urmarind cateva criterii tehnice, am incercat sa evidentiem ceea ce le diferentiaza in implementarile specifice fiecarui producator, dar si puncte comune.
Asadar, la test au participat Fuji X100 (*1), Olympus OM-D (*2) si E-PL5 (*3), Sony NEX6, Nikon 1 J2 (*4), V2, Canon Eos M, Panasonic Lumix GF5 si Panasonic Lumix GX1. Criteriile de evaluare au luat in considerare factorul de crop, rezolutia, numarul de megapixeli, platforma tehnica, interval sensibilitate Iso, numar de puncte de focalizare, stabilizare, calitatea ecranului si vizorului (unde este cazul), calitatea formatului video, obiectivul care doteaza kit-ul, rezistenta la intemperii si greutatea.

Punctual, cateva aspecte aferente fiecarui criteriu trebuiesc explicate.
Factorul de crop este o valoare dependenta de marimea senzorului, raportata la dimensiunile cadrului full-frame. Ea determina aflarea valorii reale a focalei obiectivului utilizate la un moment dat. De exemplu, un obiectiv 30-110 aferent sistemului Nikon 1 care are are un factor de crop de 2,7 va determina valoarea approx. 80-300 aferenta unui obiectiv clasic – adica desi numerele sunt mici este in fapt, dupa “traducere”, un teleobiectiv puternic. Desigur, factorul acesta de crop pare facut sa ne incurce calculele. Deocamdata trebuie sa ne obisnuim sa traducem ceea ce tehnica propune, cu cat mai simplu cu atat mai bine. Sistemele Olympus propun un factor de crop 2 astfel incat orice numar inscris pe obiectiv se inmulteste cu 2 si se afla valoarea focalei reale. Singurul care nu are nevoie de nicio inmultire este factorul de crop 1 aferent unui senzor full-frame. O valoare mare acestui factor este foarte utila pentru obtinerea unor valori ridicate in mod tele. Mai dificil se lucreaza pe aceste sisteme cu focale scurte, unii producatori propunand insa deja solutii optice adecvate (cum ar fi obiectivul 9-18 dela Zuiko – Olympus).
Rezolutia este dependenta de numarul de megapixeli – un factor cheie al promovarii aparatului, ultimii ani producatorii lansand o adevarata cursa in a convinge clientii ca mai multi pixeli inseamna o imagine mai buna. Cantitatea nu are desigur neaparat de-a face cu calitatea, de la un moment incolo o rezolutie prea mare aferenta unui senzor de mici dimensiuni fiind deja distructiva in ceea ce priveste calitatea imaginii, putand isca un zgomot al imaginii excesiv.
Platforma de lucru intereseaza abia atunci cand aflam ca acelasi procesor de imagine se afla implementat pe aparatele D-SLR varf de gama ale marcii, facand asadar posibila obtinerea unei imagini in conditii tehnice similare.
Cuprinderea darnica a intervalului valorii Iso este la randul sau un produs artificial, la oricare aparat din lume imaginea fiind optima la valoarea cea mai mica, 100 fiind cea uzuala. Pe masura ce se creste aceasta valoare, creste sensibilitatea, poate scadea timpul de expunere (si evita asadar efecte nedorite ale propriei miscari) dar creste si vizibilitatea unor efecte nedorite aplicate imaginii prin ceea ce numim “zgomot”. Desigur, tehnica a avansat si deja la valoarea 6400 abia se intrevad artefacte neplacute in cazul unor aparate. Mai sus insa este imposibil de evitat alterarea imaginii, o valoare 25600 putand suna bine dar nefiind neaparat utila.
Numarul de puncte de focalizare poate impresiona un amator entuziast, conform aceluiasi principiu “mai mult = mai bine” dar care nu este neaparat si valabil in realitate. Pentru utilizatorul incepator sau entuziast, aparatul este pregatit sa preia foarte multe din temele lui de studiu. Si expunerea si diafragma si zona de focalizare pot fi incredintate inteligentei aparatului. Doar ca aparatul nu stie de fapt ceea ce vrei de la el, ideal fiind un control minimal – asa cum atunci cand conduci o masina e bine sa tii tu volanul pentru a o indrepta spre destinatia dorita, sa controlezi atat acceleratia cat si franarea (in cel mai bun caz). In general un subiect nu are nevoie de mai mult de un punct de focalizare pentru a intra “in clar”. Cand subiectul este dinamic, putem vorbi despre modul in care punctele de focus acopera cadrul si il pot urmari in timp real, aceasta fiind insa o optiune destul de avansata. Fiecare producator ofera un numar de puncte, mai importanta fiind insa viteza de focalizare a aparatului.
Stabilizarea reprezinta o optiune devenita deja standard. Implementata in aparat, presupune faptul ca poate fi folosit orice obiectiv, stabilizarea fiind mereu prezenta. In obiectiv, induce faptul ca doar folosirea unor obiective dotate cu stabilizator (eventual mai scumpe) vor face aceasta optiune disponibila. Poate cel mai avansat sistem este prezent pe Olympus OM-D, stabilizarea pe 5 axe fiind eficienta intr-o gama extinsa de situatii posibile.
Calitatea ecranului si prezenţa vizorului electronic pot fi atu-uri importante. Lucrand in lumina naturala, in mediul exterior, conditiile de iluminare uzuale pot face adesea dificila controlarea cadrului si expunerii corecte doar prin intermediul ecranului. De aceea un vizor electronic de calitate poate fi un accesoriu util in multe situatii, apropiind experienta lucrului cu un aparat mirroless de aceea a utilizarii unui D-SLR. Mai mult, rabatarea ecranului poate fi o optiune standard greu de ocolit astazi, aducand un plus de flexibilitate atat la fotografiere cat si la filmare si chiar si discretie in unele situatii.
Calitatea filmarii in mod video full-HD este astazi un standard.
Obiectivul standard difera de la un producator la altul, factorul de crop aferent facand necesara ajustarea valorilor focalelor astfel incat o “traducere” sa evidentieze un interval standard, approx. 28-80. De asemenea, cum am vazut mai sus, unele include si stabilizare.
Singurul aparat rezistent efectiv la intemperii este modelul OM-D de la Olympus. Sigur, un mic strop nu va face rau niciunui aparat, rezistenta la intemperii fiind totusi o caracteristica importanta.
Greutatea difera de la un model la altul dar nu determina diferente majore de abordare a fotografiei. Importanta este ergonomia “prizei”, modul in care un aparat “aseaza” in mana putand compensa sau contrazice senzatia de greutate sau de “usurime” a acestuia.
Pe langa datele din tabel, vom prezenta punctual cateva caracteristici esentiale ale fiecarui sistem testat.
Fuji X100: lansat in 2010, face parte dintr-o familie recent imbogatita cu noi membri (X10, X-Pro, X-E1).
– Senzorul de 12.3 Mpix format APS-C  CMOS in tandem cu platfoma FujiFilm EXR produce imagini de inalta calitate;
– Obiectiv Fujinon fix luminos echiv. 35/f2 induce o utilizare cu vocatie profesionala;
– Arhitectura vizorului hibrid optic/electronic reprezinta o atractie a sistemului;
– Punerea la punct prin sistemul AF cu 49 puncte se realizeaza rapid si precis;
– Meniurile simplificate aduc o interfata intuitiva, usor de navigat si accesat;
– Filtre de imagine marca Fuji induc o platforma atractiva de lucru;
– Filtru ND integrat – face posibila folosirea unor valori mici ale diafragmei in conditii de iluminare sporita pentru a obtine o profunzime scurta de camp – in situatii atipice.
Concluzie: impresia generala post utilizare este ca Fuji X100 ofera o experienta exceptionala de lucru, impunand un mod ordonat de fotografiere, usor de folosit, robust, eficient, versatil. Personalizarea detaliilor asigura rezultatele dorite. Platforma oferita poate raspunde creativ unor multiple cerinte si exigente fotografice ale profesionistilor.
Fotografii realizate de Vlad Eftenie

Olympus OM-D: lansat in 2012, este varful de gama mirrorless al marcii, cu un design retro inspirat de modelul clasic pe film OM.
– Senzorul Live Mos 16.1 Mpix. in format micro 4/3 CMOS, in tandem cu platfoma True Pic VI creaza imagini de inalta rezolutie;
– Punerea la punct prin sistemul Fast AF 3D se realizeaza foarte rapid si precis;
– Meniurile avansate aduc posibilitatea personalizarii avansate a sistemului;
– Stabilizarea pe 5 axe reprezinta o atractie a sistemului;
– Valorile ISO sunt utilizabile in intervalul 200-6400 fara o scadere notabila a calitatii imaginii;
– Vizorul electronic integrat si functiile touch screen aduc acuratete in utilizare;
– Protectie totala la intemperii;
– Moduri creative diverse precum Black&White, Pinhole, Diorama, etc. induc o platforma atractiva de lucru.
Concluzie: impresia generala post utilizare este ca Olympus OM-D exceleaza in ceea ce priveste acuratetea gestului fotografic. Personalizarea tuturor detaliilor asigura rezultate care ies cu precizie in intampinarea solicitarilor fotografice. Platforma oferita poate raspunde creativ unor multiple cerinte si exigente fotografice atat ale entuziastilor dar si profesionistilor  fotografi.
Fotografii realizate de Vlad Eftenie

Olympus E-PL5: lansat in 2012, un aparat foarte bine flexibil in ceea ce priveste capacitatea de personalizare extinsa, cu un design stilizat, inspirat de legendarul model PEN. Cu funtionalitate similara cu modelul OM-D, ergonomia fiind un aspect care le diferentiaza net.
– Senzorul Live Mos 16.1 Mpix in format micro 4/3 CMOS – in tandem cu platfoma True Pic VI asigura imagini de inalta rezolutie.
– Punerea la punct prin sistemul Fast AF 3D se realizeaza foarte rapid si precis.
– Meniurile avansate aduc posibilitatea personalizarii integrale a sistemului.
– Lucrul cu balans de alb personalizabil in mod Live-view asigura cu precizie cromatica dorita in functie de conditiile de fotografiere.
Valorile ISO sunt utilizabile in intervalul 200-6400 fara o scadere notabila a calitatii imaginii.
– Moduri creative diverse precum Black&White, Pinhole, Diorama, etc. induc o platforma atractiva de lucru.
Concluzie: impresia generala post utilizare este ca Olympus E-PL5 exceleaza in ceea ce priveste calitatea imaginii. Personalizarea tuturor detaliilor asigura rezultate care ies cu precizie in intampinarea solicitarilor fotografice. Platforma oferita poate raspunde creativ unor multiple cerinte si exigente fotografice atat ale celor care descopera fotografia cat si celor care cauta un partener de drum de nadejde.
Fotografii realizate de Vlad Eftenie

Sony NEX 6: lansat in 2012, face parte din familia NEX, alaturi de modelul 3, 5 sau 7.
– Senzorul de 16.1 Mpix format APS-C  CMOS in tandem cu platfoma Bionz produce imagini de inalta calitate;
– Vizorul electronic in tandem cu ecranul rabatabil de 921K puncte aduc acuratetea controlului prizei de imagine;
– Punerea la punct prin sistemul AF de inalta precizie se realizeaza cu acuratete;
– Meniurile prezinta o interfata intuitiva, usor de navigat si accesat;
– Filtrele creative induc o platforma atractiva de lucru;
– Mod video Full HD 1080p performant.
Concluzie: Impresia generala post utilizare este ca Sony NEX 6 ofera o experienta exceptionala de lucru impunand un mod flexibil si accesibil de fotografiere, usor de folosit robust, eficient, versatil. Personalizarea detaliilor asigura rezultatele dorite. Platforma oferita poate raspunde creativ unor multiple cerinte si exigente fotografice atat ale entuziastilor cat si ale profesionistilor.
Fotografii realizate de Vlad Eftenie

Nikon 1 J2: lansat in 2012, continua linia seriei 1-J prin compactitate sporita.
– Senzorul de 12.1 Mpix format CX (X2.7) CMOS  in tandem cu platfoma EXPEED3 produce imagini de inalta calitate.
– Punerea la punct prin sistemul AF cu 135 puncte se realizeaza rapid si precis.
– Meniurile simplificate aduc o interfata prietenoasa.
– Ecranul cu 921k puncte ofera o buna rezolutie
– Moduri creative diverse  induc o platforma atractiva de lucru.
– Adaptorul FT1 face posibila utilizarea oricarui obiectiv Nikkor.
Concluzie: dat fiind faptul ca a fost folosit in crearea ghidului Bucurestiului, a fost in situatii de utilizare in mediul urban peste limitele gandite de producator, comportandu-se foarte bine, eficient. Pentru un aparat atat de mic, este capabil de rezultate mari. Impresia generala post utilizare este ca Nikon 1 J2 ofera o experienta exceptionala de lucru fiind versatil si usor de folosit dupa o imprietenire prealabila, robust si eficient. Personalizarea detaliilor asigura rezultatele dorite. Platforma oferita poate raspunde creativ unor multiple cerinte si exigente fotografice ale entuziastilor. Accesul la intreaga gama de obiective ale marcii (cu adaptor) reprezinta o optiune importanta.
Fotografii realizate de Vlad Eftenie

Nikon 1 V2:lansat in 2012, marcheaza linia seriei 1-V prin renuntarea la compactitate si minimalismul specific modelului V1, adaugand un grip si un un blitz escamotabil.
– Senzorul de 12.1 Mpix format CX (X2.7) CMOS  in tandem cu platfoma EXPEED3 produce imagini de calitate, cu potential zgomot vizibil si la valori mai mici ale Iso;
– Punerea la punct prin sistemul AF cu 73 puncte se realizeaza rapid si precis.
– Meniurile simplificate aduc o interfata sobra.
– Ecranul cu 921k puncte ofera o buna rezolutie
– Modul “imagine optima” reprezinta o atractie exceptionala a sistemului.
– Mod rafala de 60 fps cu imagini la rezolutie maxima.
– Adaptorul FT1 face posibila utilizarea oricarui obiectiv Nikkor.
Concluzie: impresia generala post utilizare este ca Nikon 1 V2 ofera o experienta exceptionala de lucru fiind versatil si usor de folosit printr-o interfata accesibila, foarte robust si eficient. Personalizarea detaliilor asigura rezultatele dorite. Platforma oferita poate raspunde creativ unor multiple cerinte si exigente fotografice ale entuziastilor si profesionistilor. Modul “Imagine optima” si rafala de 60 de cadre pe secunda reprezinta functii care personalizeaza eficienta sistemului, oferindu-i atribute unice in peisajul celorlalte sisteme. Accesul la intreaga gama de obiective ale marcii (cu adaptor) reprezinta o optiune importanta.
Fotografii realizate de Vlad Eftenie

Canon Eos M: lansat in 2012, reprezinta o atractie prin compactitate, insotita de detalii tehnice aferente unor sisteme D-SLR mai avansate ale marcii.
– Senzorul de 18 Mpix in format APS-C Hybrid CMOS – in tandem cu platfoma 14 Bit DIGIC 5 asigura imagini de inalta rezolutie;
– Punerea la punct prin sistemul  AF cu 31 puncte se realizeaza rapid si precis;
– Meniurile avansate aduc posibilitatea personalizarii sistemului;
– Valorile ISO sunt utilizabile in intervalul 100-6400 fara o scadere notabila a calitatii imaginii;
– Moduri creative diverse precum Black&White, Pinhole folosite in post-procesare.   
Concluzie: impresia generala post utilizare este ca Canon EOS M exceleaza in ceea ce priveste calitatea imaginii. Personalizarea detaliilor de fotografiere asigura rezultate care ies cu precizie in intampinarea solicitarilor fotografice. Platforma oferita poate raspunde creativ unor multiple cerinte si exigente fotografice atat ale celor care descopera fotografia cat si profesionistilor. Accesul la intreaga gama de obiective ale marcii (cu adaptor) reprezinta o optiune importanta.
Fotografii realizate de Vlad Eftenie

Panasonic Lumix GF5: lansat la mijlocul anului 2012, foarte atractiv prin dimensiunile reduse. Calitatea imaginii este sporita in comparatie cu modelele precedente ale clasei de aparate.
– Senzorul de 12.1 Mpix in format micro 4/3 CMOS, in tandem cu platforma Venus
Engine asigura imagini de calitate;
– Nivel redus al zgomotului de imagine la valori mari ale sensibilitatii ISO;
– Focalizare in 23 de puncte foarte rapida si precisa;
– Interfata prietenoasa, intuitiva;
– Ecran tactil de inalta rezolutie;
– Moduri creative de lucru;
– Buton dedicat Intelligent Auto (IA) care ofera acces la un mod complet automat, foarte util si cu rezultate precise.

Concluzie: impresia in urma utilizarii sistemului GF5 confirma utilizarea sa eficienta cu rezultate foarte bune in ceea ce priveste calitatea imaginii. Modul intuitiv de lucru si flexibilitatea optiunilor de setare il fac un bun companion pentru fotografii amatori entuziasti. Foarte compact, poate raspunde creativ exigentelor fotografice  ale acestora. Accesul la o gama larga de obiective din seria 4/3 reprezinta o calitate ce confera flexibilitate sporita in utilizare.
Panasonic Lumix GX1: lansat la inceputul anului 2012, sistemul GX1 reprezinta o prezenta aparte in panoplia clasei G, fiind un produs destinat entuziastilor care isi doresc o calitate optima a imaginii, intr-un corp solid si compact, cu dimensiuni reduse.
–  Senzorul de 16 Mpix in format micro 4/3 CMOS, in tandem cu platforma Venus
Engine asigura imagini de inalta calitate;
– Nivel redus al zgomotului de imagine la valori mari ale sensibilitatii ISO;
– Control extins al aparatului prin butoane cu functii personalizabile;
– Interfata eficient structurata pentur acces rapid la functiile importante;
– Focalizare rapida si eficienta;
– Buton dedicat Intelligent Auto (IA) care ofera acces la un mod complet automat, foarte util si cu rezultate precise.
– Mod video Full HD, 60i fps, microfon stereo, nivela electronica, senzor orientare;
– Corp metalic, robust, compact, cu detalii ergonomice pentru o utilizare eficienta.

Concluzie: Sistemul GX1 reprezinta un instrument de o mare acuratete fotografica, destinat entuziastilor avansati sau profesionistilor aflati in cautarea unui “insotitor de bord” compact, robust  si eficient. Platforma grafica implementata se poate adapta oricaror conditii de lucru, cu rezultate precise. Rapid la focalizare si la scriere, GX1 poate raspunde unei game variate de cerinte prin gradul mare de personalizare oferit utilizatorului. O alternativa “top” in gama de aparate micro 4/3.
Am realizat o trecere in revista menita sa clarifice aspectele tehnice caracteristice pentru sistemele mirrorless. Tendintele miniaturizarii vor continua cu siguranta in tandem cu oferirea unei platforme de lucru cat mai eficiente si flexibile. Implementarea de senzori full frame nu este poate un obiectiv al tuturor producatorilor, sporirea calitatii imaginii fiind insa o tinta de urmarit. Modul “perfect picture” – o pura utopie poate deveni palpabila intr-un viitor apropiat, realizandu-se deja pasi in aceasta directie. Sisteme de vizare cu acuitate sporita, ecran rabatabil si vizor de inalta rezolutie, stabilizare la scara extinsa, viteza sporita si siguranta focalizarii, sporirea gamei de obiective cu tinta si spre zona wide sunt desigur optiuni de dezvoltare viitoare. Fotografia cu siguranta este dificil de reinventat, portabilitatea extinsa in tandem cu calitatea fara compromis a imaginii fiind zone cheie care pot influenta calitatea experientei gestului fotografic, stimuland creativitatea.
*1: testul se poate consulta aici 
*2: testul se poate consulta aici 
*3: testul se poate consulta aici 
*4: testul se poate consulta aici
Echipament utilizat:
[products ids=1040970,1047862,1052049,1051625,1051075,1052632,1050697]