World Press Photo, realitatea transpusă în imagini care scriu istoria

F64
24minutes read

În data de 2 mai a avut loc în București vernisajul World Press Photo 2018, cea mai importantă expoziție de fotojurnalism din lume. Pe 30 aprilie, în Afganistan, trei atentate au răpit viețile a 10 jurnaliști, crescând numărul jurnaliștilor uciși în lume în acest început de an la 33, potrivit Federației Internaționale a Jurnaliștilor. Data de 3 mai, marchează Ziua mondială a libertăţii presei și este celebrată în peste 100 de evenimente organizate pe întreg mapamondul.

În cadrul conferinței organizată cu ocazia Zilei mondiale a libertății presei, ediția 2018, în Accra, Republica Ghana, de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) și guvernul Republicii Ghana, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, António Guterres a transmis următorul mesaj:

„Cu ocazia Zilei Mondiale a libertății presei din 2018, solicit guvernelor să consolideze libertatea presei și să protejeze jurnaliștii. Promovarea unei prese libere reprezintă dreptul nostru de a cunoaşte adevărul.”

Tot cu ocazia Zilei mondiale a libertății presei, Federația Internațională a Jurnaliștilor consideră că actuala criză a siguranței în mass media impune acțiuni la nivel mondial împotriva abuzurilor și crimelor asupra jurnaliștilor și îndeamnă guvernele lumii să se angajeze în apărarea libertății presei, prin aprobarea Convenției Internaționale privind siguranța și independența jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass media.

Atentatele din Afganistan, în care au fost ucise 29 de persoane, au vizat jurnaliștii. Fotoeditorul-șef al Agenției France-Presse (AFP) din Kabul, Shah Marai, cameramanul postului Tolo News, Yar Mohammad Tokhi, corespondenții Radio Azadi, Abadullah Hananzai, Moharram Durrani și Sabawoon Kakar, reporterul 1TV Ghazi Rasooli și cameramanul Nowroz Ali Rajabi, reporterul televiziunii Mashal, Salim Talash și cameramanul Ali Salimi au fost uciși în cea de-a doua explozie din Kabul, când un atentator sinucigaș, deghizat în jurnalist, s-a detonat printre jurnaliștii care s-au adunat pentru a acoperi primul atac. Într-un atac separat în regiunea Khost, reporterul BBC Ahmad Shah a fost ucis mai târziu în aceeași zi.

Fotografii Tyler Hicks (New York Times – dreapta cu ochelari), Lynsey Addario (stânga), John Moore (Getty Images – centru dreapta), Holly Pickett (centru stânga) și Philip Poupin aleargă în timpul unui bombardament condus de avioane guvernamentale libiene, la un punct de control în apropierea rafinăriei de petrol de Ras Lanuf, 11 martie 2011. Hicks și Addario, împreună cu corespondenții NYT Stephen Farrell și Anthony Shadid, au dispărut după ce au ajuns în spatele liniilor controlate de armatele lui Muammar Gaddafi. REUTERS / Paul Conroy.

Am făcut această introducere pentru a marca evenimentele importante din lumea jurnalismului internațional și pentru a reliefa legătura dintre ele. Jurnaliștii sunt prezenți și acoperă orice fel de evenimente care au loc peste tot în lume, indiferent de gravitatea lor. Riscurile meseriei de jurnalist sau fotojurnalist sunt majore și așa cum ne arată statisticile, sunt în creștere. Libertatea presei este puternic amenințată, sancțiunile împotriva jurnaliștilor din întreaga lume fiind tot mai prezente. Iar uneori, jurnaliștii devin fără voia lor subiectul știrilor, ca în tragedia menționată mai sus.

Conflictele, dezastrele, protestele, crimele fac parte din realitatea în care trăim, iar jurnaliștii și fotojurnaliștii sunt prezenți pentru a le documenta și a le transmite lumii întregi. Până la urmă, în asta constă esența jurnalismului. Asta putem vedea și în expoziția World Press Photo de anul acesta, evenimente majore care au marcat lumea și care au fost surprinse de fotojurnaliști în fiecare colț al pământului.

Ivor Prickett pentruThe New York Times. Locul 1 la categoria General News, stories. Civilii rămași în vestul Mosulului în timpul luptei pentru recâștigarea orașului, s-au aliniat pentru distribuirea ajutoarelor în cartierul Mamun. După luni de zile în care au fost prinși în zonele orașului controlate de ISIS, oamenii din vestul Mosulului au fost privați alimente și apă. Cei care au ales să rămână în oraș în loc să se ducă într-unul dintre taberele pentru persoanele strămutate, s-au bazat inițial pe ajutor pentru a supraviețui.

Magdalena Herrera, director de fotografie al publicației Geo France și președintele juriului World Press Photo, a făcut următorul comentariu după desemnarea Fotografiei Anului din cadrul concursului World Press Photo:

„Fotografia Anului trebuie să descrie un eveniment, destul de important, dar trebuie să ridice și întrebări… Trebuie să captiveze și trebuie să prezinte un punct de vedere asupra a ceea ce s-a întâmplat în lume în acest an.”

Cu toate că fotografia de presă prezintă realitatea din jurul nostru în forma ei brută, uneori brutală, discuțiile și controversele pe marginea fotografiilor alese câștigătoare în cadrul prestigosului concurs sunt mereu aprinse. Pornind de la elementele de etică și până la cele legate de manipularea imaginilor înscrise în concurs, fiecare ediție ține trează vigilența juriului și a publicului. Foarte mulți oameni sunt deranjați de violența sau dramatismul imaginilor și etichetează concursul drept o carte a dezastrelor. Din păcate, în lumea în care trăim violența și tragediile sunt prezente în toate ungherele, de la străzile din America de Sud, unde se înfruntă bande criminale, până la femei din societăți subdezvoltate și măcinate de ani de războaie, care sunt abuzate și cărora li se refuză drepturi și libertăți, doar pentru că sunt femei sau atentate comise în numele unor crezuri care de multe ori nu se regăsesc în mentalitatea colectivă modernă, și care produc cutremure la nivelul societăților occidentale și determină schimbări drastice de politici și strategii militare. Chiar dacă pentru noi, cei care trăim în pace, tragediile din Orientul Mijlociu, de exemplu, se consumă la nivelul știrilor televizate sau al imaginilor care circulă în mediul online, ele există și distrug milioane de vieți, distrug națiuni și culturi. Sunt parte a realității și avem datoria ca măcar să le cunoaștem.

De la începuturi, fotografia de presă a prezentat, cu precădere, aspectele negative din societate, în ideea de a atrage atenția și a produce schimbări. Iar Războiul din Vietnam, de exemplu, prezentat fără restricții în presa vremii, a produs schimbări majore și nu doar la nivelul conștiinței sociale.

Aflat la a 61-a ediție, concursul de fotojurnalism World Press Photo a desemnat premiul World Press Photo of the Year fotografului venezuelean Ronald Schemidt (Agenția France-Presse), pentru imaginea intitulată „Criza Venezuelei.” Fotografia a câștigat și premiul 1 la categoria Spot News Single și ilustrează incendierea lui José Víctor Salazar Balza (28) în timpul ciocnirilor violente cu forțele de poliție, care au avut loc în timpul unui protest împotriva președintelui Nicolás Maduro, la Caracas, Venezuela. Salazar a luat foc când rezervorul de gaz al unei motociclete a explodat. Acesta a supraviețuit incidentului cu arsuri de gradele I și II.

Membrul juriului Whitney C. Johnson, director adjunct de fotografie la National Geographic, punctează simbolismul fotografiei câștigătoare:

„Bărbatul are o mască pe față. Cumva a ajuns să reprezinte nu doar pe el însuși și pe el însuși în flăcări, ci și ideea de ardere a Venezuelei.”

Bulent Kiliç, membru al juriului WPP și fotograf-șef al Agenției France-Presse din Turcia, spune, de asemenea:

„Există un mic detaliu în fotografie. Pe perete era un pistol. Se citește paz. Înseamnă pace. Și acest detaliu face această imagine puternică.”

La ediția din acest an a concursului World Press Photo au fost înscrise 4,548 de fotografi din 125 de țări, imaginile trimise fiind în număr de 73,044. Juriul a premiat 42 de fotografi din întreaga lume, pentru fotografiile câștigătoare în cele opt categorii.

Câștigătorii concursului World Press Photo 2018, Frank Van Beek/Hollandse Hoogte, Sursa foto: World Press Photo România.

Magdalena Herrera, director de fotografie al revistei Geo și președintele juriului WPP spune că deliberările juriului s-au axat pe problemele legate de etica reprezentării subiecților fotografiați, dar și pe abordările provocatoare privind modul în care au fost reprezentați subiecții:

„Am fost cu toții în căutarea unor abordări provocatoare, dar respectul subiecților ca ființe umane și modul în care suferința a fost portretizată au fost mai importante.”

După ce competițiile anterioare au declanșat controverse în ceea ce privește manipularea fotografiilor, World Press Photo examinează acum fișierele originale ale tuturor imaginilor intate în preselecție. În ultimii trei ani, aproximativ 20% dintre cei care au ajuns în runda finală au fost descalificați pentru postprocesare excesivă. În timp ce cifrele exacte nu vor fi disponibile până în luna viitoare, și anul acesta au fost descalificate destul de multe fotografii înscrise în concurs.

Galerie foto, Vernisaj World Press Photo 2018 în București, Sursa foto: World Press Photo România

Sursa foto: World Press Photo Romania

Expoziția World Press Photo a ajuns în România pentru al nouălea an consecutiv, fiind organizată de Fundația Eidos, Primăria Municipiului București prin ARCUB, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și al Ambasadei Olandei la București, împreună cu Muzeul Național de Artă, la sediul căruia va fi deschisă pentru public în intervalul 2 mai – 23 mai 2018.

Evenimentul de la București face parte din expoziția anuală internațională World Press Photo, itinerată în întreaga lume, fiind montată în peste 100 de spații din peste 45 de țări și vizitată de peste 4,5 milioane de oameni la fiecare ediție. Prin parteneriatul cu Ministerul Culturii și Identității Naționale, după București, expoziția va fi deschisă publicului în Timișoara (5 iunie – 24 iunie) și Cluj Napoca (29 iunie – 22 iulie).

Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă prezentarea expoziției World Press Photo publicului din România, i-am adresat câteva întrebări lui Cristian Movilă, fotojurnalist și membru fondator al Fundației Eidos.

Cristian Movilă în timpul vernisajului World Press Photo 2018 din București, Sursa foto: World Press Photo Romania

Din anul 2009 ai adus în România expoziția World Press Photo. Ce te-a determinat să dai curs acestei inițiative și cât de dificil a fost să implementezi acest demers?

Sper că prin toate proiectele fundației Eidos să aducem un plus în comunitatea în care trăim. Prin aducerea World Press Photo Exhibition la București și apoi la Timișoara, anul acesta și la Cluj, încercăm să îi expunem pe cei care ne calcă pragul la ce este în afara țării noastre. Cred cu tărie că World Press Photo are un rol educativ și îmi place să văd impactul expoziției de la tânăr la bătrân, de la un vizitator dintr-o corporație la un artist, toată lumea iese puțin schimbată. Nu este vorba numai despre fotografie de calitate, este vorba despre un RMN al anului trecut în imagini și dorința noastră este de a expune cât mai mulți oameni la aceste povești aduse în fiecare an prin WPP.

Ușor nu este, pentru că sunt costuri destul de mari cu licența și amenajarea pentru fiecare oraș, dar ne bucurăm de parteneri care înțeleg misiunea noastră. Am reușit de la bun început să avem un parteneriat foarte puternic atât cu Ministerul Culturii, cât și cu Primăria Capitalei prin ARCUB, fără de care ar fi imposibil să avem această expoziție an de an în România, iar pe lângă ei au fost în fiecare an diferiți sponsori care ne-au susținut și ne-au ajutat să poziționăm acest eveniment la un nivel înalt, pentru ca mesajul puternic pe care îl are WPP să fie auzit cât mai tare.

Cât de importantă este pentru publicul din România o astfel de expoziție? Care a fost impactul inițial și cum s-a modificat dinamica publicului în toată această perioadă?

Importanța expoziției în România sperăm să fie una foarte mare, dar asta doar publicul poate decide, noi doar încercam să fim canalul prin care un mesaj ajunge la un receptor. Încă din primul an am avut un număr impresionat de vizitatori, dar în fiecare an vedem cum crește, iar acest lucru vorbește direct despre importanța și setea publicului din România pentru conținut bun, de calitate. Anul acesta, în primele 4 zile de la deschidere, expoziția a fost vizitată de 2000 de persoane, dar a contat enorm și parteneriatul cu Muzeul Național de Artă al României.

Cât de importantă este la nivel global introducerea României pe harta expozițională World Press Photo?

World Press Photo Foundation a fost creată chiar în această idee, de a duce mai departe, de a expune un număr cât mai mare de vizitatori la poveștile altora și de a ne face conștienți de timpul în care trăim. Poate acum mai mult ca niciodată avem nevoie de știri din surse sigure, având în vedere că suntem bombardați de fake news, iar WPP este cumva unul dintre puținele barometre în domeniul acesta.

Sunt multe controverse legate de fotografiile premiate în cadrul concursului World Press Photo, mulți considerând că sunt prezentate doar imagini ale dezastrelor. De ce crezi că apare această notă de respingere a realității din partea publicului și care este părerea ta legată de selecția fotografiilor câștigătoare în concurs?

În fiecare an sunt tot felul de discuții pe tema imaginilor alese de juriul WPP, dar nu percep asta ca pe o chestiune negativă. Orice discuție este binevenită dacă are un argument puternic, iar atunci când sunt opinii diferite exprimate argumentat, cred că este un lucru constructiv. Sunt convins că fiecare avem punctul nostru de vedere vizavi de ceea ce vedem, dar în final trebuie să vedem ce anume putem noi face la nivelul nostru, al comunității noastre, pentru a schimba ceva în bine.

Esti fotojurnalist experimentat și ai fotografiat multe conflicte peste tot în lume. De ce este important ca oamenii să vadă realități care ies din sfera normalității lor?

Pentru că acesta este scopul vieții, așa cum o văd eu, de a încerca să învățăm în fiecare zi despre alții, pentru asta citim, pentru asta călătorim, pentru asta socializăm.

Cum crezi că s-a schimbat fotojurnalismul în ultimul deceniu și ce anume a provocat această schimbare? Ce subiecte au devenit mai importante?

Noi ne-am schimbat cu siguranță, am devenit mult mai superficiali. Fotojurnalismul nu s-a schimbat, doar tehnologia prin care aducem publicului diferite subiecte s-a schimbat, altfel fotojurnalismul real nu s-a schimbat deloc.

Ce alte proiecte ai pentru publicul din România?

Lucrăm intens la UNFINISHED Festival, care va avea loc la finalul lunii septembrie, un festival multidisciplinar cu invitați din toate colțurile lumii, care își dorește să inspire lideri de top din domenii diverse și să îi determine să caute activ în afara cercului profesional cu care sunt obișnuiți.

Fotografii câștigătoare concurs World Press Photo, Sursa: World Press Photo

Adam Ferguson pentru The New York Times. Locul 1 la categoria People, stories. Aisha, în vârstă de 14 ani, pozează în Maiduguri, statul Borno, Nigeria, pe 21 septembrie 2017. Aisha a fost răpită de Boko Haram, apoi a primit o misiune de atentat sinucigaș. După ce a fost legată cu explozivi, a găsit ajutor în loc să se arunce pe ea și pe alții în aer.
Richard Tsong-Taatarii pentru Star Tribune. Locul 2 la categoria General News, singles. John Thompson este îmbrățișat în orașul St. Anthony, Minnesota, SUA, după ce a vorbit la un miting în memoria prietenului său, Philando Castile, la două zile după ce ofițerul de poliție, Jeronimo Yanez, a fost achitat de toate acuzațiile de împușcare din Castilia.
Ivor Prickett pentru The New York Times. Locul 1 la categoria General News, stories. Bătălia pentru Mosul. Un băiat neidentificat este adus în ultima zonă controlată de ISIS din Orașul Vechi de un bărbat suspectat ca este militant, pentru a fi îngrijit de soldații forțelor speciale din Irak. Soldații bănuiau că bărbatul îl folosește pe băiat ca scut uman pentru a încerca să scape, deoarece acesta nu știa numele copilului și susținea că tocmai l-a găsit singur pe stradă.
Thomas P. Peschak. Locul 2 la categoria Nature, singles. Săritura. Pinguini Rockhopper pe coasta Insulei Marion, Teritoriu Antarctic Sud African din Oceanul Indian.
Michael Patrick O’Neill. Locul 3 la categoria Nature, singles. Un pește zburător înoată noaptea în Golful Stream, în largul coastelor Palm Beach, Florida, Statele Unite ale Americii.
Ami Vitale pentru National Geographic. Locul 1 la categoria Nature, stories. Joseph Lolngojine, un războinic Sumburu devenit îngrijitor de elefanți, se uită la puiul de elefant salvat pe nume Kinya, înainte de a fi dus la Sanctuarul Elefanților din Reteti, în nordul Kenyei.
Thomas P. Peschak pentru National Geographic. Locul 3 la categoria Nature, stories. Țestoase se odihnesc în bazine, în apropierea craterului Vulcanului Alcedo, pe insula Isabela, Galapagos.
Anna Boyiazis. Locul 2 la categoria People, stories. O femeie tânără învață să plutească în Oceanul Indian, lângă Nungwi, Zanzibar. În mod tradițional, fetele din arhipelagul Zanzibar sunt descurajate să învețe cum să înoate, în mare parte din cauza stricteții culturii islamice și a lipsei costumelor de baie decente. Dar în satele din vârful nordic al Zanzibarului, proiectul Panje (panje se traduce ca “pește mare”) le oferă femeilor și fetelor locale posibilitatea să învețe abilitățile de înot în costume de baie întregi, astfel încât să poată intra în apă fără a-și compromite credințele culturale sau religioase.
Oliver Scarff pentru Agenția France-Presse. Locul 1 la categoria Sports, singles. Membri ai echipelor adverse, Up’ards și Down’ards, se luptă pentru minge în timpul meciului istoric anual Royal Shrovetide Football în Ashbourne, Derbyshire, Marea Britanie.