(c) Cristina Venedict

Fotografia de portret-echipament, lumină și încadrare

Un articol prin care se face o introducere în fotografia de portret. Aflăm care este echipamentul cel mai indicat pentru acest gen de imagini, care sunt planurile și unghiurile întâlnite cel mai des, precum și alte sfaturi utile.

Dacă deschidem un dicționar, vom găsi portretul definit drept o pictură, un desen, o sculptură, o fotografie sau o altă formă de reprezentare a unei persoane în care expresia și fața acesteia sunt predominante. Pe de altă parte, portretul devine reprezentarea anumitor trăsături ale subiectului, așa cum le vede fotograful, pictorul sau sculptorul. Putem spune chiar că printre primii observatori ai gesturilor, temperamentelor, mișcărilor și caracterului uman se află portretiștii.

Scopul portretului este să ne transmită starea și detalii despre personalitatea subiectului. Din acest motiv, portretul nu ar trebui să fie un instantaneu, ci o imagine compusă în care persoana are o postura statică. De asemenea, o astfel de imagine înfățișează adeseori o persoană care privește direct la cel ce îi realizează portretul, creând o legătură specială cu privitorul.

fotografia de portret

Când realizăm un portret, lumina, compoziția și impresia generală a mediului joacă un rol important. Elementele ce înconjoară subiectul pot face o imagine mai atragătoare sau o pot încărca cu detalii care ne vor distrage atenția de la ceea ce este important. De fapt, portretul ar trebui să fie rezultatul unui studiu asupra trăsăturilor individuale ale personajului, dar și asupra mediului.

Printre primele portrete au fost cele realizate regilor și împăraților, dar și cele funerale (din Egipt). În fotografie, încă de la începuturi, oamenii și-au făcut portrete, fie de familie, fie pentru reprezentarea unor evenimente importante din viața lor. Dagherotipia a favorizat și în acest caz, dezvoltarea acestei laturi a fotografiei și apariția studiourilor.

Unul dintre cele mai vechi portrete fotografice cunoscute este cel realizat de Joseph Draper din New York, în 1839 sau 1840 – portretul surorii sale, Anna Katherine Draper.

Iar când vorbim despre portret în fotografie este musai să îl amintim și pe Felix Nadar (pe numele lui adevărat Gaspard Félix Tournachon), căruia i se datorează unele din cele mai celebre portrete fotografice ale personalităților de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Echipament – cu ce e indicat să fotografiezi portrete?

#1 Aparatul foto

În general, am putea spune că orice aparat este bun pentru fotografia de portret, atâta timp cât știm exact ce putem face cu el pentru a obține rezultatul dorit. Este bine însă de știut care sunt limitările date de echipamentul foto și posibilitățile pe care acesta ni le poate oferi.

Găsiți enumerate mai jos câteva caracteristici, pe care un aparat foto ar trebui să le îndeplinească, pentru a putea fi folosit la fotografia de portret:

  • să permită vizualizarea prin obiectiv și să aibă un exponometru intern
  • să aibă obiective interschimbabile pentru a ne oferi o manevrabilitate totală în privința încadrării
  • să poată închide diafragma la valoarea aleasă pentru verificarea profunzimii de câmp
  • să ofere posibilitatea fotografierii în format RAW
  • să poată fotografia cu mai multe cadre pe secundă pentru a surprinde acțiunea
  • să aibă un minim de 10 megapixeli, mai ales dacă vreți să imprimați imaginile în format mai mare

Tipul de cameră foto care include toate cerințele de mai sus poate fi un echipament DSLR, fie din gama entry level, care este posibil să nu ofere toate cerințele, fie camere semiprofesionale sau profesionale. Cele din ultimele categorii sunt cele mai recomandate. Gama echipamentelor foto se poate extinde și către aparatele mirrorless (mai ales în ultima vreme) și mai departe către aparatele pe film pe format de 35mm, format mediu și lat, care oferă posibilitatea realizării mai multor experimente tehnice și obținerea unor efecte mai speciale.

#2 Obiectivele

Dacă în fotojurnalism se recomandă utilizarea obiectivului fix de 35 mm, în portretistică, cele mai utilizate obiective sunt cele de 50mm și 85mm, întrucât acestea îți permit apropierea de subiect. Într-un obiectiv de 85mm o să ai în cadru în special capul și umerii subiectului, în timp ce prin cel de 50mm vei putea fotografia de la talie sau bust în sus. Atenție la deformări însă, dacă te apropii prea mult de subiect cu un obiectiv de 50mm.

După cum poți observa, alegerea obiectivelor se face în funcţie de ceea ce fotografiem. Normal că, de cele mai multe ori, ești limitat de obiectivul pe care îl ai, însă dacă ştii ce îți dorești să fotografiezi vei putea alege obiectivul potrivit.

Obiectivul de 50mm

Acest obiectiv se poate găsi atât cu diafragmă f/1.4, cât și cu f/1.8, cel din urmă fiind mai accesibil. Abordarea printr-un astfel de obiectiv fix, va fi foarte asemănătoare cu cea pe care o percepem noi când privim în jur.

Puncte forte:

  • permite fotografierea în condiții de iluminare mai slabă, datorită diafragmei foarte deschise
  • creează un efect de bokeh (modul cum este redată neclaritatea fundalului) frumos, conferind un aspect mai artistic portretului
  • este indicat pentru portretul general și cele în plan american, deoarece o apropiere mai mare față de subiect ne va crea o ușoară deformare

Obiectivul de 85mm

Obiectivul de 85mm se găsește cel mai adesea cu diafragma f/1.8 dar si cu f/1.4 și îți oferă o perspectivă considerată de cei mai mulți dintre fotografi ca fiind cea mai adecvată pentru fotografia de portret. Putem spune că nu are deformări sesizabile, iar în același timp, obiectivul îți permite să stai la o distanță rezonabilă față de subiect.

Puncte forte:

  • o bună separare a planurilor, punând subiectul mai bine în evidență
  • permite fotografierea în condiții de iluminare slabă
  • nu deformează și permite o distanță rezonabilă față de subiect, pentru a păstra intimitatea acestuia atunci când îl fotografiem

Obiectivele între 100-300mm

Obiectivele care au distanța focală menționată mai sus (teleobiective) ne vor ajuta să ne apropiem foarte mult de subiect în cadru, comprimând și estompând în același timp fundalul. Există teleobiective și peste 300mm, însă folosirea lor pentru fotografia de portret nu este indicată, exceptând portretele de sportivi, acțiune etc.

Ca punct forte, teleobiectivele conferă o profunzime de câmp redusă, ajutându-ne foarte mult să estompăm detaliile din spatele subiectului

Puncte slabe:

  • Distanța mare față de subiect poate fi un inconvenint în anumite situații, limitând comunicarea cu subiectul
  • Teleobiectivele luminoase sunt destul de scumpe, cele mai accesibile fiind cele cu diafragmă f/4, ce vor putea fi folosite doar în condiții de lumină bună

Lensbaby – un obiectiv cu efecte creative

Prin construcția lui, acest obiectiv poate crea un blur selectiv, dând posibilitatea obținerii unor rezultate interesante. Ca distanță focală, poate fi cuprins între fisheye și 85mm.

Ca în orice alt gen de fotografie, și în fotografia de portret poți încerca abordări diverse, orice obiectiv dovedindu-se util dacă este utilizat în mod creativ.

(c) Cristina Venedict
(c) Cristina Venedict

Planuri și unghiuri în fotografia de portret

Planul ne ajută să amplasăm subiectul în cadru şi reprezintă cantitatea de spaţiu pozitiv sau negativ dintr-o imagine. În fotografia de portret, cel mai des întâlnim următoarele planuri:

#1 Planul general

(c) Cristina Venedict
(c) Cristina Venedict

Acest plan se referă la fotografiile în care subiectul este redat în întregime, în mediul în care îşi desfăşoară activitatea. Este cel mai des întâlnit în portretul documentar, unde majoritatea fotografiilor sunt realizate în format orizontal, pentru a cuprinde mai mult din mediul subiectului, înfățișându-l într-o anumită situaţie, la un anumit moment în timp.

#2 Planul american

(c) Cristina Venedict
(c) Cristina Venedict

Acest plan a apărut inițial în filmele americane de tip westren, subiectul fiind încadrat de la cap până sub genunchi, pentru a concentra atenția către arma acestuia. Acest plan poate fi reprezentat și de o încadrare un pic peste genunchi.

#3 Planul mediu

(c) Cristina Venedict
(c) Cristina Venedict

Acest plan poate fi redat în principiu printr-o încadrare până în zona bustului, ce poate să coboare însă până spre coapse. Atenție la poziția mâinilor în acest tip de portret, pentru a nu fi tăiate exact de la încheietură. Ca să eviți o astfel de situație, ai grijă la gestica personajului, ridicând mâinile și punându-le în valoare într-un mod creativ.

#4 Prim-planul

(c) Cristina Venedict
(c) Cristina Venedict

Prim-planul este adesea confundat cu însuși cuvântul portret, întrucât este reprezentat prin chipul subiectului şi o parte a bustului. Abordarea de acest tip ne va direcționa privirea spre fizionomia personajului, forma feței, a buzelor şi a nasului, ochii, asupra ridurilor de expresie, punând accentul atât pe emoții, cât şi pe poveștile trăite de-a lungul timpului.

#5 Gros-plan

(c) Cristina Venedict
(c) Cristina Venedict

Acest mod de încadrare cuprinde doar chipul personajului fotografiat, faţa reprezentând cea mai mare parte din cadru, uneori fiind redată chiar fără bărbie sau fără frunte. Planul este folosit adesea la reprezentarea portretelor beauty, unde se pune un accent important pe machiaj.

#6 Planul detaliu

(c) Monica Lazăr
(c) Monica Lazăr

Când vrem să evidenţiem un plan chiar mai restrâns decât gros-planul, putem apela la planul detaliu. Acesta ne permite să redăm anumite detalii ale subiectului cum ar fi ochii, buzele, mâinile, picioarele, degetele, gâtul, etc. De obicei se limitează ceea ce vede privitorul și poate fi folosit pentru a reda emoția sau dramatismul subiectului printr-un zâmbet, un rid, o lacrimă etc.

portret

Unghiuri

 

Prin intermediul unghiului ne poziţionăm faţă de subiect, iar în funcţie de acesta vom dezvălui privitorului experienţe şi emoţii diferite. Fiecare unghi de abordare în parte va avea un impact diferit asupra privitorului şi a modului în care acesta percepe subiectul şi scena fotografiată.

#1 Plonje

Plonjeul este o metodă de fotografiere sau filmare dirijată de sus în jos (punctul de stație al aparatului este mult mai sus decât subiectul fotografiat, filmat). Această abordare deformează perspectiva, strivind personajul și făcându-l să pară mai mic. În cazul în care modelul este în picioare, se poate observa că picioarele sunt micșorate vizibil în comparație cu restul corpului.

#2 Racursi

Acest unghi de abordare este practic opusul plonjeului, adică implică fotografierea de jos în sus, subiectul căpătând în acest caz mai multă forță și înălțime decât are în realitate. Personajul capătă o aură de superioritate și putere.

#3 La nivelul privirii

Cel mai întâlnit unghi de fotografiere, unghiul de la nivelul privirii plasează subiectul la egalitate cu privitorul, astfel încât nu vei influența cu nimic statura personajului și nu vei avea o perspectivă deformată.

Sfaturi – la ce să fim atenți

#1 Lumina și fundalul

Lumina naturală este mult mai oportună captării tonurilor pielii, dar și a întregii game de culori din care se compune subiectul. Cel mai bun moment pentru a face o fotografie de portret ar putea fi în timpul zilei, afară, într-un moment în care poți valorifica la maximum lumina soarelui.

Vei dori să găsești o locație în care lumina să cadă pe subiect dintr-o parte.

Dacă faci fotografia cu soarele în spatele subiectului, vei obține de cele mai multe ori doar o siluetă a persoanei. Ai putea însă să folosești o blendă, situație în care rezultatul obținut va fi bun. Încearcă să eviți fotografierea cu soarele bătând direct pe fața subiectului, pentru că te poți trezi cu culori distorsionate și cu imagini supra-expuse. De asemenea, te poți folosi de lumină pentru a contura doar anumite trăsături ale subiectului.

 portret

Orice fotografie care are ca centru de interes o persoană, ar trebui să utilizeze un fundal subtil, care să nu distragă atentia de la subiect. Intenția unei fotografii-portret este de a capta figura subiectului, așa că asigură-te că faci fotografiile astfel încât compoziția să nu implice diminuarea importanței acesteia. Alege un fundal care să fie constituit în principal din culori ne-ţipătoare sau elemente prea aglomerate.

#2 Ochii

Dintre toate trăsăturile feței, ochii sunt cei mai importanți pentru portret, întrucât prin intermediul privirii transmitem cel mai adesea emoțiile. Chiar și o schimbare subtilă a privirii va induce mai departe expunerea unor sentimente și emoții diferite.

Fotografia de portret este cea care transmite un mesaj folosindu-se întotdeauna de un subiect uman, de un zâmbet, o stare de spirit și o pereche de ochi. La final, dincolo de echipament, planuri, unghiuri sau lumină, fotografia de portret înseamnă emoție. Înseamnă interacțiune între fotograf și model, comunicare și poveste.
[products ids=101903,102896,46209514,125010091]

Alți fotografi au mai citit și:

24 Comments

  • ati spus "daca in fotojurnalism… 35mm, in portretistică…. 50 si 85mm"
    In format full frame sau DX va referiti la acele distante focale?
    Multumesc

    • Buna, ne referim la formatul full-frame, pentru APS-C trebuie tinut cont de factorul de crop atunci cand avem in vedere distanta focala.

  • Din exemplele prezentate, fotografia Monicai Lazar, cu fata pe ponton nu e cel mai bun, avand in vedere ca linia de separare apa-uscat "decapiteaza" modelul…

  • Scuze,am repetat” o fotografie”

  • As vrea sa vad o fotografie o fotografie neretusata,bine expusa din fotografiere.Mi se pare ca exageram foarte mult cu retusul fotografiilor.

    • Salut, poate ai dreptate in unele privinte, dar fotografia de portret nu inseamna neaparat realitatea, ci o arta care aduce la viata imaginatia fotografului, nici picturile celebre nu reprezentau realitatea 100%.

  • […] Regulile fotografiei de portret referitoare la unghiuri și perspectivă se aplică cu succes și în acest caz. Din plonje, de la nivelul solului, mai de aproape cu atenții la detalii sau din depărtare, încadrări printre alte obiecte sau ajutându-te de diverse props-uri șamd. Încearcă cât mai multe variante dacă timpul îți permite și nu uita șă îi asculți și pe ei. S-ar putea ca împreună să veniți cu idei și mai creative. Important este să variezi, astfel încât la finalul ședinței foto să le poți oferi imagini cât mai diferite. […]

  • […] dedicat luna septembrie fotografiei de portret. Am povestit despre echipament, lumină și încadrări, despre portrete incomode, am intervievat 6 fotografe îndrăgostite de fotografia de portret iar […]

  • Articol foarte bun, din care am de invatat. Chiar daca atinge putin si aspectul marketing, este binevenit, mai ales pentru cei care nu se prea pricep si au nevoie de explicatii detaliate. Acum, in functie de experienta in fotografie pe care o avem fiecare, putem sa facem diferite comentarii, insa, eu prefer sa vad partea frumoasa si instructiva si sa va multumesc tuturor. Nu cred ca este cazul sa emitem cuvinte sau judecati jignitoare. La randul meu am invatat si continui sa invat mai mereu, si fiecare informatie imi este de folos, chiar daca fac foto de 12 ani. Pentru fotografia de portret folosesc un Sigma 50mm cu f/1.4, Nikon 17-55mm cu f/2.8 si de multe ori prefer Nikon 70-200mm cu f/4 achizitionat chiar de la f64.
    Multumesc si lumina buna tuturor, :). Cristian Balate

  • Interesant articolul! Multumesc!

  • iarasi imi creati insomnii 🙂

  • "Teleobiectivele ofera o profunzime de camp redusa". Fals. La aceeasi incadrare si aceeasi diafragma, indiferent de focala, profunzimea e aceeasi. Deci daca incadrezi doar capul, indiferent cu ce obiectiv o faci, evident de la o distanta mai mica sau mai mare pt a putea incadra doar capul, si mentii aceeasi diafragma, profunzimea e aceeasi. Ce se obtine cu teleobiective este micsorarea perspectivei, estomparea adancimii corpului omenesc, un fel de aplatizare, si apropierea departatilor de subiect, chestii care in general dau bine pentru portret.

  • Multumim si noi!

  • 50 si 85 pe Dslr format redus sau full frame?

    • Si, si 🙂 E adevarat ca intervine factorul de crop, dar ne putem deplasa putin pentru a obtine incadrarile pe care ni le dorim, in cazul in care avem senzor APS-C de ex. Si eu lucrez cu un Canon 7D, deci nu am full frame. Poti vedea exemple de portrete realizate cu un 600D + obiectiv de 85 mm aici, in articolul Anei Maresescu: http://www.f64.ro/blog/2014/08/26/7-sfaturi-despr

  • Interesant articol, portretul e reusit cand scoate in evidenta ce a ce nu se vede dar banuiam.

  • Eu inteleg ca sunteti un magazin foto, dar lasati-o mai moale cu marketing-ul asta agresiv… Inca de la lista cu "cerinte", mi-am dat seama ca nu-i decat o alta reclama marca f64.ro!… Poate sa-mi explice cineva de ce am nevoie de: minim 10 mpx, format RAW si vizualizare prin obiectiv? Desigur, intrebarile mele sunt ironice si retorice – asta in cazul in care se apuca cineva sa-mi insiruie din nou abureli…

    • Pai e cam simplu, zic eu 🙂 10 mpx, ca sa poti face un crop, daca e nevoie (basca, e cam greu sa gasesti o camera contemporana cu mai putin de 10 mpx, exceptiile sunt rare). Vizualizare prin obiectiv, din doua motive, unul mentionat in articol ("sa poata inchide diafragma ca sa vezi ce si cum"), al doilea e oarecum logic – sa poti corecta eventualele aberatii de de calibrare ale obiectivului. RAW – de aici incolo cred ca trebuie sa iti mai folosesti si muschiul ala dintre urechi, pentru ca mi se pare ca nu prea ai experienta in fotografie, din moment ce debitezi ineptia astea… Si da, poti folosi si un mirrorless (de exemplu), insa tine cont ca marea majoritate a mirrorless-urilo au probleme cu focalizarea pe lumina putina 😉 – exista si exceptii, dar sunt cam putine, si de regula pretul este "un pic" mai mare decat un DSLR mediu si un 50 1.8, de exemplu…

      • Cum ziceam, abureli si aiureli… Mersi pentru raspunsuri!

  • Vazut, citit cu mare atentie, placut maxim si sheruit:) Multumesc f64

  • Aparatul care sa poata fotografia cu mai multe cadre pe secunda este util pentru portretele de sportivi aflati in actiune (despre care amintea Cristina in articol), situatie care reprezinta derogare de la regula generala. Fotografia din fericire nu e matematica. Nu exista formule exacte aplicabile permanent. Mai sunt si exceptii. Eu sunt insa curios ce o fi avand Cristina impotriva mirrorless-urilor…… Aveam senzatia ca se incadreaza in descrierile pe care le promoveaza in articol. Daca imi amintesc eu corect, Gina face fotografiile in apa cu un mirrorless.

    • Cristina nu are nimic impotriva mirrorless-urilor, ba chiar e posesoarea unui Nex 6. Da, perfect de acord cu tine, ca se incadreaza in descrieri. Eu prefer insa DSLRul deocamdata. Imi da o alta stare, de la modul in care ma uit prin vizor, la zgomotul declansarii etc. E o alegere personala, nu zic nu. Cred insa ca informatiile din articol nu-si pierd utilitatea pentru ca nu am amintit de mirrorless. 🙂

  • Fainut!
    … cum se impaca cele doua sfaturi: "Din acest motiv, portretul nu ar trebui să fie un instantaneu, ci o imagine compusă în care persoana are o postura statică.f" cu .. "să poată fotografia cu mai multe cadre pe secundă pentru a surprinde acțiunea "??
    Multumesc!

    • Pai e foarte simplu, intrucat prima situatie este un ideal, insa exista mai multe tipuri de portret. Fiecare fotografiaza ce prefera 🙂 Exista de exemplu si portretele de strada sau alte portrete furate. Depinde catre ce preferi sa te orientezi.

Lasă un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *