Mirrorless – o scurta istorie

“Less is more” spune o “vorba” celebra, contradictorie la suprafata dar cu un sambure de adevar filosofic la mijloc. Ramane valabila si in cazul aparatelor de fotografiat de ultima generatie? Cursa miniaturizarii care a cuprins de multa vreme diverse domenii ale vietii, nu doar pe cel al tehnicii si electronicii, influenteaza desigur si modul in care fotografiem si in care ne sunt intampinate (sau determinate subtil) exigentele relative la tehnica fotografica. Dimensiunea este desigur un factor care poate deveni obsedant pentru o parte a oamenilor, in general.

Fotografii (care sunt si ei oameni desi nu s-ar spune, la o prima vedere) resimt in factorul de marime al aparatului o legatura directa cu capacitatile lor creative. Incepatorii mai ales au convingerea ca un aparat mare va face poze mai bune. De aceea vom vedea mereu incepatorii entuziasti cocosati la propriu sub greutatea gentilor, trepiedelor, tocurilor de obiective agatate ostentativ la centura, cu aparate enorme de la care nu stiu exact ce sa ceara dar care pot face si singure (desigur) poze fantastice, doar apasand un buton. Pe masura ce experienta creste, fotografii se pot face desigur si cu periuta de dinti, cu conditia ca aceasta sa aiba minim un obiectiv, un senzor si un declansator. Suna tentant sa nu mai fie necesari rucsaci mari si grei plini cu aparatura ci doar o mica gentuta in care sa incapa un aparat si cateva  obiective. Trendul vanzarilor ne arata ca in ultimii ani aparatele cu dimensiuni reduse castiga o cota de piata din ce mai mare. Cu toate acestea, fotografii intelepti vor avea un aparat intotdeauna pe masura cerintelor lor, asa cum – stateam si reflectam odata, daca as purta pantofi masura 40 (si nu 44 cat port in mod normal) – desi ar fi mai mici si mai usori, nu ar fi deloc mai comozi.

Legat de intelepciune, o scurta paranteza istorica se impune. Problema miniaturizarii nu este noua. Ea dateaza inca de la inceputurile producerii sistemelor destinate fotografierii. Camerele obscure cu burduf au asteptat pana in 1913 ca Oskar Barnack sa inventeze primul prototip a ceea ce urma sa devina aparatul foto asa cum il cunoastem si il folosim si azi, ca principiu de functionare.

Leica a stabilit un standard in ceea ce priveste compactitatea unui aparat foto. Mai tarziu, in 1928 au aparut aparatele cu vizare direct prin obiectiv (TTL) cu oglinda (SLR, Exacta Ihagee) dar abia in 1952 Asahi introduce primul aparat SLR cu film (Asahiflex) in format 35mm (ceea ce definim astazi prin full-frame). Si nici atunci nu a fost gata, in 1959 un japonez pe nume Maitani inventand SLR-ul miniaturizat, un Olympus Pen, capabil sa realizeze 72 de imagini pe un film conventional de 36 de cadre.

Si daca in ceea ce priveste aparatele cu oglinda miniaturizarea se opreste in principiu aici, cele fara oglinda (care se numeau rangefinder pana sa le redenumim astazi drept mirrorless) merg si mai departe, Rollei 35 fiind in 1966 un pion redutabil pe piata aparatelor de fotografiat. Intrucat aparatele digitale dau impresia ca fotografia trebuia reinventata de la momentul descoperirii senzorului, asistam astazi din nou la o miniaturizare a aparatelor foto. Epson RD-1 a fost in 2004 o prima aparitie mirrorless digitala, in sinea sa un aparat rangefinder Voigtlander cu un senzor de 6.1 mpix.

Cine sunt aparatele mirroless de astazi si lansate ca model distinct incepand cu 2008? Inainte de toate, un mirrorless are ca si caracteristica principala lipsa oglinzii specifica unui sistem SLR, ceea ce scade distanta de la planul posterior al obiectivului la suprafata fotosensibila, iscand astfel miscorarea corpului aparatului. In ordinea literei de pe tricou, aflam Canon Eos M, Fuji X, Leica M, Nikon 1, Olympus PEN, Panasonic Lumix GF/GH/GX, Pentax K/Q, Ricoh GXR, Samsung NX, Sony NEX – toate modele specifice aferente producatorilor respectivi. Noi am testat cateva dintre acestea si le vom prezenta in amanunt in cadrul acestei incursiuni.

Inainte de toate, indiferent de producator, marimea aparatului este influentata de marimea senzorului. Cand s-a inventat CCD-ul, senzorul fotosensibil, costurile sale de productie erau foarte mari. Senzorii mai mici presupuneau costuri mai mici in producerea aparatelor. Astazi se inregistreaza o scadere a costurilor aferente producerii de senzori. Cei proportionali cu formatul full frame (cu dimensiuni 35x24mm)  sunt in general implementati in aparate cu vocatie profesionala. O provocare o constituie astazi integrarea de senzori cat mai mari in corpuri cat mai mici pentru a intampina intrebarile ridicate mai devreme referitoare la calitatea imaginii aparatelor mici. Daca aparatele mici au senzori cu dimensiuni egale cu cei din aparatele mari, putem spune probabil ca primele devin mai eficiente ca portabilitate. O dovada sta senzorul cu factor de marime APS-C (sau Advanced Photo System type-C,o denumire ciudata dar pe care e bine sa o retinem, in prezent nefiind inventata inca alta) prezent la aparatele mirrorless produse de Fuji, Sony si Canon, cu o proportie a laturilor de 3:2. O prima implementare a unui senzor full-frame intr-un corp cu dimensiuni reduse prezinta astazi cei de la Sony – cu modelul RX1 care are insa un pret destul de ridicat, ceea ce atesta faptul ca marimea redusa nu induce automat si un cost mai mic.

Marimea suprafetei fotosensibile influenteaza modul de construire a obiectivelor, aparatele mirrorless aducand o scadere de scara – pe langa cea a corpului aparatului,  si la nivelul arhitecturii obiectivelor aferente. Cu adaptoare speciale pot fi montate si obiective dedicate sistemelor APS-C sau full frame (invers, nu).

Intrebam mai devreme daca marimea aparatului calitatea imaginii influenteaza. Oare un aparat mai mic face poze la fel de bune ca si unul mai mare? Ramane sa exploram posibilitatile aparatelor mirrorless de azi si sa elucidam acest mister. Pentru a stabili cu exactitate daca exista diferente de calitate a imaginii intre senzori cu dimensiuni diferite am adus intr-un test comparativ (un adevarat duel) un D-SLR cu senzor in format APS-C in “persoana” unui Nikon D5100 si micul Nikon 1 J2 cu senzor in format CX, aproape de doua ori mai mic. Am avut grija sa fixez o focala corespondenta asemanatoare, pentru a obtine o aceaasi cadrare a scenei alese pentru comparatie. Un peisaj urban de pe cladirea SkyTower Floreasca aduce cu sine detalii de mare finete. Daca la prima vedere imaginea realizata cu D5100 pare mai apetisanta, in detaliu J2 se adevereste a fi mai atent cu texturile. Ceea ce determina obtinerea unei imagini in fapt “mai bune” realizate de micul mirrorless.  Desigur, in contextul abordat, conteaza mai putin flexibilitatea unui sistem optic sau faptul ca un D-SLR presupune existenta unui vizor TTL. Exista insa diferente care conteaza intr-o abordare cu un anumit grad de precizie a temei abordate prin prisma tehnologiei specifice. Si atunci cand si prin ce devine un sstem mai adecvat decat altul? Care sunt marile diferente de comun acceptate intre un D-SLR si un mirrorless?

Caracteristici principale D-SLR:

– vizare TTL – prin obiectiv;
– senzor integrabil cu dimensiuni mai mari;
– AF mai precis si mai rapid;
– flexibilitate sporita in utilizare;
– gama larga de obiective si accesorii => greutate sporita;
– ergonomie sporita;
– acces direct la un nr. mai mare de butoane dedicate.

Caracteristici principale Mirrorless:

– dimensiuni reduse, discret;
– calitatea imaginii D-SLR-like;
– versatilitate fata de compacte prin utilizarea obiective inter-schimbabile;
– mai silentioase decat D-SLR – fara oglinda in miscare;
– vizualizarea imaginii asa cum urmeaza sa fie capturata.

In primul caz, integrarea unui senzor cu dimensiuni mai mari s-a petrecut intre timp la modelul deja mentionat RX1 de la Sony. Probabil va reprezenta o optiune de urmarit si de alti producatori, chestiunea pretului ridicat riscand sa fie inca o bariera. Relativ la viteza de focalizare, aparatele mirrorless sustin astazi ca au preluat suprematia in ceea ce priveste viteza la toate nivelurile – focalizare, reactie, numar cadre/secunda. Ca avantaje evidente ale D-SLR-ului raman de subliniat asadar ergonomia si accesul la butoane dedicate. Viteza si portabilitatea incep sa treaca in tabara mirrorless-ului, calitatea imaginii fiind inca adjudecata intr-o masura de catre D-SLR-uri, acest fapt fiind inca intr-o etapa de tranzitie.