Review Nikon D3100

Am vrut iniţial să scriu o recenzie mai amănunţită despre Nikon D3100. Dar la o analiză mai atentă, într-o dimineaţă ploioasă, cu mintea limpede ca picăturile de ploaie, am constatat că nu am suficiente resurse pentru o prezentare detaliată. Printre criteriile care m-au făcut să iau o astfel de decizie s-au numărat:
–  exemplarul avut la dispoziţie spre testare a fost unul SAMPLE (conform etichetei aparatului). Oficialul Skin a specificat foarte clar că exemplarul primit nu reprezintă produsul final, de serie. În consecinţă nu este 100% relevant în privinţa calităţii reale ale unui aparat apt pentru producţia de serie.
–  obiectivul a fost unul de kit, un Nikon AF-S 18-55mm f/3.5-5.6G VR. De asemenea, un factor care poate da înapoi calitatea maximă a imaginii pe care eventual o poate oferi noul senzor al aparatului.
–  nu ştiu cu ce lucraţi voi, cei care aveţi răbdarea de a citi ceea ce încerc eu să scriu aici, atunci când vine vorba de RAW-uri, dar eu unul personal nu m-am împăcat foarte bine cu Capture NX.

De ce? În primul rând ferestrele meniurilor pur şi simplu nu îmi plac, apoi afişarea pe umilul meu monitor nu este tocmai ok. Iar chestia asta nu ţine de calibrare. În schimb, lucrez cu Adobe Lightroom de când acesta a fost lansat pe piaţă sub formă de versiune beta şi de atunci nu am renunţat la el, deşi am încercat mai multe programe de prelucrare RAW-uri. Problema în cazul de faţă este că noul format NEF al lui Nikon D3100 nu este încă implementat în Lightroom (deşi Nikon a trimis deja toate datele necesare), nici în alte aplicaţii similare oferite de alţi producători, cu excepţia Capture NX. Şi dacă tot am adus vorba de raw-uri, oare se va renunţa la prostul obicei de a schimba mereu formatul raw de fiecare dată când se lansează un nou model de aparat foto? Sau este chiar imposibil să se convină asupra unui format unitar, gen DNG? Sau oare nu se poate implementa, pe lângă formatul raw specific producătorului şi salvarea sub format DNG, acum când mediile de stocare nu prezintă o aşa mare problemă, atât ca spaţiu, cât şi ca preţ? Mă rog…

Mai mult ca sigur, produsul de serie va rezolva micile imperfecţiuni constructive ale aparatului de test (printre care jocul puţin cam exagerat al butoanelor de pe partea stângă spate

În consecinţă şi drept urmare, testul pe care am avut onoarea să îl fac este unul pur orientativ.
Lectură plăcută.

Nikon şi-a luat „prostul” obicei de a oferi aparate DSLR entry-level foarte atractive din toate punctele de vedere. Începând de la design şi până la modul GUIDE, totul pentru a încuraja un începător în ale fotografiei. Cunosc destul de multe persoane pentru care modul GUIDE este… un gadget inutil. Lucrurile nu stau însă chiar aşa. În momentul în care se lansează un model nou de aparat sau obiectiv foto ne raportăm automat la propria noastră persoană. Înainte de a ne crea o impresie personală ar trebui să ne uităm mai cu atenţie şi la ceea ce au avut în minte producătorii atunci când au lansat modelul sau modelele respective. Nikon D3100 este un aparat destinat mai ales persoanelor care doresc să treacă de la un aparat foto compact sau bridge la un DSLR. Iar modul GUIDE este binevenit – oferă un mini-curs foto pentru setările aparatului.

Conform celor „spuse” pe Internet, Nikon D3000 s-a vândut bine, în ciuda senzorului „îmbătrânit”, de 10 megapixeli, a lipsei live view şi a opţiunii de filmare.
Aşa că cei de la Nikon s-au gândit să împrospăteze oferta entry-level cu noul D3100. O prima diferenţă este una vizuală, constructivă: corpul lui D3100 reprezintă o variantă îmbunătăţită (oferă comutator dedicat pentru vizualizare în timp real – live view, buton dedicat de filmare, dar şi lipsa senzorului IR pentru telecomandă).

Şi pentru prima dată de când folosesc DSLR Nikon, capacul corpului aparatului poate fi prins prin răsucire de capacul din spate al obiectivului, astfel încât se oferă protecţie împotriva pătrunderii prafului în interiorul acestora.

Dar ce e nou faţă de D3000?

În primul rând senzorul CMOS de 14,2 megapixeli. În al doilea rând, filmarea FULL HD şi vizualizare în timp real (Live View). În al treilea şi nu în ultimul rând autofocalizarea în combinaţie cu vizualizarea în timp real, care oferă opţiunile de prioritate de faţă, zonă largă de focalizare, zonă normală de focalizare şi autofocalizare cu urmărirea subiectului.

Esenţial pentru începători, când nu ştie ce face un anumit buton al aparatului, există posibilitatea de a lansa tutorialul de ghid (modul ghid – GUIDE) care te îndrumă pas cu pas.

Printre noutăţi se numără, din punct de vedere constructiv, greutatea mică, mai redusă decât cea a lui D3000, modelul D3100 devenind astfel cel mai uşor DSLR de pe piaţă.

Un rezumat al celor mai importante modificări faţă de modelul precedent ar fi următorul:

–  senzorul CMOS de 14,2 megapixeli
–  posibilitatea de a fotografia RAW + JPEG la rezoluţia cea mai bună (fine)
–  mufă de conectare pentru unitatea GPS Nikon GP1
–  comandă pe fir via mufă GPS
–  nu mai are senzor infraroşu ce permite declanşarea prin telecomandă IR (personal consider neinspirată o astfel de decizie din partea producătorului)
–  vizualizare în timp real (Live View)
–  filmare FULL HD
–  valori ISO mai mari
–  autofocalizare permanentă (AF-F în live view)
–  focus screen reînnoit cu puncte de iluminare AF diferite faţă de vechiul D3000

Constructie:

De la bun început mi-a atras atenţia priza aparatului, care este mai fermă datorită cauciucului care îmbracă mânerul de prindere din partea dreaptă, împreună cu bucăţica mai mică de pe spate, de care se sprijină degetul mare. Al doilea lucru, cel care face din D3100 un aparat cu totul diferit faţă de celelalte aparate DSLR Nikon din gama entry-level este selectorul de moduri de funcţionare (cadru unic, fotografiere în rafală, autodeclanşator, declanşare silenţioasă). Ar mai fi de menţinut capacul baionetei, de formă nouă.
Plasticul este de bună calitate, corp bine închegat, capacul de cauciuc de pe partea stângă, care protejează conectorii (mufă GPS, USB, mini-HDMI, conector A/V) se închide ferm, butoanele sunt implementate cât se poate de bine, răspund prompt la comenzi.

Acumulatorul (EN-EL14)

Este nou, atât ca formă, cât şi în ceea ce priveşte contactele (dacă la D3000, acumulatorul prezenta trei contacte mari, la noul model, acestea sunt în număr de 5, mult mai mici). Şi caracteristicile de putere s-au schimbat, noul acumulator oferind 7,4 V, 1030 mAh, 7,7 Wh (faţă de 7,2 V, 1080 mAh, 7,8 Wh ai lui EL-EL9a de pe D3000). Nu pot spune cât de mult afectează acestea durata de funcţionare a modelului D3100 cu un acumulator încărcat la maxim. Cer este că am folosit aparatul pornit un timp destul de îndelungat, fotografiind şi chiar filmând câteva clipuri scurte, şi nu mi s-a descărcat. Oricum, recomand ca accesoriu obligatoriu un al doilea acumulator, chiar din momentul cumpărării aparatului (şi asta indiferent de model sau marcă).

Din punct de vedere constructiv, singurul lucru care m-a deranjat a fost jocul uşiţei care acoperă compartimentul cardului. Dar acest „neajuns” îl pun pe seama exemplarului avut spre testare.
Selectorul modurilor de funcţionare are o mişcare fermă, opune o rezistenţă suficient de mare pentru a nu fi acţionat din greşeală. Butonul AE-L/AF-L este mai „evidenţiat” decât la modelul precedent.

Selectorul de comandă este cel cu care ne-a obişnuit Nikon de-a lungul anilor. Nimic de reproşat.

Butonul dedicat vizualizării în timp real (live view) este bine prins, fără joc în ax, acţionarea lui fiind destul de fermă, astfel încât să nu fie acţionat uşor, din greşeală. Când se activează funcţia live view, avem la dispoziţie 30 de secunde pentru încadrare şi declanşare. Dacă în acest interval de timp nu acţionăm în vederea fotografierii sau a filmării, vizualizarea în timp real se încheie în mod automat, pentru a proteja circuitele interne ale aparatului şi pentru a salva energie.
Butonul dedicat înregistrării filmelor nu are nici o funcţie atunci când folosim aparatul în modul normal. Acesta devine activ numai în modul de vizualizare în timp real. Ceea ce înlătură din start acţionări accidentale, nedorite.

Filmarea:

Nikon D3100 filmează destul de decent. Pe timp de zi, nu am depistat probleme majore, în afară de focalizarea automată, dar aceasta depinde în mare măsură şi de obiectivul folosit, în cazul meu un „banal” 18-55. Zgomotul produs de motorul de autofocalizare este foarte evident, motiv pentru care recomand cu cea mai mare căldură focalizarea manuală sau prefocalizarea înainte de a apăsa butonul de înregistrare (asta pentru că nu există mufa pentru conectarea unui microfon extern). În plus, focalizarea automată în timpul filmării este lentă, poate o idee prea lentă. Alt aspect negativ este filmarea pe timp de noapte sau în lumină artificială, unde imaginea pâlpâie, lucru pe care nu l-am întâlnit la alte aparate, Nikon sau nu.

Calitatea imaginii:

La o primă analiză pe monitorul aparatului, totul este încântător. La analiza finală însă de pe monitorul PC-ului se pot observa micile imperfecţiuni. Dar… încă nu s-a inventat senzorul de imagine perfect, nici obiectivul perfect, element care, după cum bine se ştie, contribuie poată că în cea mai mare măsură la calitatea tehnică a unei fotografii.
La început am fotografiat înadins în contralumină, cu Active D-Lighting pe ON (din păcate există numai două posibilităţi de setare a acestei facilităţi, ON şi OFF, of…). Aparatul s-a descurcat bine.

Vă rog să observaţii cum senzorul face faţă atât luminii extrem de puternice a soarelui (ora 12:10), cât şi umbrelor, oferind detalii suficiente.

Iar mai jos o situaţie la limită, aşi spune: obiectiv fără parasolar, orientat de jos în sus, spre sursa de lumină. Cerul are culoare, umbrele oferă detalii (poliţistul care vorbeşte la staţie).

Singurul lucru negativ, care mi-a sărit în ochi (noroc că port ochelari): nu se descurcă bine cu zonele foarte luminoase din cadrul, mai ales dacă există şi un fundal închis la culoare, astfel că recomand o compensare a expunerii de cel puţin –0,7 (cea mai la îndemână şi rapid de setat) atunci când pe fundal închis avem subiecte ce reflectă puternic lumina (am constatat acest comportament şi al Nikon P100, care are de asemenea un senzor CMOS).
Surprinzător pentru mine a fost comportamentul aparatului la valori ISO ridicate. În ciuda faptului că zgomotul de imagine la valoarea ISO maxim oferită este extrem de accentuat (nici nu se putea altfel), imaginea oferă totuşi mai multe detalii decât la valorile ISO cuprinse între 1600 şi 6400.

ISO 800

ISO 12800

După cum se poate observa, culorile şi contrastul sunt mult mai accentuate, detaliile mai pronunţate (în aceleaşi condiţii de lumină, aceleaşi setări ale aparatului). Personal, sper ca această „caracteristică” să se păstreze şi la produsul de serie.
Aşadar, recomandarea mea este să folosiţi cu încredere valoarea ISO maximă atunci când este nevoie şi bucuraţi-vă de imaginea mai mult decât OK pentru o valoare ISO aşa de ridicată! Iar pentru eventualii cârcotaşi: vă deranjează zgomotul de imagine prea puternic? Printaţi imaginea sau transformaţi-o în una alb-negru.

Senzorul de 14,2 megapixeli oferă suficient spaţiu de decupare a cadrului cu păstrarea foarte bună a detaliilor. Am reuşit să obţin cu „banalul” obiectiv de kit fotografii ce se pot încadra în zona macro (în ciuda a ceea ce ar putea spune puritanii în domeniul…):

Per total, calitatea imaginii oferită de noul model D3100 este îmbucurător de bună în segmentul pentru care a fost conceput.

Şi nu putea să lipsească imagini (crop) care să arate comportamentul senzorului la diferite valori ISO.

ISO 100

ISO1600

ISO 3200

ISO 12800

Autofocalizare:

Autofocalizarea este în general bună. Spun „în general” deoarece în situaţii împinse la limită, atunci când ai nevoie de o focalizare aproape instantanee, s-a putea ca aparatul să creeze probleme. Cele 11 puncte de focalizare puse la dispoziţie sunt suficienţi pentru utilizatorul de rând. Oricum, în majoritatea cazurilor recomand folosirea punctului central, mai sensibil. Aşa cum am mai spus şi cred eu, demonstrat: senzorul permite decupări, aşa încât avem suficient spaţiu la dispoziţie pentru a ne juca cu încadrarea (bineînţeles când nu încadrăm prea strâns).
În lumină slabă şi cu obiectivul de kit am remarcat unele dificultăţi în focalizare, nimic nou sub soare. Am mai constatat şi unele rateuri de focalizare, dar din nou pun acest lucru pe seama exemplarului avut la dispoziţie. Nu cred că producătorul a scos un model mai slab decât precedentul,. iar cu Nikon D3000 chiar nu am avut nici o problemă de focalizare în condiţii decente de iluminare, uneori chiar puţin dificile.
Mai trebuie remarcată implementarea în D3100 a sistemului de focalizare al lui D90, inclusiv 3D AF tracking, ce foloseşte informaţia de culoare şi lumină pentru a urmări automat trecerea subiectului prin cadru.
În modul de vizualizare în timp real avem posibilitatea de a stabili cadru de focalizare oriunde pe ecran, bineînţeles cu posibilitatea de a mări cadrul pentru o focalizare manuală precisă.

Meniu si control:

Pe scurt, o prezentare a diferenţelor faţă de modelul Nikon D3000:
–   Buton dedicat vizualizării în timp real / filmare
–   Selector moduri de fotografiere
–   Butonul AE-L/AF-L mai pronunţat
–   Butoanele de pe spatele aparatului de asemenea mai pronunţate
–   Buton noi „i” separat de butonul de lupă

Meniul este oarecum identic cu cel al modelului precedent, cu îmbunătăţiri şi adăugări datorită implementării vizualizării în timp real, a modului de filmare şi a sistemului de focalizare oarecum nou. Pentru unii.

Mă opresc aici. Nu vreau să stric plăcerea de a descoperi singuri şi restul…

autor Sorin VOICU

Alți fotografi au mai citit și:

1 Comment

  • Merci, un review foarte clar si concis, Sunt din ce in ce mai convins ca D3100 va primul meu DSLR… 😉

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

4 obiective SONY de buget

Descoperă alături de Cristi Kerekes nu mai puțin de 4 obiective Sony de buget, cu care poți trece la un nivel superior dacă încă folosești obiectivul kit. De la wide, la macro și zoom, suntem convinși că vei alege ce ți se potrivește!

7 accesorii ce nu trebuie să îți lipsească în această primăvară

În lumea fotografilor accesoriile sunt nelipsite din trusa foto, pentru a evita situații neplăcute și pentru a fi sigur ca vei fi pregătit oricând, oriunde și în orice condiții pentru a fotografia. Descoperă accesoriile ce nu trebuie să îți lipsească în această primăvară, menite să te ajute să sa surprinzi momente cât mai frumoase

Fotografia de primăvară
5 sfaturi și exemple

Pentru un fotograf, primăvara este anotimpul ideal pentru fotografia de peisaj sau de stradă. Lumina este contrastantă, umbrele sunt încă reci, dar soarele este cald și arzător. Află câteva sfaturi care să te pregătească pentru fotografii de primăvară wow!

Expunerea lungă în 11 pași, de la peisaj la fine-art

Află din acest articol cum să te bucuri de tot ceea ce are de oferit expunerea lungă, plus mici ajutoare când vine vorba de accesorii, filtre, compoziție, metodă de abordare și altele!

Pregătește-te pentru un
Paște fotogenic

Săptămâna aceasta mulți dintre noi încep unul dintre cele mai importante maratoane de gătit al anului pentru masa de Paște. Venim în ajutorul tău, să îți spunem cum să faci fotografii memorabile cu mâncarea de Paște.