Veneția fără oglindă, cu Panasonic Lumix G9

Până de curând nu concepeam să plec de acasă fără 2 body-uri full frame și măcar 4 obiective, plus laptop și hard extern. Da, știu, aveam în spate vreo 14kg pe care le căram mai mult sau mai puțin toată ziua.

Ei bine, având în vedere că voiam să vizitez Veneția cât mai simplu posibil, am decis că e timpul să plec doar cu Panasonic Lumix G9 + Leica 12-60mm f/2.8-4 în ghiozdan. Trebuie să recunosc, aveam ceva dubii în legătură cu obiectivul, însă m-am liniștit rapid când am pus mâna pe el. Se simte de la prima atingere că cei de la Leica nu au facut rabat la calitate atunci când l-au construit.

A fost cea mai bună decizie să iau un aparat atât de mic și de usor cu mine, pentru că în timp ce fotografiam și mă plimbam pe străduțele inghesuite ale Veneției mă puteam bucura cu adevarat de vibrația orasului și nu trebuia să am mereu grijă să nu lovesc alți turiști cu obiective mari atașate la un aparat și mai mare.

(c) Cristi Cojocariu
(c) Cristi Cojocariu

Evident că am simțit de foarte multe ori nevoia de un obiectiv mai wide, având în vedere cât de strâmtorate sunt străduțele lor, dar nu poți să le ai chiar pe toate atunci când pleci la drum cu un singur obiectiv. Am înțeles repede că nu pot să am toate cadrele pe care mi le doresc, dar în același timp aveam pe umăr aproximativ 900 grame față de aproximativ 4kg cât ar fi avut 2 body-uri full frame plus 2 obiective wide și all around.

Până cu 16 ore înainte de a decola nu am pus niciodată mâna pe un Lumix, așa că riscam puțin să mă incurc în meniul sau butoanele sale, având în vedere că în ultimii 8 ani am folosit un singur brand de aparate foto cu un sistem foarte simplu pentru mine.

Nu a fost cazul. Aparatul mi s-a parut că are butoanele extrem de intuitiv puse, iar meniul la fel de ușor și intuitiv. Practic, nu mi se părea că folosesc alt tip de aparat și am fost de la început foarte confortabil cu el.

Ce mi-a placut cel mai mult la acest aparat a fost viteza pe care o are la focus in lumina slabă și stabilizarea, care mi s-a parut incredibilă. Am încercat să fotografiez din mâna, pe ploaie și semi intuneric la 1/10s cu iso 3200 și a iesit o fotografie la care nu mă așteptam. Pe mine m-a câștigat complet stabilizarea acestuia.

Culorile pe care le-am surprins la răsărit au fost identice cu cele pe care le vedeam cu ochiul liber. Cred că este unul dintre puținele răsărituri pe care le fotografiez si în care surprind exact emotia și atmosfera momentului în fotografie.

(c) Cristi Cojocariu

Culorile pe care le poți scoate dintr-un jpeg sunt impresionante. Am optat pentru prima oară să fotografiez totul in jpeg și nu raw cum aș fotografia în mod normal, tocmai pentru a vedea cât de multe pot scoate la editare din fotografii mai închise, dar și cât se apropie de realitate culorile intr-un jpeg nemodificat. Am observat că roșul și galbenul sunt identice cu realitatea chiar și atunci când sunt într-o zona umbrită pe 2 case lipite una de cealaltă, iar zgomotul de fundal chiar și la un iso mai ridicat este practic inexistent.

(c) Cristi Cojocariu

Pentru 3 zile în care am declansat de peste 800 de ori, cele 2 baterii pe care le-am avut cu mine au fost suficiente, însă dacă mai stăteam încă o zi sau 2 fără un încărcător (pe care l-am avut oricum la mine) nu m-aș fi descurcat. Fiind obisnuit cu o baterie care duce fără probleme 1200-1300 cadre raw, cu bateria acestui Lumix G9 nu m-aș putea obișnui atat de ușor, dar nici nu aș opta pentru grip cu înca o baterie, pentru că atunci ajungi iarăși in zona de aparat mai mare și mai greu. Probabil că dacă fotografiezi exclusiv cu ajutorul ecranului economisești baterie, dar fiind soare foarte puternic în majoritatea timpului a trebuit să folosesc vizorul mai mult.

Balansul de alb mi-a dat puține bătăi de cap la început, fiindcă oricum îl reglam imi ieșeau fotografiile ori prea reci ori prea calde, așa că am ales varianta de “clouds”, însă cu sigurantă dacă aș fi avut mai mult timp la dispoziție cu el i-aș fi dat de cap.

Un mare plus, din punctul meu de vedere, este faptul că poți transfera foarte ușor fotografiile de pe aparat pe telefon cu ajutorul aplicației, care este simplu de folosit, iar calitatea este foarte buna și când transferi fotografiile pe telefon. Astfel, am reușit să postez fotografii pe Instagram fără să ajung la un laptop.

Per total, Panasonic Lumix G9 + Leica 12-60mm f/2.8-4 este un aparat de luat in considerare atunci când pleci in concediu. Se descurcă extraordinar de bine și la portrete, dar și la fotografia de stradă. În continuare aș vrea să îl testez la fotografia sportivă când o să am din nou ocazia să fotografiez cu el.

Articol și fotografii de Cristi Cojocariu

Tu cu ce aparat de fotografiat pleci în vacanță? Ce conține geanta ta foto atunci când pleci în vacanță? Lasă-ne un comentariu!

Alți fotografi au mai citit și:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *