Paşa Hasan (revizitat)

Sau cum am văzut de sus turcimea din Istanbul în iunie 2012

N-ai nici o sanşă! Dacă ai copii elevi la gimnaziu, eşti condamnat să înveţi fără voia ta, poezii. Redevii caraghios de liric. Şi cu această ocazie, îţi dai seama de deriva învăţământului românesc înţepenit în clişee. Ultima dată am memorat fără voie vaste bucăţi din Paşa Hasan. Un poem din care fiul meu a trebuit să dea teză. Dacă aş avea dram de autoritate, l-aş da afară pe Coşbuc din manuale şi din viaţă în general. Pentru că nu e poet, ci doar un versificator de doi bani, care aberează pe diverse teme, de predilecţie istorice. Problema e că aberaţiile de acest gen sunt luate de către micuţii digitali drept normă şi adevăr, deşi sunt puse în rime şchioape, ce ar trebui să dea de bănuit. Băieţii de azi, care se dau pe skate şi pe Facebook cu aceeaşi lejeritate, nu au prea mare discernământ şi interes în materie de literatură română prăfuită, vă spun eu. În schimb, sunt încă tentaţi să creadă că manualele, la fel ca şi oamenii mari, spun mereu, adevărul.

Tocmai am revenit din Istanbul, după o tură intensă de street photography organizată de f64 în care, alături de Vlad Eftenie am însoţit o gaşcă veselă de bloggeri, ce au încins la testat diverse aparate Sony. Şi de acolo, de pe puntea micului iacht menit să ne răsfeţe cu o plimbare la ceas de seară pe Bosfor, toată Moldova, Vodă şi Oştirea română păreau micuţe de tot. Privind podurile luminate, palatele de vis ale sultanilor, ascultând zgomotul paharelor de cristal de pe mal şi văzând danţurile de pe alte iachturi impunătoare, am priceput că bietul meu fiu a avut dreptate când a scris în teză că personajul principal al poemului nu e viteazul Vodă, ci tocmai Paşa Hasan, că doar nu ar fi fost Coşbuc nebun să dea astfel titlul operei dacă nu ar fi fost aşa.

Călătoria la Istanbul, la fel ca şi proza lui Orhan Pamuk, îţi retează puţin iluziile că în istorie e fix ca la manualul de limba română. Imperiul otoman a fost un imperiu şi Moldova a fost doar  Moldova. O fi câştigat ‚oştirea română’ câte o bătălie minoră, dar overall, ‚turcimea’ regiza spectacolul, tocmai de acolo, din palatele acelea luminate de pe malul Bosforului. Iar Colea Răutu săracul, ca un actor condamnat, juca la infinit în toate filmele istorice rolul sultanului pus mereu în încurcătură de vitejia bruscă şi inexplicabilă a vasalilor români. Şi cum stăteam noi pe puntea vasului cu un vin alb turcesc între degete, cugetam istoric împreună cu băieţii şi ne imaginam cum o fi fost de fapt.

Şi vedeam un paşă spilcuit, tolănit între perne brodate cu fir de aur, lângă o masă plină cu cataif, ciubuce, cahvele şi narghilele, plictisindu-se alături de prietenii săi în timp ce privea cu ochii întredeschişi navele cu pânze trecând alene prin Bosfor. Şi în dulcele grai turcesc zicea: „Mă băieţi, mai ţineţi minte ce mişto ne-am distrat ultima dată în Moldova? Oare ce-o mai fi făcând Ştefan şi ghiaurii ăia ai lui? Voi n-aveţi chef de un pic de mişcare? Haideţi, mă, să-i facem o vizită. Că aici la Istanbul e o plictiseală de moarte…”

În două zile nu ai şanse să faci mare lucru la Istanbul în materie de street photography. Poate doar să-i iei pulsul şi să visezi la o întoarcere adevărată. Personal, m-am distrat foarte bine încercând printre altele, să mă joc de-a Coşbuc. Am privit deci turcimea ‚de sus’. Cu eternul ascendent moral de manual al poporului român fugăritor de turci care îşi caută disperaţi protezele dezlipite prin mlaştini.

Şi cam asta e selecţia finală pe această temă lejeră, de vară şi de călător accidental. Kitty, soţia mea a tăiat fără milă cam 12 fotografii care i-au stat în gât ca un oscior de stavrid. Am folosit Olympus OM-D M5 şi un singur obiectiv fix – Panasonic 20mm, f1.7. Laura, Delia, Vlad, f64 şi toată floare cea vestită a blogărelii româneşti, mulţumesc. It was fun! 

Voicu Bojan (www.diafragma9.ro

Alți fotografi au mai citit și:

22 Comments

  • […] proiecte deosebite, care necesită ochi de profesionist și optică mai de calitate, cum ar fi Pasa Hasan, un fotorportaj superb realizat de Voicu în […]

  • Sorin Voicu, esti tare simpatic! Zici ca ti-a placut poezia. Poezia nu se “memoreaza automat” (cum o fi asta?!) ci se simte, asa se invata. In scoala, se incearca activarea acestei simtiri, ca fostul elev, adult fiind, sa nu acuze pe nimeni ca nu s-a facut nimic, nicio incercare pentru a i se increti creierul. Daca el, creierul, ramane plat, asta este, dar macar s-a facut ceva in sensul asta.
    Citatul acela stralucit, daca i-l spui unui francez sau neamt (nu magrebian, turc sau vietnamez, chiar daca cetatean al tarii respective) va privi prin tine ca si cum n-ai exista, pentru ca daca-ti uiti trecutul, chiar si la nivel individual, vei repeta mereu si mereu aceleasi greseli.
    La partea cu f64, tu stii mai bine adevarul. E bine de stiut asta…

  • Am citit textul intrigat de titlu. Fiecare are dreptul la o parere, sunt de acord ca "educatia in Romania mai are multe de invatat", invatam sa reproducem mai putin sa cream. Dar n-am inteles ce e cu imaginile… am crezut ca e o gluma ca poate vreun elev de gimnaziu s-a zbenguit cu camera pe strada. Am citit apoi comentariile si am inteles ca nu sunt singurul ca de fapt nu visez si ca sunt pe blogul F64. E trist ca sunt promovate astfel de imagini de catre cel mai mare magazin de produse foto din Romania in timp fotografi talentati nu publica nimic e drept au si ei partea lor de vina n-au fost invatati la scoala sa se promoveze printre altele si nici nu stiu sa dea din coate. Singurul comentariu pozitiv vine din partea unui angajat F64… coincidenta ?

    • Pozele sunt nereprezentative pentru un oras ca İstanbulul.Eu am facut poze mai bune cu telefonul 🙂
      Treaba cu istorie nu este locul potrivit sa o discutam totusi bataliile au trecut de mult ,Turcia se poate mandri cu realizari recente si ar fii cazul sa ne punem si noi pe treaba !

  • Hai ca aia cu Cosbuc e mai tare decat cea cu Tristant Tzara si cartea lui Cosmin Bumbut din articolul in care i-o ridici in slavi pe Badorgood.com . Te da azi-maine modestia afara din bordei.

  • Vai de noi. Nici nu stiu de unde sa incep. Ce am citit mai sus explica pentru a nu stiu cata oara motivul pentru care suntem asa cum suntem. Mare pacat. Am fi putut evolua, dar ne incapatanam sa ramanem ancorati in trecut. In loc sa invatam din trecut, ne agatam de el ca si cum maine nu ari exista. "Blestemul tarii asteia este incapatanarea de a ramane ancorata in trecut" – citat de la mine putere.
    1. Istoria reprezinta punctul de vedere al invingatorilor. Drept urmare, nu o iau ca fiind 100% adevarata. Poate undeva in jur a 35%.
    2. Uitati de fotografiile cliseu, de fotografiile reclama. Si cine sunteti voi, asa de categorici in a critica? Ma amuza de fiecare data priceperea fotografica a romanilor, care sunt poeti, politicieni si mai ales hartisti!
    3. Respectati pe cel de langa voi, daca vreti la randul vostru sa fiti respectati.
    4. Sa inveti poezii pe dinafara, de dragul alor mai mari, e o stupezenie. Nu ramai cu nimic dupa, ba incepi sa urasti poezia pentru ca esti obligat sa o inveti pe de rost. Cei care spun ca iti dezvolta memoria, capacitatea de retinere etc. exista alte metode, mai bune, decat invatatul ca un papagal. Spun asta pentru ca, copil fiind, mi-a placut poezia. Pana cand am fost obligat sa o memorez automat. Obligat de sistemul de invatamanat, sistem la fel de prost ca si cel prezent. Inteleg foarte bine ce a vrut sa spuna autorul.
    5. F64 poate face cu banii lui ce vrea, poate trimite pe cine vrea, unde vrea. Poate promova pe cine vrea. Nu e firma de stat. 🙂

  • Fotografiile sunt jalnice, fără îndoială. Păcat că cei de la F64 promovează așa ceva. Cât despre comentariile la adresa lui George Coșbuc … „dacă tăceai, filosof rămâneai” !

  • Hmmmm…Dpdv FOTO: cu un rangefinder + Velvia (sau TMax) se vede un pic diferit, comparativ cu atasamentele .jpg ce insotesc textul. Daaar, este adevar, trebuie sa fii tare ager si adancit in tainele fotografiei ca sa poti sa surprinzi in 2 zile pe pelicula sau pe senzor "spiritul" locului. Dpdv GEORGE CALINESCU (+bonus: Istoria Literaturii Romane = "Coșbuc este nu numai un desăvârșit tehnician, dar nu rareori și un poet mare, profund original, un vizionar, cu accent ardelean evident, al mișcărilor sufletești sempiterne.“ = GC still rules! :)) Dpdv ISTORIC (deci relativ): PE VREMURI, de acord, bolovanul de pe drum era oarecum Moldova, iar sultanul mai dadea cate un "Like" sau nu, in functie de rezultatul negocierilor cu ciomagul din dotare. IN ZILELE NOASTRE (CONTEMPORANEITATE): rolurile s-au cam inversat, Turcia are rol de bolovan pentru…altii, mai de la Est / Sud-Est. Americanii stiu de ce (parerea mea).

  • Am vazut o inghesuiala si o dezordine infioratoare in trafic si am multumit deopotriva lui Dumnezeu si lui Allah ca am scapat cu masina netrosnita de acolo. Pe stradute cu sens unic, masini parcate la doua randuri pe ambele parti, de abia aveai loc sa treci. In fata mea, o camioneta a oprit si am asteptat zece minute sa descarce marfa. Traficul blocat tot, peste tot! La trecerea peste podul Bosfor, nu poti plati decat cu abonament pentru ZECE treceri, pe care ti-l cumperi anterior prin sms sau, chiar la intrarea pe pod, de la sediul unei banci. Unde toti turistii straini, in cadrul unei promovari a multiculturalismului, negociaza cu "satenii" sa plateasca doar o trecere de pe permisul lor si nu zece…
    Oricum, senzatii puternice si multe subiecte de fotografie pe acolo! E o alta lume, ceva de gen secolul XIX pentru noi…

  • Am citit articolul doar pentru ca, acum o luna am fost si eu la Istanbul pentru o tura foto. Ce sa spun, articolul se inscrie in stupizenia generala gen "la ei e mai bine ca la noi" sau "ei toti sunt ma destepti, tari etc. decat noi". Ei sunt toti cei din afara granitelor, inclusiv multclamatul Congo. Noi? Noi trebuie sa-l dam afara din manuale pe Cosbuc si sa introducem de-a valma Coca Cola, Nikon, Hustler sau untul President. Si ne mai miram de ce, cu fiecare an, ne scaldam intr-o mare sociala din ce in ce mai amorfa si abrutizata, care-si educa copiii in spiritul promovat de "floarea cea vestita a bloggerilor". Daca asa arata floarea… Aferim!
    Eu, personal, am vizitat un alt Istanbul. Orasul vechi este plin de gunoaie, cu oameni saraci blocati in Evul Mediu al pasei Hassan, cu femei impachetate complet, inclusiv cu manusi subtiri, in ciuda verii. … continuare

  • De asta e frumoasa lumea fotografiei – fiecare vede si gandeste diferit. Voicu – FELICITARI – imi place textul dar si mai mult imaginile.

  • Hmmm….articol slab.Nu stiu ce cauta Moldova si Stefan cel Mare(intr-un articol numit Paşa Hasan "revizitat") cand in poemul lui Cosbuc este descrisa lupta/victoria de la Calugareni, obtinuta de domnul Tarii Romanesti in speta, Mihai Viteazul.Iar de poze/fotografii ce sa mai zic….

  • Interesant, mai putin aprecierea despre Coșbuc care deși nu era un poet major trebuie înțeles in contextul modei timpului sau "Dupa mai mult de un secol orice bibelou banal devine obiect de muzeu" (citat după un clasic în viata: EU )

  • voicule…e primul tau text la care comentez si eu…. celelalte in general mi-au placut asa ca nu mai era nimic de zis… legat de textul asta… credeam ca doar romanasii plecati pe alte meleaguri incep brusc sa vorbeasca de rau tot ce tine de Romania si de romani… constat cu textul asta ca si cei de pe aici au inceput sa alunece in aceeasi tentatie ieftina… actuala generatie mananca ceea ce-i dai… daca tu asta vrei sa-i dai (apartenenta la un popor de mana a noua, skate cu facebook la pachet cu rosii din turcia natala) sa nu te mire ca peste cativa ani va sta la coada unei multinationale in speranta ca cineva il va angaja pe 3 lei gauriti…. parca am mai avut odata discutia asta… (sau atunci era vorba despre daci si bratarile lor kitsch-oase?) mai cujeta, ca nu-i graba…

  • Interesant, mai putin aprecierea despre Coșbuc care deși nu era un poet major trebuie înțeles in contextul modei timpului sau "Dupa mai mult de un secol orice bibelou banal devine obiect de muzeu" (citat după un clasic în viata: EU )
    Ideea privitului de sus nu e rea și adaugă o perspectiva interesanta banalului cotidian.
    Cit despre disprețul nostru țâfnos fata de turcaleți, recunosc ca e un moft deoarece chiar noi suntem genetic tot turci , fondul nostru genetic este cuman (care tot turcici erau). Cumanii doar au adoptat limba si religia daco-romanilor pe care i-au înghițit (etnic vorbind). Limba au preluat-o fiindcă daco-romanii erau mult mai civilizați…..Peste câteva sute de ani Romania va fi populata de o națiune ceva mai tuciurie de origine indo-afgana dar care va adopta limba româna din aceleasi motive iar noi vom ramine undeva in istoria vaga a unei Europe de-civilizate prin mondializare .
    Sa privim Europa de sus sau din metrou >
    Dr. Gheorghe Plesea

    • Cu deosebit, respect, domnule doctor Pleşea! Dar noi nu suntem decât parţial – o mică parte, repet – cumani! Suntem un "melange", e drept, dar "melange" construit pe o sănătoasă rădăcină dacică: toate popoarele, populaţiile, naţiiile şi hoardele care au trecut pe aici, inclusiv hoardele (câteva cohorte din 2 legiuni plus nişte funcţionăraşi) romane au lăsat "o urmă" în simbioza aceasta. Nu trebuie să ne ruşinăm: şi englezii, şi francezii, şi germanii reprezintă o simbioză, un amestec (şi nu mă refer la vremurile actuale, când Europa occidentală a suferit trei mari valuri migratoare în doar 50 de ani: "valul negru", "valul galben" şi "valul roşu"). Cât despre autorul textului împricinat, să auzim numai de bine!!!
      prof. Mihai Ionescu

  • voicule…e primul tau text la care comentez si eu…. celelalte in general mi-au placut asa ca nu mai era nimic de zis… legat de textul asta… credeam ca doar romanasii plecati pe alte meleaguri incep brusc sa vorbeasca de rau tot ce tine de Romania si de romani… constat cu textul asta ca si cei de pe aici au inceput sa alunece in aceeasi tentatie ieftina… actuala generatie mananca ceea ce-i dai… daca tu asta vrei sa-i dai (apartenenta la un popor de mana a noua, skate cu facebook la pachet cu rosii din turcia natala) sa nu te mire ca peste cativa ani va sta la coada unei multinationale in speranta ca cineva il va angaja pe 3 lei gauriti…. parca am mai avut odata discutia asta… (sau atunci era vorba despre daci si bratarile lor kitsch-oase?) mai cujeta, ca nu-i graba…
    Dorin (de pe Boshor la vale)

  • Noroc de faptul ca autorul textului nu are suficienta autoritate sa il dea pe Cosbuc ("versificator de doi bani") afara din manuale. Ca nu are nicio autoritate nici in lumea fotografiei, asta este altceva. Ca aberează, chiar si cu aparatul de fotografiat in mână, este iarăşi altceva. "Prietene", este adevarat, perfect adevarat ca românii (moldovlahii) au câştigat puţine bătălii împotriva turcilor, dar acelea au fost importante (pentru noi si pentru o parte din Europa Central şi Occidentală). Din acest motiv – şi pentru că nu avea cum să îi trimită (din diverse motive) nici bani pentru trupe mercenare şi nici trupe regulate – Papa a emis o bulă prin care Ştefan a fost declarat apărător al Creştinătăţii (alături de albanezul Skanderbeg). Dacă doreşti nume de cărţi (scrise de autori străini) care evocă fără părtinire istoria popoarelor din Balcani, dă un semn. Şi dacă doreşti cărţi de fotografie, scrise de Maeştri Fotografi (români sau străini), aşişderea. Până atunci, lasă şi criticile de poezie şi pe cele de fotografie deoparte.

  • nu m-a convins nici ideea "de sus" si, cu atat mai putin, textul ;(
    chiar toate? senzatia e de imbacsit, greu respirabil;
    jos cosbuc!
    ha….

  • Uluitor de interesanta … perspectiva verbala … compenseaza pe deplin banalitatea crunta a "fotografiilor". Se vede clar ca autorul este de profesie critic literar si are destul de putin de a face cu fotografia sau cu istoria de altfel. Sper doar ca al sau fiu sa fie la fel de impermeabil la aceste invataturi ale dansului pe cat a fost el in scoala!
    Succese in continuare … daca este posibil … de alt gen.

  • Poate ar fi mai intelept sa-i lasi pe cei cu mai multa autoritate sa-si dea cu parerea despre Cosbuc in locul tau.

  • Foarte interesanta perspectiva. Felicitari.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

4 obiective SONY de buget

Descoperă alături de Cristi Kerekes nu mai puțin de 4 obiective Sony de buget, cu care poți trece la un nivel superior dacă încă folosești obiectivul kit. De la wide, la macro și zoom, suntem convinși că vei alege ce ți se potrivește!

7 accesorii ce nu trebuie să îți lipsească în această primăvară

În lumea fotografilor accesoriile sunt nelipsite din trusa foto, pentru a evita situații neplăcute și pentru a fi sigur ca vei fi pregătit oricând, oriunde și în orice condiții pentru a fotografia. Descoperă accesoriile ce nu trebuie să îți lipsească în această primăvară, menite să te ajute să sa surprinzi momente cât mai frumoase

Fotografia de primăvară
5 sfaturi și exemple

Pentru un fotograf, primăvara este anotimpul ideal pentru fotografia de peisaj sau de stradă. Lumina este contrastantă, umbrele sunt încă reci, dar soarele este cald și arzător. Află câteva sfaturi care să te pregătească pentru fotografii de primăvară wow!

Expunerea lungă în 11 pași, de la peisaj la fine-art

Află din acest articol cum să te bucuri de tot ceea ce are de oferit expunerea lungă, plus mici ajutoare când vine vorba de accesorii, filtre, compoziție, metodă de abordare și altele!

Pregătește-te pentru un
Paște fotogenic

Săptămâna aceasta mulți dintre noi încep unul dintre cele mai importante maratoane de gătit al anului pentru masa de Paște. Venim în ajutorul tău, să îți spunem cum să faci fotografii memorabile cu mâncarea de Paște.