Review Canon M5, plus Canon 28mm macro și 10-18mm

Postat de: Sorin Voicu Sorin Voicu

Canon M5 este al cincilea model mirrorless al celor de la Canon (Canon EOS M – 2012, Canon EOS M2 – 2013, Canon EOS M3 – 2015, Canon EOS M10 – 2015). Chiar dacă sunt „fan” al aparatelor foto mirrorless nu am avut până acum ocazia și nici imboldul de a testa un Canon EOS M. Cred că o parte din „vină” este dată de faptul că cei de la Canon nu au pus și de un vizor electronic, până acum.

Canon M5 este altceva în comparație cu modelele anterioare. În primul rând vine cu vizor optic (în sfârșit!). În al doilea rând, cele patru rotițe selectoare oferă un control direct îmbunătățit. La care se mai adaugă posibilitatea folosirii obiectivelor EF și EF-S prin intermediul unui adaptor (care chiar funcționează ok).

Se ridică M5 la nivelul competitorilor? Vom vedea.

Pachetul de testare a fost compus din

Caracteristici principale Canon M5

  • Senzor CMOS APS-C de 24,2 megapixeli, Dual Pixel
  • Vizor electronic OLED cu o rezoluție de 2,36 milioane de puncte
  • Ecran tactil de 8 cm și o rezoluție de 1,6 milioane de puncte
  • Stabilizare electronică la filmare care, combinată cu stabilizarea optică din obiectiv, oferă o stabilizare pe 5 axe
  • Rafală de 7 cadre pe secundă cu focalizare continuă (9 cadre pe secunde cu focalizare și expunere blocată). Pentru cine este interesat: aceeași rafală ca și Canon EOS 5D Mark IV.
  • WiFi cu Bluetooth conectat permanent
  • Procesor DIGIC 7
  • Patru rotițe, două rotițe în partea de sus plus rotița de compensare a expunerii și o altă rotiță pe spate, în jurul controlerului cu patru direcții. Cea de a doua rotiță (de lângă vizor) are funcție dublă
  • Pornire rapidă în 1 secundă
  • Posibilitatea folosirii ecranului tactil pentru alegerea punctului de focalizare când se folosește vizorul electronic (asta trebuie să o încercați și voi, practic ai libertate deplină în alegerea „punctului”)
  • Folosirea ecranului tactil pentru repoziționarea punctului de focalizare în timpul filmării, trecerea la noul punct de focalizare ales făcându-se foarte fin.

Construcție Canon M5

Materialele folosite sunt: metal, plastic (policarbonat) și cauciuc. Metalul este folosit preponderent (la exterior), ceea ce oferă o senzație foarte solidă. Cauciucul acoperă aproape în totalitate partea frontală. De fapt înconjoară aparatul din față și până în spate, priza fiind excelentă. Cele trei rotițe de pe partea dreaptă superioară sunt de asemenea metalice, ceea ce contribuie din plin la robustețea aparatului. Ecranul rabatabil este realizat impecabil. Una dintre cele mai bune construcții văzute de mine la un ecran rabatabil. Partea din spate este din metal, la fel și tijele și faptul că se poate rabata în jos pentru „selfie”.

În această „cursă” ai posibilitatea de a încadra fără probleme ținând aparatul deasupra capului atât cât îți permite lungimea propriilor brațe (unghi de 90 de grade). Execuția butoanelor și a rotițelor este exemplară, nimic de reproșat. Butoanele sunt amplasate aerisit și nu ai cum să le apeși din greșeală, excepție atunci când porți mânuși de iarnă, firește. Mi-a plăcut existența butonului dedicat pentru wireless de pe partea dreaptă, sub capacul pentru accesul la portul HDMI. Butonul de pornit/oprit este amplasat fain, în stânga, putând fi acționat simplu cu degetul mare de la mâna stângă.

Din punct de vedere constructiv, singurul neajuns constatat de mine: la o apăsare pe marginea de jos a mânerului, între partea frontală și spate, materialul îmbrăcat în cauciuc cedează un pic, se poate vedea cum se mișcă atunci când ușița pentru acumulator și card este deschisă, căscând-se foarte ușor spre dreapta aparatului. Nu aș fi sesizat acest lucru dacă nu auzeam pârâituri ușoare la o apucare a aparatului de mâner. Ciudat.

Din punct de vedere constructiv, Canon M5 primește de la mine 4 stele din 5 (depunctat datorită problemei cu „cedarea” materialelor în josul mânerului de prindere).

Ergonomie

Priza (mânerul de prindere) este una dintre cele mai faine pentru un mirrorless, datorită mânerului generos, îmbrăcat elegant în cauciuc. Din punct de vedere al amplasării butoanelor, este un Canon M5 este un DSLR micșorat (din gama mijlocie sau de vârf). Odată obișnuit cu butoanele și după încheierea personalizării (există un număr mare de posibilități de personalizare), folosirea devine una foarte plăcută.

Cel mai mult mi-a plăcut posibilitatea de a alege punctul de punere la punct cu ajutorul ecranului tactil. Al doilea aspect ca importanță pentru mine: butonul din fața aparatului, jos, în dreapta obiectivului, care activează sau dezactivează această funcție.

În ciuda dimensiunilor reduse, nu m-am împiedicat de butoane sau rotițe nici măcar atunci când am folosit aparatul cu mănuși groase de iarnă. Mănușile folosite arată așa:

canon m5
(c) Sorin Voicu

Am găsit foarte util butonul pentru funcțiile selectoarelor (rotițe selectoare): standard, ISO, balans de alb, mod de măsurare a expunerii, modul de autofocalizare, modul de declanșare.

Deranjantă este, după părerea mea, amplasarea rotiței de compensare a expunerii în extrema dreaptă, acolo unde în mod obișnuit te așteptai să dai peste cea de a doua rotiță selectoare. M-am lovit adesea de accesarea mai greoaie a celei de a doua rotițe selectoare când am ținut aparatul la ochi. Pe de altă parte, când ai nevoie de o corectare a expunerii, aceasta se poate face foarte ușor. Până la urmă ține de obișnuință.

Tot la capitolul ciudățeniilor se numără și alegerea amplasării butonului de deblocare al blițului. Atipică. De parcă s-a pus acolo pentru că era și așa un spațiu gol ce trebuia umplut. Nu am folosit blițul, așadar am folosit butonul numai din curiozitate, să văd cum funcționează.

Alt punct negativ, din punctul meu de vedere, este posibilitatea de a regla dioptriile. Butonul este unul glisant, amplasat sub vizorul ieșit suficient de mult în afară. Reglarea nu este una de finețe. Noroc că trebuie făcută doar o singură dată, iar riscul de a îl mișca accidental este foarte scăzut.

Performanțe

Datorită procesorului DIGIC 7 putem miza pe o rafală de 7 cadre pe secundă și un număr de jpeg-uri de până la 37 de fișiere, după care rata scade la 4 cadre pe secundă. Din câte am înțeles se continuă cu aceste 4 cadre pe secundă până când se umple cardul. Se poate ajunge chiar și la 9 cadre pe secundă, dar numai cu blocarea AF și a expunerii, în acest caz oferindu-se „doar” 26 de jpeg-uri.

Sistemul de măsurare a expunerii este legat de zona de focalizare, ceea ce implică în unele situații o eventuală corecție a expunerii, lucru ușor de realizat datorită rotiței generoase pentru controlul expunerii amplasată foarte la îndemână.

Vizorul optic oferă o rată de împrospătare de 120 cadre pe secundă, o viteză decentă.

Ecranul tactil răspunde excelent la toate comenzile, meniul rapid oferă acces instant la cele mai importante setări.

În privința acumulatorului, chiar dacă se dă un număr de 295 de cadre la o încărcare, mi-a plăcut rezistența acestuia la frig (-8, -10 grade).

Calitatea imaginii