World Press Photo, realitatea transpusă în imagini care scriu istoria

Postat de: Andreea Tanase Andreea Tanase

În data de 2 mai a avut loc în București vernisajul World Press Photo 2018, cea mai importantă expoziție de fotojurnalism din lume. Pe 30 aprilie, în Afganistan, trei atentate au răpit viețile a 10 jurnaliști, crescând numărul jurnaliștilor uciși în lume în acest început de an la 33, potrivit Federației Internaționale a Jurnaliștilor. Data de 3 mai, marchează Ziua mondială a libertăţii presei și este celebrată în peste 100 de evenimente organizate pe întreg mapamondul.

În cadrul conferinței organizată cu ocazia Zilei mondiale a libertății presei, ediția 2018, în Accra, Republica Ghana, de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) și guvernul Republicii Ghana, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, António Guterres a transmis următorul mesaj:

„Cu ocazia Zilei Mondiale a libertății presei din 2018, solicit guvernelor să consolideze libertatea presei și să protejeze jurnaliștii. Promovarea unei prese libere reprezintă dreptul nostru de a cunoaşte adevărul.”

Tot cu ocazia Zilei mondiale a libertății presei, Federația Internațională a Jurnaliștilor consideră că actuala criză a siguranței în mass media impune acțiuni la nivel mondial împotriva abuzurilor și crimelor asupra jurnaliștilor și îndeamnă guvernele lumii să se angajeze în apărarea libertății presei, prin aprobarea Convenției Internaționale privind siguranța și independența jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass media.

Atentatele din Afganistan, în care au fost ucise 29 de persoane, au vizat jurnaliștii. Fotoeditorul-șef al Agenției France-Presse (AFP) din Kabul, Shah Marai, cameramanul postului Tolo News, Yar Mohammad Tokhi, corespondenții Radio Azadi, Abadullah Hananzai, Moharram Durrani și Sabawoon Kakar, reporterul 1TV Ghazi Rasooli și cameramanul Nowroz Ali Rajabi, reporterul televiziunii Mashal, Salim Talash și cameramanul Ali Salimi au fost uciși în cea de-a doua explozie din Kabul, când un atentator sinucigaș, deghizat în jurnalist, s-a detonat printre jurnaliștii care s-au adunat pentru a acoperi primul atac. Într-un atac separat în regiunea Khost, reporterul BBC Ahmad Shah a fost ucis mai târziu în aceeași zi.

Fotografii Tyler Hicks (New York Times – dreapta cu ochelari), Lynsey Addario (stânga), John Moore (Getty Images – centru dreapta), Holly Pickett (centru stânga) și Philip Poupin aleargă în timpul unui bombardament condus de avioane guvernamentale libiene, la un punct de control în apropierea rafinăriei de petrol de Ras Lanuf, 11 martie 2011. Hicks și Addario, împreună cu corespondenții NYT Stephen Farrell și Anthony Shadid, au dispărut după ce au ajuns în spatele liniilor controlate de armatele lui Muammar Gaddafi. REUTERS / Paul Conroy.

Am făcut această introducere pentru a marca evenimentele importante din lumea jurnalismului internațional și pentru a reliefa legătura dintre ele. Jurnaliștii sunt prezenți și acoperă orice fel de evenimente care au loc peste tot în lume, indiferent de gravitatea lor. Riscurile meseriei de jurnalist sau fotojurnalist sunt majore și așa cum ne arată statisticile, sunt în creștere. Libertatea presei este puternic amenințată, sancțiunile împotriva jurnaliștilor din întreaga lume fiind tot mai prezente. Iar uneori, jurnaliștii devin fără voia lor subiectul știrilor, ca în tragedia menționată mai sus.

Conflictele, dezastrele, protestele, crimele fac parte din realitatea în care trăim, iar jurnaliștii și fotojurnaliștii sunt prezenți pentru a le documenta și a le transmite lumii întregi. Până la urmă, în asta constă esența jurnalismului. Asta putem vedea și în expoziția World Press Photo de anul acesta, evenimente majore care au marcat lumea și care au fost surprinse de fotojurnaliști în fiecare colț al pământului.

Ivor Prickett pentruThe New York Times. Locul 1 la categoria General News, stories. Civilii rămași în vestul Mosulului în timpul luptei pentru recâștigarea orașului, s-au aliniat pentru distribuirea ajutoarelor în cartierul Mamun. După luni de zile în care au fost prinși în zonele orașului controlate de ISIS, oamenii din vestul Mosulului au fost privați alimente și apă. Cei care au ales să rămână în oraș în loc să se ducă într-unul dintre taberele pentru persoanele strămutate, s-au bazat inițial pe ajutor pentru a supraviețui.

Magdalena Herrera, director de fotografie al publicației Geo France și președintele juriului World Press Photo, a făcut următorul comentariu după desemnarea Fotografiei Anului din cadrul concursului World Press Photo:

„Fotografia Anului trebuie să descrie un eveniment, destul de important, dar trebuie să ridice și întrebări… Trebuie să captiveze și trebuie să prezinte un punct de vedere asupra a ceea ce s-a întâmplat în lume în acest an.”

Cu toate că fotografia de presă prezintă realitatea din jurul nostru în forma ei brută, uneori  brutală, discuțiile și controversele pe marginea fotografiilor alese câștigătoare în cadrul prestigosului concurs sunt mereu aprinse. Pornind de la elementele de etică și până la cele legate de manipularea imaginilor înscrise în concurs, fiecare ediție ține trează vigilența juriului și a publicului. Foarte mulți oameni sunt deranjați de violența sau dramatismul imaginilor și etichetează concursul drept o carte a dezastrelor. Din păcate, în lumea în care trăim violența și tragediile sunt prezente în toate ungherele, de la străzile din America de Sud, unde se înfruntă bande criminale, până la femei din societăți subdezvoltate și măcinate de ani de războaie, care sunt abuzate și cărora li se refuză drepturi și libertăți, doar pentru că sunt femei sau atentate comise în numele unor crezuri care de multe ori nu se regăsesc în mentalitatea colectivă modernă, și care produc cutremure la nivelul societăților occidentale și determină schimbări drastice de politici și strategii militare. Chiar dacă pentru noi, cei care trăim în pace, tragediile din Orientul Mijlociu, de exemplu, se consumă la nivelul știrilor televizate sau al imaginilor care circulă în mediul online, ele există și distrug milioane de vieți, distrug națiuni și culturi. Sunt parte a realității și avem datoria ca măcar să le cunoaștem.

De la începuturi, fotografia de presă a prezentat, cu precădere, aspectele negative din societate, în ideea de a atrage atenția și a produce schimbări. Iar Războiul din Vietnam, de exemplu, prezentat fără restricții în presa vremii, a produs schimbări majore și nu doar la nivelul conștiinței sociale.  

Aflat la a 61-a ediție, concursul de fotojurnalism World Press Photo a desemnat premiul World Press Photo of the Year fotografului venezuelean Ronald Schemidt (Agenția France-Presse), pentru imaginea intitulată Criza Venezuelei.” Fotografia a câștigat și premiul 1 la categoria Spot News Single și ilustrează incendierea lui José Víctor Salazar Balza (28) în timpul ciocnirilor violente cu forțele de poliție, care au avut loc în timpul unui protest împotriva președintelui Nicolás Maduro, la Caracas, Venezuela. Salazar a luat foc când rezervorul de gaz al unei motociclete a explodat. Acesta a supraviețuit incidentului cu arsuri de gradele I și II.

Membrul juriului Whitney C. Johnson, director adjunct de fotografie la National Geographic, punctează simbolismul fotografiei câștigătoare:

„Bărbatul are o mască pe față. Cumva a ajuns să reprezinte nu doar pe el însuși și pe el însuși în flăcări, ci și ideea de ardere a Venezuelei.”

Bulent Kiliç, membru al juriului WPP și fotograf-șef al Agenției France-Presse din Turcia, spune, de asemenea:

„Există un mic detaliu în fotografie. Pe perete era un pistol. Se citește paz. Înseamnă pace. Și acest detaliu face această imagine puternică.”

La ediția din acest an a concursului World Press Photo au fost înscrise 4,548 de fotografi din 125 de țări, imaginile trimise fiind în număr de 73,044. Juriul a premiat 42 de fotografi din întreaga lume, pentru fotografiile câștigătoare în cele opt categorii.

Câștigătorii concursului World Press Photo 2018, Frank Van Beek/Hollandse Hoogte, Sursa foto: World Press Photo România.

World Press Photo

Magdalena Herrera, director de fotografie al revistei Geo și președintele juriului WPP spune că deliberările juriului s-au axat pe problemele legate de etica reprezentării subiecților fotografiați, dar și pe abordările provocatoare privind modul în care au fost reprezentați subiecții:

„Am fost cu toții în căutarea unor abordări provocatoare, dar respectul subiecților ca ființe umane și modul în care suferința a fost portretizată au fost mai importante.”

După ce competițiile anterioare au declanșat controverse în ceea ce privește manipularea fotografiilor, World Press Photo examinează acum fișierele originale ale tuturor imaginilor intate în preselecție. În ultimii trei ani, aproximativ 20% dintre cei care au ajuns în runda finală au fost descalificați pentru postprocesare excesivă. În timp ce cifrele exacte nu vor fi disponibile până în luna viitoare, și anul acesta au fost descalificate destul de multe fotografii înscrise în concurs.

Galerie foto, Vernisaj World Press Photo 2018 în București, Sursa foto: World Press Photo România