Cum să faci astrofotografie?

Observarea obiectelor astronomice este o experiență deosebită indiferent dacă privim Luna, planetele, Soarele, stelele, roiurile de stele, nebuloasele sau galaxiile. La fel putem
spune și despre astrofotografierea acestor obiecte, care, pe lângă pasiune, poate avea și o contribuție științifică.

Cea mai simplă metodă de a fotografia cerul este cea de câmp larg, de pe trepied, folosind doar un aparat foto care cuprinde o mare parte din cer (cu sau fără peisaj terestru). Pentru asta este nevoie de un aparat care să poată face expuneri lungi, respectiv de un obiectiv care să aibă un câmp mai larg și diafragmă cât mai deschisă, (de exemplu. Samyang de 14 mm f2.8). La această distanță focală se poate expune undeva la 20 – 25 de secunde fără ca stelele să iasă mișcate. Se pot folosi și alte obiective, dar cu cât crește distanța focală, cu atât timpul de expunere trebuie să scadă. La 20 mm e suficient un timp de 15 secunde, la 50 mm 5 – 6 secunde. Atenție, pentru expuneri mai lungi este nevoie de o montură ecuatorială motorizată, ca stelele să nu apară mișcate în fotografii din cauza rotației Pământului.

Fotografie realizată cu aparat Canon 6D și obiectiv Canon 24-70 F2.8 L II

Fotografie realizată cu aparat Canon 6D și obiectiv Canon 70-200 F4 L

Dar haideți să luăm setările treptat:

Cu aparatul de fotografiat montat pe trepied, selectăm modul manual și facem următoarele setări:

  • dezactivăm stabilizarea obiectivului, dacă are
  • dezactivăm focalizarea automată
  • deschidem diafragma la maxim
  • setăm timpul de expunere la maxim 25 de secunde
  • începem cu valoarea ISO 3200

Focalizarea se face exclusiv manual, pe o stea, prin live-view. Cu ajutorul măririi digitale de x5 apoi x10, focalizăm spre infinit până când steaua devine cel mai mic punct.

Încadrăm după preferințe și declanșăm cu întârziere de 2 secunde pentru a evita vibrațiile aparatului care pot apărea prin declanșare. Alternativ se poate folosi o telecomandă.

Imaginea de mai jos prezinta setarile pentru un Canon 6D.

În funcție de senzorul camerei putem crește sau scădea valoarea ISO, însă cu cât se mărește această valoare, cu atât crește și zgomotul de imagine. În funcție de calitatea obiectivului se poate închide puțin diafragma. De fapt e bine să folosiți setări diferite pentru a experimenta. Mai sus v-am prezentat o situație generală folosită în condiții ideale.

Pentru un rezultat bun este bine să țineți cont de poluarea luminoasă, deoarece orice lumină albă este dăunătoare pentru astrofotografie.  Ideal ar fi să faceți astrofotografii în afara orașelor, cât mai departe de localități (de exemplu în munți). Expunerea lungă adună pe senzor atât lumina stelelor cât și lumina artificială. Este important să luați în calcul și Luna, deoarece lumina reflectată afectează fotografiile. Cel mai indicat pentru astrofotografii este perioada cu Luna Nouă. Astfel fotografiile vor fi la nivelul așteptărilor.

Fotografii realizate cu aparatul Canon 6D și obiectivul Samyang 14 XP F2.4

Este o revistă în cadrul Societății Române pentru Astronomie Culturală și apare în format digital putând fi citită online pe dispozitive mobile și calculatoare personale.

Revista apare de 4 ori pe an, la intervale de 3 luni, în preajma echinocțiilor și solstițiilor, fiecare număr conținând articole sub formă de editoriale, interviuri și sfaturi practice.

Articol de Ștefan Pop-Coț, fotograf profesionist în cadrul asociației Artimage Cluj-Napoca si membru al Societății Romane pentru Astronomie Culturala.

Alți fotografi au mai citit și:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *