Review Tamron SP 35mm VC, cu Cristian Bulugea

F64
14minutes read

Am fost în toate felurile prin București alături de Tamron SP 35mm f/1.8 Di VC USD.

Sunt obișnuit să parcurg Bucureștiul în lung și în lat cu aparatul foto la mine, cu “trusa” de rigoare și ochii pe diverse lucruri, întâmplări, locuri. Surpriza plăcută a fost să pot avea pentru un scurt timp la îndemână noul obiectiv de la Tamron: SP 35mm f/1.8 Di VC USD. Având în vedere vremea destul de neprietenoasă specifică anotimpului, mi-am permis să ies din zona mea de confort atunci când vine vorba de “trusa” amintită mai sus și să reduc bagajul de obiective de tot. Am montat 35-ul și în măsura în care am putut, l-am testat în cele mai nepotrivite condiții, mă refer la starea vremii și la lumină; dar și în cele mai inedite condiții pentru mine: o sală de sport, pe acoperișul unui bloc sau pe malul unui lac (nu-s genul de om care să meargă doar cu un obiectiv la el, dar am zis “hai” 🙂 ).

Fiind luat cu totul prin surprindere de noul venit pe aparat (l-am atașat la un Canon EOS 6D), m-am apucat să îl folosesc fără să citesc măcar doua-trei rânduri despre el, așa că surprizele și descoperirile au apărut când fotografiam cu el.

Specificații tehnice

Obiectiv standard wide cu distanță focală fixă de 35mm
Focalizare automată care permite override în manual focus fără interschimbare AF/MF!
Cu stabilizare de imagine!
Diafragmă maximă f1.8
Diafragmă minimă f16!
Construcție – 10 elemente în 9 grupuri
Unghi de cuprindere 63°26′
Raport mărire 1:2.5
Filet filtru 67mm
Diafragma cu 9 lamele rotunjite
Distanța minimă focus 20cm!
Compatibil Full-frame
Parasolar detașabil
Montura metalică
Greutate 480g

Acum, să trecem însă la povești. Odată ajuns pe malul lacului și apoi urcându-mă pe acoperișul unui bloc, am trecut la partea de peisaj. Fie că am fotografiat din mână sau de pe trepied, am rămas impresionat de faptul că distorsiunile sunt aproape inexistente (am descoperit ulterior că, pentru corectarea unora dintre ele, obiectivul este compatibil cu Adobe, Lightroom-ul identificând modelul). Stabilizatorul de imagine și-a făcut și el simțită prezența în două situații – la timp în ambele cazuri. Prima dată, atunci când am avut nevoie să fotografiez din mână după ce Soarele a apus, în condiții de ISO cât mai scăzut și timp de expunere cât mai mare; apoi că să-mi semnaleze o greșeală pe care am facut-o și care m-ar fi costat la inspecția imaginilor acasă, în amănunt.

Cu aparatul montat pe trepied și urcat pe un bloc, am înregistrat o imagine și mi-a ieșit miscată de parcă nu aș fi fixat trepiedul cum trebuia. Am pus mâna și am strâns toate încheieturile trepiedului, m-am asigurat că nu e posibil să se mai miște și am înregistrat o nouă imagine – la fel de mișcată. Ok, te gândești că poate trece un metrou, că poate miști plafonul când tropăi pe lângă aparat de frig sau că poate cineva parchează mașina cu hotarâre cât mai “aproape” de un perete al blocului – nu! Este chiar stabilizatorul de imagine lăsat pornit (liber la râs) și care “strică” imaginile înregistrate la fotografierea de pe trepied. Nu știu cum să îl cataloghez altfel decât ca un plus, pentru că la alte obiective, atunci când am făcut greșeala aceasta, am ajuns abia prea târziu să realizez că stabilizatorul îl lăsasem pornit. Când eram deja ajuns acasa, faptul era consumat și asta pentru că la alte stabilizatoare “uitate” pe trepied, mișcarea imprimată pe imagini este sesizabilă doar la un zoom consistent.

Alte observații legate de fotografierea peisajelor cu Tamron SP 35mm f/1.8 Di VC USD: datorită diafragmei cu număr impar de lamele (9), se obțin acele efecte pronunțate de “stea” în jurul surselor de lumini, iar în cazul acestui obiectiv vom obține 18 raze luminoase. Chiar și cu diafragma deschisă la maxim nu se obțin părti întunecate în colțurile imaginilor (vignetare), pentru că obiectivul uniformizează distribuția luminii pe tot câmpul – tot cu diafragma deschisă la maxim.

Pe la f2.8 apar în unele cazuri aberații cromatice, în jurul surselor de lumină (ușor de corectat în Adobe Lightroom); culorile sunt redate fără “exagerări”, poate un pic mai șterse decât la alte obiective, însă aspectul acesta este pe placul meu pentru că îmi place să decid eu dacă este cazul sau nu, să fie accentuate anumite culori în post-procesare.

Ajuns la partea de fotografie de stradă, în mare parte am apucat să încerc obiectivul în condiții de lumină slabă și pe vreme destul de rea. Circumspect la început față de comportamentul lui în raport cu apa/ninsoarea am constatat că elementul frontal chiar este tratat să respingă apa (eram pregătit să îl șterg permanent, însă nu a fost nevoie). Generos la capitolul distanță focală, mi-a permis să pot încadra cu ușurință și să mă pot exprima fără a întâmpina mari probleme, atât timp cât știam ce voiam sa fac. Atunci când m-am apropiat de subiect am facut-o și am obținut cadre strânse fără să invadez spațiul acestuia/acestora, iar când a trebuit să mă fac nevăzut, a funcționat de minune fără să fie nevoie să reduc din imagini prea mult sau să pierd subiectele în defavoarea altor detalii. Stabilizatorul de imagine și-a spus iar cuvântul atunci când am dorit să obțin mișcarea oamenilor pe un fundal foarte bine accentuat, reușind să folosesc pentru imagini clare și expuneri de până la 1/6 secunde. L-am ținut tot timpul, venind vorba de diafragmă, numai între valorile 1.8-2, rar trecând pe la f2.5. Pot spune că în condiții de lumină slabă chiar și la valorile acestea, focalizarea auto a fost oarecum dificilă și înceată. Așa am “reușit” să pierd sau să greșesc unele imagini, este un aspect destul de neplăcut, însă sunt conștient că un obiectiv nu poate excela la toate capitolele și stiu sigur că eu am în trusă altele și mai slabe din acest punct de vedere. Probabil că îmi doream foarte mult să fiu impresionat de el și pe partea de focus la precizie, viteză în condiții nefavorabile.

Pe de altă parte, Tamron 35mm are un motor extrem de silențios și rapid, susținut de o lumină generoasă. Odată trecut de la frig, la temperatura camerei cu obiectivul montat pe aparat, am descoperit condens pe aparat, pe vizorul aparatului, dar nu și pe elementele obiectivului sau pe fereastra de la scala de focus.

Atunci când vine vorba de portrete, obiectivul Tamron SP 35mm f/1.8 Di VC USD cred că ar putea să “vorbească” cel mai bine despre el, prin imaginile obținute. Oferă o perspectivă și o gamă de culori naturale, susținute de un bokeh plăcut și de imagini foarte clare, începând de la f1.8. Fotografiatul oamenilor cu el este o adevarată plăcere. Plus că îți înlesnește munca în post-procesare foarte mult. Te poți apropia de subiect destul de mult fără să distorsionezi, dar poți și încadra generos astfel încât, să cuprinzi cât de mult dorești din ambient.

Cu ocazia realizării unui portret într-un mediu natural, am apucat să cunosc făra să vreau și distanța minimă de focus de doar 20cm; în timp ce persoana pe care urma să o fotografiez se pregătea. Am decis atunci să îndrept aparatul către elementele înconjurătoare și să declanșez. Eram mânat de curiozitate și de dorința de a auzi într-un loc destul de liniștit cât de zgomotos sau nu este motorul de focus atunci când “se chinuie” să găsească focusul, forțând apropierea de subiect.

Am rămas uimit că mă aflam cu un vârf de stuf fix în fața ochilor, iar prin vizor focusul era confirmat deja la jumătatea cursei pe buton. Am ridicat ochii bine de pe aparat, m-am uitat încă o dată să mă asigur de distanță și am zis “wow, hai că asta-i noua!” Recunosc că am trecut imediat obiectivul în modul focus manual și am dus până la capăt cursa de focus să văd dacă nu cumva am ratat eu informația cum că obiectivul ar avea și funcție de macro (ha,ha!).

Noutăți

Design schimbat radical pentru gama Tamron
Cel mai wide obiectiv fix de la Tamron
Stabilizat electronic
Record pentru distanța minimă de focalizare, atunci când vine vorba de obiective compatibile Full-frame non macro
Elementul frontal tratat pentru a respinge apa, urmele de grăsime și praful
Sigilat împotriva intemperiilor

Plusuri

- Utilizabil în multe aplicații/sițuatii chiar dacă este un obiectiv cu distanță focală fixa
- Pentru utilizatorii de APS-C se apropie foarte mult de 50mm
- Construcție robustă, durabil, inel de focus bine amplasat și ușor de folosit
- Sigilat împotriva intemperiilor
- Distanța de focalizare minimă foarte mică
- Prezența stabilizatorului de imagine
- Design îmbunătățit și aspect plăcut
- Compatibil Full-frame

Minusuri

- Focalizare destul de înceată în condiții slabe de lumină
- Diafragma închisă la maxim doar până la f16
- Momentan un preț destul de mare

Articol și fotografii de Cristian Bulugea

4 Comments

Serban says:
10 ianuarie 2017 at 9:58

Buna ziua, are dreptate Alex. Cred ca ar fi preferabil ca review-urile de obiective si chiar de aparate foto sa fie exemplificate cu poze complet needitate. Doar asa ne-am putea da seama de calitatea acestora.
Am patiti si eu de nenumarate ori treaba cu pusul pe trepied si uitat VR pe ON. Am gasit solutia si am scris pe toate capetele de trepied mare, cu alb VR OFF. Culmea, ajuta !
- Reply
  Alexandra Crisbasan says:
  10 ianuarie 2017 at 10:13
  
  Multumim de feedback

Alex says:
7 ianuarie 2017 at 1:16

Acu fara suparare, dar ce i s a facut la fata fetei din "Imagine-11.jpg"? Cum sa lasi pe cineva sa editeze in halul asta de jalnic poza, mai ales cand e vorba de o prezentare de obiectiv. Totul trebuie sa fie cat mai real (fotojurnalistic). Daca autorul articolului este tot cel care a editat poza, cum sa ajunga sa scrie articole pe F64, si sa il lasati astfel sa ne otraveasca! Putin respect va rog si pt domnisoara cat si pt noi cititorii!
- Reply
  Alexandra Crisbasan says:
  9 ianuarie 2017 at 8:41
  
  Buna ziua, dorim sa mentionam faptul ca fotojurnalismul este un singur tip de fotografie, care nu se impune altor genuri, precum fotografia fine art sau chiar, fotografia de portret. Un portret poate fi incadrat la fotojurnalism daca subiectul nu a fost un model planificat, ori in fotografiile lui Cristian se vede clar ca modelul a fost ales pentru fotografii, nu este un strain si nici nu reprezinta un moment de interes fotojurnalistic, motiuv pentru care, consideram ca are frau liber in a procesa si manipula fotografiile dupa cum doreste.
  Daca aveti ceva impotriva felului in care au fost realizate fotografiile, suntem deschisi la exemple, le puteti oferi?