Știi cum se zice că atunci când îți iei un lucru nou trebuie apoi să-l uzi? Ei bine, nu știu dacă asta se aplică și-n cazul patrupedelor, dar Iancu al nostru a făcut pe noi de atâtea ori pe drumul de la canisă până acasă, încât la un moment dat am pierdut șirul.

Dar n-a contat. L-am adus pe cățelandru în apartament și încă din prima seară am început să încălcăm toate regulile. L-am lăsat să doarmă cu noi în pat, l-am ținut numai în brațe, i-am dat să mănânce tot ce a vrut etc. Orice pentru prichindelul cafeniu de numai două luni, iar apoi l-am imortalizat cu Tamron SP 45mm f/1.8.

tamron

(c) Diana Solomon

Oricum, nu eram doar noi înnebuniți după el. Cât a fost mic, toată lumea se topea de dragul lui. Apoi a început să crească și de la o lună la alta, observam cum oamenii ne ocoleau tot mai des când ne vedeau pe stradă. Firește, noi nu vedeam nimic de speriat. Iancu era cățelușul nostru drag. Numai că pentru alții era doberman. Și punct.

tamron 45mm

(c) Diana Solomon

În plan virtual însă, oamenii-l îndrăgeau pe Iancu. Nu știu dacă asta s-a datorat poveștilor amuzante cu el sau fotografiilor, dar cert e că social media l-a pus mereu într-o lumină bună pe patrupedul familiei.

Așa că, bucurându-mă de faptul că în mediul digital pot să-l umanizez cumva pe Iancu, i-am creat acest personaj- #IancuBoy– și am început să scriu tot mai des despre el și să-l surprind în cadre foto, astfel încât am ajuns să-i fac un soi de jurnal.

Ulterior, pentru că am vrut să mă axez mai mult pe content vizual, am început un challenge pe Instagram- #31dayswithIancu.  Mai exact, o lună întreagă de făcut fotografii lui Iancu în diferite momente ale zilei. M-am gândit că-n felul acesta pot să mă mai joc cu bătrânul D90 și să (re)învăț anumite setări, că prea mi-a stat camera pe modul automat.

Apoi, mi-am notat elementele pe care le-am considerat importante pentru proiectul foto:

Documentarea

Am citit articole pe tema pet photo și am căutat pe Instagram conturi similare cu cel creat pentru Iancu. Astfel, m-am pus la puțin la punct cu partea de teorie și mi-am făcut o idee asupra tematicii și a schemei de culori pe care voiam să o abordez, în așa fel încât noul obiectiv Tamron 45mm să scoată în evidență aspectele forte ale proiectului.

Recuzita/atmosfera

Cu toate că am vrut ca fotografiile să fie în mare parte spontane și să-l arate pe Iancu în mediul lui, mi-am notat câteva lucruri/momente pe care voiam să le surprind. Și anume: jucăriile desfigurate ale lui Iancu, expresia pe care o are când are în față mâncare sau recompense, weekendurile în care stă cu noi în pat sau pe canapea, la filme, cum doarme încolăcit în culcușul lui, cum se joacă în țarcul de câini din parc etc.

Echipamentul

Pentru că am vrut să am imagini bune, am luat în considerare doar fotografierea cu DSLR-ul. Un Nikon D90 mai exact. Cât în ceea ce privește obiectivele, am pornit cu un Nikkor DX 18-55mm, o completare, Nikkor 55-200mm cu VR, apoi, preferatul meu, un Tamron SP cu focala fixă 45mm. Ulterior, am suplimentat cu o telecomandă care mi-a fost de un real ajutor + un trepied obișnuit care-și face treaba de ani buni.

Însă, cu toată pregătirea,  n-am luat în calcul că, avându-l model și subiect pe Iancu, lucrurile nu vor fi ușoare.

Problema #1: Iancu se plictisește să stea prea mult într-un singur loc

tamron 45mm

(c) Diana Solomon

Așa că, pentru a-l face să rămână cât mai mult timp într-o anumită poziție, îi atrăgeam atenția cu o jucărie nouă sau cu Scooby Snacks. Probabilitate de reușită: 9/10. Deci, dacă găseam lumină bună, trebuia să mă mișc repede. Iar în timp ce-mi reglam obiectivul cu mâna dreapta, cu stânga fluturam biscuiți ca să-i captez interesul și să-l fac să-și mute privirea într-o anume direcție. Dar pentru a ajunge în acest punct, a trebuit să exersez de foarte multe ori comanda „Așteptă”.

Problema #2: Lumina

tamron

Pentru ca fotografiile să-mi iasă cât mai reușite, am urmărit cele mai bune momente ale zilei. În apartamentul nostru, în decembrie, lumina acesta era în jur de 9:00-11:00. Iar atunci pândeam cum se mută soarele din dormitor în living și-l „alergam” pe Iancu prin casă pentru a prinde cea mai bună lumină. Afară, în parc, în zilele cu soare, ora de aur era undeva pe la 16:00.

Test Tamron SP 45mm

Cu toate că am încercat pe cât posibil să trag cadre pe timp de zi, uneori nu reușeam. Așa că, pentru a respecta ideea de fotografii zilnice cu Iancu timp de o lună, a trebuit să fotografiez și pe timp de noapte, la lumina becurilor din casă.

tamron 45mm

(c) Diana Solomon

Dintre cele trei obiective menționate anterior, Tamron-ul și-a făcut cel mai bine treaba în acest sens. Mult mai luminos, imaginile mi-au ieșit mai clare decât mă așteptam, cu detalii frumoase și  tonuri mult mai calde.

tamron 45mm

(c) Diana Solomon

Deși nu am insistat, m-am jucat ceva și pe zona de macro: mustățile lui Iancu, amprenta nasului, ochii, iar rezultatele au fost peste așteptări. Cumva, am simțit că obiectivul face munca în locul meu.

De asemenea, m-am jucat puțin și cu alte compoziții (în afara fotografiilor cu Iancu) și am ajuns la concluzia că obiectivul Tamron 45mm este ideal nu doar pentru portrete, ci și pentru fotografia de produs.

Alte plusuri ale acestui obiectiv, pe lângă luminozitate și calitatea imaginii, ar mai fi faptul că este ușor, silențios și compact.

Concluzii: ce-am învățat din acest proiect foto pe Instagram

  • Documentarea este importantă pentru a te pune la punct atât cu chestiunile tehnice, cât și cu cele ce țin de creativitate. De asemenea, lumina este cea mai importantă, dar cu un obiectiv bun poți echilibra situația în condiții de luminozitate slabă.
  • Fotografia animalelor de companie poate fi mai solicitantă, dat fiind vorba de bariera de limbaj, motiv pentru care trebuie să te înarmezi cu răbdare. Dar trebuie să ai și niște ași în mânecă- recompensele tip mâncare sunt foarte apreciate și poți folosi asta în avantajul tău.
  • De altfel, pentru a face un proiect cât mai challenging și a nu-l transforma într-o corvoadă (chestie care se poate întâmpla când te înhami la o obligație zilnică) e important să privești totul ca pe o joacă și ca pe un mod de a învăța lucruri noi.

Articol și fotografii de Diana Solomon.

tamron

(c) Diana Solomon