Jurnal de călătorie cu Sony A7R III – Escapadă de trei zile în munții Dolomiți
La jumătatea lunii Aprilie am avut din nou plăcerea să vizitez niște locuri foarte dragi mie: Muntii Dolomiți. După părerea mea, cei mai spectaculoși munți din Europa, oferind peisaje rar intalnite în alte părți: trei gheţari alpini, 36 de lacuri glaciare, patru cascade importante şi 21 de vârfuri de peste 3000 de metri.
Incluși de UNESCO în patrimoniul mondial natural al umanității din anul 2009, muntii Dolomiți sunt visul oricarui iubitor de munte. Indiferent de sezon, aceștia atrag anual milioane de turisti. Cea mai mare parte a Muntilor Dolomiți este situată în nordul Italiei, la granița cu Austria.
Partener în această călătorie mi-a fost Sony A7R III. Am folosit două obiective, respectiv Sony 24-105mm F/4 OSS G și Sony 70-200mm f/2.8 OSS G.
Te invit să citești acest articol pentru a descoperi atât prin fotografii cât și prin câteva informații interesante, câteva din locurile vizitate de mine. Sper să te inspire să vezi și tu măcar o parte din ele.
Deși am planificat să merg acolo la jumătatea lunii Aprilie, pentru a vedea Dolomiții primăvara, în cele trei zile petrecute acolo am prins mai mult iarna, de câteva ori chiar si ninsoare. Aveam în plan să văd lacurile Braies, Misurina, Sorapis, Anterselva. Insă toate au fost înghețate și acoperite de zăpadă la momentul vizitei mele. Aviz pentru cei dintre voi care vreți să vizitați această zonă – verificați bine prognoza inainte.
Am avut noroc însă de vreme bună la unul din lacurile pe care le-am vizitat: Lacul Carezza – un monument natural ce se află pe marginea pădurii Latemar, la o altitudine de 1.520 de metri. Este renumit pentru apa verde, cristalină, cu nuanțe de smarald; Din acest motiv, se mai numește și “Lacul Curcubeu”. Munții Rosengarten și Latemar, care înconjoară lacul, se reflectă în apă lacului. Are o lungime de 300 m și o lățime de 140 m și este alimentat de izvoarele subterane din zona montană Latemar.
Prima oprire facută în această călătorie a fost în stațiunea Canazei, una dintre comorile provinciei Trento, situată la granița nordică a Val di Fassa. La 1.465 de metri deasupra nivelului mării, Canazei este unul dintre cele orașele situate la cele mai mari altitudini din Italia. Locația sa excelentă, istoria și lunga tradiție de ospitalitate au facut aceasta statiune sa ajunga una dintre cele mai cunoscute destinații din Dolomiți.
Canazei este situat la poalele muntilor Marmolada, cunoscuți sub numele de “Regina Dolomiților”. Cu înălțimea maximă la Punta Penia, 3343 m altitudine, Muntii Marmolada sunt considerați cel mai inalt grup de munti din Dolomiti. Numele Marmolada ar putea proveni din termenul latin “marmor”, care înseamnă marmură sau poate avea origini grecești, adică “strălucire”, făcând referire la ghețarul său cu zăpadă.
Din Canzei am traversat munții spre celebra stațiune de ski Val Gardena, traversând incredibilul Passo Sella, pas ce face legătura între provinciile italiene Trentino și Tirolul de sud. Odata ajuns la altitudinea de 2200 metri, am avut parte de o panoramă fantastică.
Passo Sella – grupul Sassolungo. Grupul de munți Sassolungo (Langkofel în germană) din vestul Dolomiților este situat între Val Gardena, Val di Fassa, Grupul Sella și Catinaccio. Este considerat simbolul Val Gardena. Împreună cu muntele Sassolungo, grupul Sassolungo este alcătuit din munți fascinanți precum Sasso Piatto, Punta Grohmann, Torre Innerkofler, Dente și cel mai bizar Cinque Dita (adică “Cinci degete”).
Urmatoarea oprire am făcut-o in Tirolul de Sud, intr-un mic sătuc de munte tipic acestei zone – Rasun di Sopra (1100 m). Vă las câteva fotografii mai jos:
Fotografia mea preferată din aceasta călătorie, surprinsă cu teleobiectivul Sony 70-200mm f/2.8.
Rasun di Sopra – Valea Anterselva
Aflat la 15 km de Rasun di Sopra se află lacul Anterselva, al treilea lac ca marime din Tirolul de Sud.
Este situat la 1.642 m altitudine, înconjurat de Parcul Natural Vedrette di Ries-Aurina, perfect pentru drumeții și excursii cu mountain-bikes. Eu l-am gasit in Aprilie acoperit de zapadă aproape în totalitate, neavând posibilitatea să vă arăt culorile verzi-albastrui pe care le-am observat aici în vara lui 2017.
Ultima oprire pe care am făcut-o a fost în Val di Funes, într-unul din cele mai fotografiate locuri din Dolomiti. Faimoasa bisericuță Sf. Ioan de Nepomuk din Ranui este renumită datorită locației sale de neuitat. Bijuteria barocă (construită în 1744 în apropiere de conacul medieval cunoscut sub numele de Ranuihof) este amenajată grațios pe versantul maiestuos al muntelui, cu grupul Odle în fundal. Această vedere a grupului Odle de la micuța biserică Ranui este una dintre priveliștile memorabile ale munților Dolomiți. Ca să vă dați seama de ce vreme am prins acolo in Aprilie, vă las și o fotografie făcută la o diferență de mai puțin de 1 zi (cronologic prima este cea cu zăpada. Am revenit pentru a realiza fotografia cu valea înverzită).
Asa cum spuneam și la începutul articolului, am avut în această călătorie un Sony A7Riii cu 2 obiective de la Sony. Am folosit majoritatea timpului 24-105mm, dar cu 70-200 am prins cele mai bune cadre de la distanță.
Sper că ți-a plăcut articolul și că te-am inspirat să vizitezi măcar câteva din locurile prezentate.
Articol și fotografii de Dani Ciucă