(c) Alexander Lupascu

DSLR versus mirrorless – Între necesități și dorințe

 Stau câteodată și mă gândesc care sunt aspectele ce ne motivează alegerile pe care le facem, legat de echipament binențeles și de nevoile noastre ca fotografi.

Indiferent dacă suntem avansați, cu ceva ani de experiență în spate, sau incepatori în acest domeniu minunat care, dacă nu avem un mindset bine pus la punct, poate fi un money pit incredibil de costisitor…

Nu doar o dată am auzit de la colegi povești de genul, am tras ani de zile pe sistemul x, acum vreau să trec pe sistemul y, sau pe sistemul z că am văzut ce fac alții cu ele, că sunt mai ușoare, că au sistem de focus mai rapid and so on.

Motive sunt multe dar, cel puțin din punctul meu de vedere nu sunt tot timpul justificate și au la bază în general dorința umană de a avea cel mai nou si fancy gear. Spun asta în ideea în care și eu, acum mulți ani, înainte să îmi formez mentalitatea pe care o am acum vizavi de echipament făceam exact așa. Îmi doream top of the top, cel mai shiny și nou gear, cea mai rapidă sticlă.

Dar, cu trecerea timpului am observat două lucruri al dracului de importante și anume:

  • Want vs need
  • Imbunătățirile aduse la tehnica imagistica în ultimii 6-7 ani au fost more or less marginale (și aici nu mă refer la viteze de focus sau valori ISO catastrofal de mari, ci strict la calitatea fișierelor raw pe care aparatele noastre le pot produce)

Așa că  let’s talk about it ☺

Want vs Need…ați încercat să faceți un exercițiu mental pe tema asta? Îți dorești sau chiar ai nevoie…Din experiența mea, în marea majoritate a situațiilor, achizițiile sunt făcute în baza unei dorințe impulsive,(GAS- gear acquisition syndrome) bazată more or less pe influența comunității, trendurile în tehnologie, uzura morală a echipamentului din dotare, sfaturile altor colegi, etc.

Dacă pentru voi costurile de tranziție sau achiziții noi, nu sunt o problemă atunci by all means, get the gear you want, not the gear you need ☺

Și 2, multă lume mă întreabă de ce nu trec pe mirrorless, de ce nu fac upgrade și de fiecare dată răspunsul pe care îl dau este același:

Îmi doresc și eu EyeAf? Da, am neapărat nevoie de el în munca mea, nu, not really, mă pot descurca foarte bine și fără..Și atunci folosesc echipamentul pe care îl am atâta vreme cât mai funcționează corespunzator iar rezultatele sunt mai mult decat satisfăcătoare.

Normal că sunt momente când am și eu frustrări, este natura umană să îți dorești mai mult și mai bine dar asta nu înseamnă că nu pot trece peste ele ☺

Greutatea, că și ea este băgată de multe ori în discuție, este un non issue deoarece diferența de grame între un body dslr si un mirrorless este marginală, adevarata povară care ne rupe gențile sunt obiectivele, hence, dacă avem de gând să folosim orice altceva decât obiectivele mici de “kit” indiferent dacă vorbim de fixe sau zoom și dorim să putem trage cu cele din gama pro, diferența de greutate totală este destul de mică.

Asta nu înseamnă că nu o să fac și eu trecerea cândva, evoluția este normală și firească dar totuși încă nu o să renunț la un sistem cu  care pot să îmi fac treaba la fel de bine, iar rezultatele pe care le obțin cu el sunt foarte bune, remember, Want VS Need…

Dar să observăm și elefantul din camera (pun intended).

Mai este dslr-ul relevant, mai merită ca începător să investești în echipament more or less uzat moral?

Eu zic că da, and let me explain..

În 2014 când mi-am luat primul full frame, un Nikon d810 brand spanking new, costul de achiziție a fost aprox 14000 lei, o sumă enormă atunci, enormă și acum pentru o persoană care abia a început să lumineze meandrele fotografiei.

Știți care este costul unui d810 acum, în 2021?? Dacă nu știți, vă zic eu ☺ Între 2500 și 5000 lei în funcție de gradul de uzură si nr de cadre care oricum este irrelevant (piesele sunt consumabile și atâta vreme cât echipamentul nu a căzut de la etajul 4 pe scări se pot schimba).

Fișierele finale, între D810 și urmasul lui D850 pe care l-am testat gratie prietenilor de la f64 sunt, exceptând rezoluția mai mare a lui 850, borderline identice..și atunci, de ce să înlocuiesc ceva ce încă funcționează exemplar?

Un Nikon D750 în aceeași perioadă, circa 2015, costa aproximativ 11000 lei. În 2019, când a fost ultima oară la promoție de BF la F64 a fost 5000lei nou. Acum, urmasul lui, D780, exceptând veleitățile de mirrorless în modul live view și câteva schimbări minore în design este, practic același aparat și ca utilizare, și ca fișiere rezultate.

NICIODATĂ în istoria fotografiei costurile de achiziție pentru echipament atât de performant nu au fost atât de accesibile…Niciodată…

Tocmai de aceea, când primesc întrebări gen, Alex, sunt la început de drum și doresc să îmi cumpăr un aparat , ce îmi recomanzi DSLR sau mirrorless? 

Răspunsul meu este același de fiecare dată, dslr, pentru că e mai fezabil financiar, pentru că accesoriile sunt infinit mai ieftine, pentru că sunt muuult mai robuste, pentru că sticla pro, în cazul în care dorești să duci pasiunea mai departe este mai accesibilă decât echivalentele pentru sistemul nou and so on. Motive practice sunt nenumărate.

Tot hype-ul creat în tehnica imagistica din ultimii ani a dus costurile de achiziție pentru echipament dslr în jos, indiferent că este nou sau sh, indiferent că este vorba de Nikon sau Canon. Trendul costurilor este unul descendent.

And one more thing, până recent tot simțeam că ceva anume lipsește atunci când tragi cu mirrorless și nu reușeam nicicum să îmi dau seama (din nou, repet, nu este un rant la adresa ML-ului ci doar observații și păreri personale) dar, recent am fost invitat la un eveniment și am putut observa un lucru, din exterior, cumva, interactiunea prin ecran a utilizatorului cu aparatul, automatizarea completă a sistemului de focus și feeling-ul pe care îl ai cu aparatul în mână a dus la crearea unui paradox, practic conexiunea pe care o făceam cu aparatul, interactiunea cu funcțiile și paramentrii acestuia s-au diminuat…Dar cred că cel mai simplu ar fi să spun că s-a pierdut cumva acea parte organică în procesul de fotografiere care, cred eu că este exact ca ceea ce s-a întâmplat atunci când s-a facut tranziția de la film la digital..Și deși poate suna ciudat având în vedere că toți ne-am enervat de n ori că ba nu a focalizat bine, ba că e prea lent, etc, s-a pierdut elementul organic în procesul de fotografiere și tind să cred, că toată dependența aceasta de asistare tehnologică va duce ca următoarele generații de fotografi să fie mai comode, oarecum cumva ca atunci când faci școala de sofer pe cutie automată, înveți principiile condusului, știi regulile, dar nu mai simți mormanul de fiare de sub fund, nu mai ai conexiunea fizică și emoțională.

Nu contest că vor fi colegi care vor considera că sunt un catâr bătrân, încăpățânat, că nu înțeleg beneficiile evoluției tehnologiei dar vreau să cred că echipamentul pe care îl folosesc este doar o extensie a imaginației și creativității noastre ca creatori de content și/sau artiști și nu ne definește, este doar un tool care ne ajută sa scriem cu lumină.

Începuturile în fotografie pot părea înspăimântătoare, finainciar vorbind dar dacă tratăm situația cu pragmatism și facem alegeri inspirate bazate pe nevoi reale, atunci ne putem bucura mai mult de experiența în sine decât să ne lovim de frustrari legate de echipament care, în adâncul lor, sunt doar niște scuze în fața evoluției noastre.

Alegeri sunt multiple, fie că îți dorești un aparat DLSR entry nou sau un aparat DSLR din gama pro second hand, posibilitățile sunt endless, indiferent de producător, la costuri mai mult decât rezonabile și chiar dacă pot părea nițel mari, comparativ cu veniturile unei persoane salariate, acum, in this day and age, este incredibil de usor să îți canalizezi energia într-o pasiune cum este fotografia, fie că va rămâne la nivel de hobby sau ca un prospect de viitoare carieră, comparativ cu perioada de boom a tehnologiei  circa 2006 – 2013 când și un aparat sh costă cam cât 2 salarii medii ☺

(c) Alexander Lupascu

În momentul de față trusa mea foto conține următoarele:

Deși kit-ul meu de fotografie este destul de stufos, tot din lista de mai sus a fost achiziționat pe baza unei nevoi și o testare prealabilă, like I said, get the gear you need, not the gear you want.

Ca și concluzie, bucurați-vă de călătorie, de oamenii sau lucrurile care sunt în fața obiectivelor voastre, bucurați-vă de rezultate și de munca voastră, de cicatricile de pe aparate apărute de-a lungul anilor de utilizare, fiecare colț tocit are o amintire frumoasă, bucurați-vă de fotografie, de procesul în sine, nu de megapixeli, puncte de focus, focale si diafragme…

Articol și fotografii de Alexander Lupașcu

Pe Alex Lupașcu îl puteți găsi pe Instagram, Facebook și site-ul său.

S-ar putea să te intereseze și următoarele articole:

Review Nikon D850 cu Alexander Lupascu
Review Nikon D780 cu Alexander Lupascu
Cele mai bune aparate DSLR în 2021 – Pentru începători, entuziaști și profesioniști

Tu deții un aparat DSLR de la Nikon și dacă da, care este experiența ta cu acesta? Lasă-ne un comentariu!

Alți fotografi au mai citit și:

7 Comments

  • Perfect adevarat ! pozele sunt frumoase in functie de cat de creativa este persoana care manuieste camera foto si cum stie sa surprinda clipa pentru eternitate ( vezi pozele alb-negru facute pana la aparitia peliculei color ) . Nu un aparat va alege locatia sau clipa pentru a ramane pentru cei ce vor venii sa admire realizarea fotografului !

  • Mi-ar fi plăcut să pot citi până la capăt, dar e de-a dreptul obositor stilul in care e scris articolul, cu alternanța limbii romane și a englezei la fiecare 3 cuvinte.

  • Posibil sa fie informatii obiective si chiar utile. Dar dupa primele fraze chiar n-am mai putu sa continui. Daca vreau text in engleza gasesc pe net sute. Romgleza asta in schimb e superderanjanta. Crede-ma, scapa de obiceiul asta, nu te eleveaza, din contra.

  • Sunt producatori (Sony, Panasonic, Olympus, Fuji) la care discutia ML vs DSLR este fumata de multi ani. Nu mai fac decat ML-uri. La fel o sa fie si la Nikon.

    Cred ca discutii din astea (ML vs DSLR) erau pe la Sony/Panasonic/Olympus acum 7-8 ani. Dar finalul este clar : DSLR-ul a pierdut in fata ML-ului.
    Discutia este acum despre cat timp mai amani trecerea la ML.

    Eu am si ML si DSLR.
    De cand am ML, DSLR-ul nu mai prinde loc in geanta.
    Este inferior la toate capitolele : focalizare, rafala, viteza, precizie a focalizarii, stabilizare. Si atunci DSRL-ul ramane aproape tot timpul acasa. Il folosesc cam o data pe an.

  • Au existat momente când m-am întrebat sincer, pe parcursul citirii blogului, de ce contorsionezi atât de mult exprimarea cu levierul englezesc?… Nu ar fi mai onest dacă ți-ai exprima opinia integral în limba engleză?

  • Cam prea multe anglo-saxonisme, n-aveau rost, la jumatate dintre ele chiar exista versiunea romaneasca

    • Din ciclul ,, cum să-ți bați joc de limba română “

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *