Eu sunt paharul invizibil!
- F64
- 7minutes read
-Ne vezi, ne poti atinge, dar nu ne poti fotografia! Imi striga paharele de pe masa de fotografiat.
Transparenta tine de natura sticlei, daca incerci sa luminezi paharele din fata, lumina va trece prin ele, iar cele cateva reflexii sunt incapabile sa dezvaluie forma. Si totusi reflexiile sunt solutia problemei mele. Tot ce trebuie sa fac este sa reusesc sa le controlez.
-Poate ca sunteti transparente, dar nu sunteti invizibile imi spun si incep sa imi asez tacticos lumina.
Un softbox si o blenda in spate iar lucrurile incep sa arate mult mai bine.
Vestea buna e ca am scapat de reflexiile directe ale sursei de lumina, insa de contur inca nu sunt multumit, pe alocuri aproape se pierde in fundal.
Problemele complexe se rezolva din aproape in aproape, asa ca voi lasa pe masa doar unul dintre pahare. Fiind sferic si din sticla, paharul se comporta ca un adevarat obiectiv superangular, Pe marginea lui se proiecteaza si fundalul din afara zonei delimitate de unghiul de cuprindere al obiectivului. Daca in acea zona fundalul este negru si marginea paharului va deveni neagra.
Exemplul dat este ideal, paharul se afla in centrul imaginii la o distanta egala de cele doua fundaluri negre. Daca refacem compozitia si mutam paharul in pozitia initiala, in stanga imaginii, vom pierde din intensitatea conturului negru pe marginea din dreapta. Asa cum era de asteptat paharul din centru este cel mai bine definit.
Te poti multumi cu ceea ce este posibil conform legilor fizicii sau poti distorsiona realitatea cum voi arata un pic mai departe.
Aceleasi legi ale fizicii spun ca un corp transparent umplut cu lichid devine o lentila convexa. De dragul compozitie voi transforma paharele in lentile convexe cu vin iar carafa intr-una cu apa.
Lentila am vrut, lentila am capatat, prin paharul din fata se vad paharul si carafa din spate, inversate atat pe verticala dar si pe orizontala. Deocamdata lasam fizica deoparte si ne ocupam de partea estetica a problemei. Paharele fiind mai mult de jumatate pline, deh sunt un optimist, avem fundalul dorit pentru a pune accentul pe forma si pe materialul din care sunt facute. Un striplight din stanga camerei este ideal, pentru ca sunt un delicat si nu imi plac reflexiile supraponderale ale softboxului patrat.
Daca nu mi-ar placea photoshopul m-as opri aici. Am obtinut o compozitie interesanta cu lentile convergente cu vin sau apa, frumos desenata si luminata. Perfect natural!
Sa revenim la ancora lasata mai sus. Ceea ce legile fizicii spun ca este imposibil, photoshopul spune ca este posibil, in ciuda vigilentului ochi al criticului de fotografie din noi. Peste fotografia de mai sus am suprapus o serie de alte fotografii care imi rezolva separat fiecare problema a compozitiei initiale.
Click din mouse de mai multe ori si … Et voila!
Nu stiu voi ce veti face dar eu voi da peste cap o lentila convergenta. Noroc!
Echipament folosit:
Blit-uri
Elinchrom Bxri 250ws
Elinchrom Bxri 500ws
Modificatori de lumina:
Softbox Elinchrom Rotalux 100×100
Blenda difuzie 102×153
Diverse:
Stativ W806
Kit pentru suport fundal
Clema Manfrotto Spring Clamp 175
Brat articulat Manfrotto 196AB-2
Imagini si text: Stefan Popescu
11 Comments
[…] iluminare poate ca va este cunoscuta unora dintre voi, este o combinatie intre cele doua de aici si de aici. Degradeul de pe fundal este dat de un softbox asezat sub masa de fotografiat cu un flag drept […]
Masa din sticla da o reflexie dubla .. se vede si aici daca esti atent … ma chinui si eu de mult timp sa gasesc un material care sa nu dea acea dublura … incerc sa gasesc sticla neagra, mata …. dar nu stiu daca e buna si nici nu gasesc …
Recomand "Light: Science and Magic: An Introduction to Photographic Lighting", o carte extrem de bine scrisa, de unde probabil si f64 a rezolvat probelma paharului invizibil. Cartea include insa mult mai multe subiecte interesante.
Nu inteleg care este treaba cu poza 8. Cu ce a ajutat suprapunerea pozei 8 in rezultatul final?
Fotografia 8 este cea cu panoul negru deasupra obiectelor. Acel panou rezolva conturul pe buza paharului din stanga si a carafei.
foarte interesanta experienta si mai ales solutiile. Poate ma insel, dar mie mi se par putin strambe imaginile, si daca e sa vedem verticalitatea piciorului la pahar si orizontalitatea mesei, dar oricum, asta e corectabila destul de usor.
Intr-adevar exista o abatere de 1 grad de la verticala. Marginea mesei nu trebuie confundata cu axa orizontala, pentru ca fotografiile nu sunt facute de la nivelul ei. "Abaterea" este data mai degraba de perspectiva, marginea nefiind paralela cu planul senzorului. Nu am dat importanta mare acestui aspect pentru ca in imaginea finala marginea cu pricina nu mai apare.
Puteti scrie va rog cum ati folosit bratul articulat Manfrotto? Va multumesc!
Stativul giottos lc325, bratul articulat si spring clamp-ul Manfrotto au sustinut acel panou negru care apare in fotografiile 7 si 8. In lipsa lor as fi lucrat in orb, fara o pozitie de referinta pentru ajustari ulterioare.
Multumesc si eu!
Inseamna ca ai avut 2 stative, 2 brate articulate si 2 cleme pentru stanga-dreapta?
Da… Invizibile!
Am avut si eu intalnire cu 200 de pahare ale unui producator la un moment dat si am innebunit de la atata sticla, pana am gasit solutia eficienta.
Setup-ul meu a fost un pic diferit am folosit un spot cu grid undeva in spate si deasupra paharelor, cartoanele colorate pe laterale ca sa definim din forma si pentru ca nu imi placea piciorul (nu trebuiau pe suprafata reflectiva, cerinta clientului) am pus sub fiecare o foaie de hartie alba decupata pe forma piciorului, astfel le-am putut fotografia pe orice suprafata (culoare)