5 fotografi români ne-au trimis fotografii din vremea şcolii

Cum arătau fotografii  în clasele primare, le-a plăcut şcoala şi mai ales cât de repede s-au lăsat păcăliţi de prima iubire? Am întrebat cinci fotografi români despre Materia preferată, Prima iubire din generală, O întâmplare hazlie, Amintiri legate de FOTOGRAFIA în faţa hărţii, şi i-am rugat să ne trimită imaginea cu ei inocenţi şi iubitori de carte.
Faceţi deci cunoştinţă cu fotografii Ciprian Mihai, Cristian Munteanu, Cristina Venedict, Vlad Eftenie şi Gina Buliga, într-o vreme când nu aparatul foto era garanția respectabilității lor, ci faimoasa uniformă şcolară.
Şi pentru că setea noastră dupa imagini compromiţătoare în uniformă, în faţa hărţii şi cu penarul pe masă, este mare, vă invităm să ne trimiteţi fotografii de-ale voastre, din vremea şcolii, însoţite de câteva poveşti despre acele timpuri expuse si demult apuse.  Urcaţi fotografia şi povestea sub formă de comment pe Facebook. Cea mai votată fotografie va câştiga un loc la un curs de tehnică foto pentru începători. 
Aşa că dechidem catalogul şi primul strigat este:
 
1) Ciprian Mihai

Ciprian Mihai
Fotografie cu Ciprian Mihai, elev silitor

ciprian mihaijpg
Fotografie făcută de Ciprian Mihai, fotograf silitor

 
O scurtă confesiune din vremurile de şcolar
“Am mers la Şcoala Generală nr. 70, unde am avut-o pe soră mea colegă de bancă opt ani de zile.  Dintre toate materiile, istoria îmi plăcea foarte mult. Încă îmi place să vad lucruri din trecut: clădiri, oraşe, aşezări.
Prima iubire nu se uită niciodată, asa că a rămas și pentru mine o bună perioadă în suflet, dar nu am apucat niciodată să fim împreună; însă cum iubirea vine și pleacă, am avut o a doua iubire :)) .
Întâmplări hazlii au fost în fiecare zi… Cele mai interesante și frumoase erau iarna când făceam bătăi cu zăpada, și din când în când se mai spărgea câte un geam.
Nu ştiu sigur dacă poza a fost făcuta în prima zi de scoală , dar dacă da, a fost ziua în care am plâns că ma duceam la scoală , cred ca știam eu de ce :))
Partea foarte buna a şcolii generale a fost că era la două minute de mers pe jos de bloc , măcar nu am fost nevoit să merg mult pentru învățătură.”
 
2) Gina Buliga
Gina Buliga
Gina Buliga zâmbind fotografului, deja pasionată de fotografia alb-negru

Gina Buliga_daughters
Fetele Ginei Buliga, fotografiate de mama fotograf. În loc de o hartă în spate, Gina a preferat cerul liber.

 
Confesiunea Ginei Buliga despre anii uniformelor şi ai caligrafiei
“Materia mea preferata a fost caligrafia și asta a rămas  pe parcursul școlii și mi-a părut tare rău când am ajuns cu buburuzele în primul an de scoală și am descoperit că această materie nu mai este..
Prima iubire din școala generală….waaaaa…ah ah, a fost un om minunat cu care am făcut și două buburuze…:)
O întâmplare hazlie…pai eram o tocilară, prin liceu am început să văd cu adevarat școala aia faina..îmi era rușine să spun că în ultimul an de liceu am luat premiu sau na..că eu la liceu trăgeam linii la caiet…:)
Fotografia este din primul an de scoală , știu că îmi plăceau foarte tare pampoanele și sufeream enorm pentru că mama mea mă tundea ca un băiețel tot timpul…:)”
 
3)  Cristina Venedict
Cristina Venedict
Cristina Venedict în plină copilărie

Copilăria recreată de Cristina Venedict prin colajele şi fotografiile sale
Cristina Venedict recrează copilăria prin colajele şi fotografiile sale

 
Cristina Venedict despre şcoală şi mersul la scăldat:
” Materia preferată a fost desenul,  deoarece  îmi dădea o mai mare libertate de exprimare 🙂 . Stiu că a fost o plăcere să desenez, pentru prima dată, un fluturaș multicolor, mă fascinau culorile și combinațiile cromatice.
AAaaaaaa, sincer în generală, pentru mine interacțiunea cu băieții era interesantă. În sensul că ne tachinam şi ne enervam , dar de fapt, era modul nostru de a spune “îmi placi “.
Sunt multe întâmplari hazlii, din generală. Dar cele mai multe se întâmplau după terminarea orelor. Îmi amintesc, cu câteva zile înainte de vacanţa de vară, cum plecasem pe furiş cu o colegă dragă, la scăldat, ca nişte adevărate domnişoare 🙂 . Simpatic era că timpul trecea foarte repede, se înnopta și părintii ne cautau disperati. Iar noi, veneam agale cu pălăriuțe și rogojini de plajă, ca și cum nimic  nu s-ar fi intamplat.
Când am făcut fotografia, ştiu că a fost incomod, trebuia sa stăm la rând, să ne aranjeze la fel și să stam în aceeaşi poziţie. Eu mă plictiseam îngrozitor până îmi venea rândul, mai ales că eram la litera v. 🙂
 
 4) Cristian Munteanu
Cristian Munteanu
Camera foto întoarsă spre Cristian Munteanu

296765_502275943117780_539472319_n
Cristian Munteanu întoarce camera spre lume

 
Confesiunile despre şcoală ale lui Cristian Munteanu
“Literatura româna era materia preferată, fără îndoială. Îmi plăcea şi istoria, dar nu la fel de mult. Eu am făcut parte din ultimele generaţii în care pickup-ul era eBook Reader, smartphone şi tabletă, toate la un loc. Discurile de vinil, cu torsul lor specific când acul le atinge obrajii, sunet rafinat şi uşor aristocrat de care-mi aduce aminte acum limba franceză, plus diafilmele, mi-au demonstrat prima dată puterea vorbelor. Aşa că literatura română a fost prima mea slăbiciune în şcoala generală, şi singura materie la care am ajuns „olimpic” pe ţară. Iar motivul principal era că dădea un sens imaginaţiei mele, mă lăsa şi încuraja să mi-o exercit în fiecare moment al zilei.
După grădiniţă, unde am avut o „relaţie” bazată pe dulciuri şi dans, şi până în clasa a 5-a m-am concentrat mai mult  pe carieră :). Însă pe la 12 ani m-a lovit din nou. O colegă de şcoală, Cătălina, şatenă cu ochii albaştri îmi stăpânea reveriile. Şi acum îmi aduc aminte rochia albastră, cu volănaşe, şi căldură teribilă din sală de bal, atunci când am dansat cu ea. Şi atunci, şi acum, mi se părea/pare ireal, imaterial.
Când am luat şase (6!) la purtare. Bine, asta n-a fost chiar amuzant, mai ales drumul spre casă şi următoarea jumătate de oră, dar întâmplarea de dinainte o ţin foarte bine minte. Cine îşi aduce aminte de tubul de pix 0,5, ştie că prin el se puteau lansa proiectile precum mazăre, orez sau hârtie. Şi, într-una din zile, supărat din motive pe care nu le mai reţin, am început să trag cu hârtie în portretul… comandantului suprem, Nicolae Ceauşescu. Şi am tras până când l-am albit, încurajat de râsetele generale ale colegilor. Distracţia s-a mai dus când a intrat diriginta, apoi a trecut de tot când a fost chemată şi directoarea. Însă eu îmi aduc aminte cu plăcere de ziua în care am devenit dizident :).
Eram în primele zile de şcoală, atunci când se făceau obligatoriile cadre cu penarul. Şi cum cineva avea unul deosebit, cu Mickey şi Minnie Mouse, toată clasa a sfârşit prin a se poza cu el. Nimeni nu şi-a pus problema că erau unele dintre simbolurile capitalismului putrezit.  După cum se poate  observa, eu nu eram prea bucuros, deoarece că îmi plăcea penarul meu şi nu pricepeam de ce trebuia să fac poză cu altul.”
 
5) Vlad Eftenie
Vlad Eftenie
Vlad Eftenie, stăpân pe situaţie, deşi nu descoperise încă  fotografia de stradă

42369fe5957472ccf3c8eb38809492b3
Vlad Eftenie renunţă la bătaia cu elefănţei cu apă şi trece la fotografia de stradă

 
Vlad Eftenie despre şcoală şi copilăria în Drumul Taberei
“Am fost la scoală 197 din Drumul Taberei, un loc extraordinar al copilăriei mele. Mi-au plăcut în general materiile umaniste, m-am simțit mai creativ; dat fiind faptul ca în clasa a 5-a, într-o zi de scoală cu 6 materii, am reușit să iau 5 de 10, pot spune că mi-a plăcut școala 🙂
Prima iubire: atunci când la ziua unui coleg am dansat cu ea, am simtit ca s-a aprins ceva înauntru, o neliniște. Când mi-a dat un bilețel ascuns într-o ascuțitoare, trecută din mână în mână – pe care scria “îmi ești drag!” – am simtit aşa, un curcubeu pe interior. Apoi nu am înțeles de ce s-a îndepărtat, a fost prima dilema afectivă majoră 🙂 de ce ezită, după ce mi-a spus ca vrea? 🙂 era undeva in clasa a 6-a parcă.
Întâmplari hazlii au fost nenumărate – poate bătaia cu elefănţei cu apa, transformată  în bătaia cu bidoane cu apa, transformată în bătaia cu pungi cu apa; toata lumea o luase razna 🙂 şcoala era inundata, profesorii, asemenea
Povestea pozei – era prima zi de scoală a trimestrului 3, eram in careu, venea vara, eram în clasa a treia, totul era senin, ma simțeam stăpân pe situație 🙂
 
Nu uitaţi să ne trimiteţi fotografii de-ale voastre, din vremea şcolii!  Cea mai votată fotografie câştigă un loc la un curs de tehnică foto pentru începători.

Alți fotografi au mai citit și:

1 Comment

  • Pozele cu copii pionieri sut superbe, ar fi nemaipomenit sa aveti si poze cu soimi ai patriei din aceeasi perioada.
    De la membrii de pe http://www.loto49.ro am obtinut chiar poze cu elevi de gimnaziu de pe vremea lui Gheorghiu Dej.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *