Monitorul extern – Opțiune sau necesitate?
- F64
- 8minutes read
Ultima actualizare: ianuarie 2020
Când spui filmare, nu mai spui doar cameră video. Spui și DSLR, mirrorless sau chiar telefon. Asta înseamnă ca din punct de vedere cantitativ, piața a crescut enorm, extinzând atât cererea cât și oferta de conținut video.
Pentru cei care filmează cu altceva în afară de telefon este foarte clar că mai devreme sau mai târziu apare în cadru nevoia de a monitoriza compoziția, focalizarea și expunerea într-un mod riguros, repetabil, în așa fel încât brutul să se afle la nivelul maxim de calitate din punct de vedere plastic.
Desigur că ecranul sau vizorul încorporate ale camerei de filmat sunt un pic prea aglomerate pentru a putea face tot ce li se cere foarte bine: să afișeze informații legate de expunere, timecode, culoare, gain, rezoluție și lista poate continua, permițând în același timp să controlul artistic al imaginii. Vestea buna este că atâta vreme cât camera, fie ea foto sau video este dotată cu o ieșire HDMI, există o salvare portabilă, detașabilă si customizabilă, monitorul extern.
În industria cinematografică, monitoarele se utilizează pe platoul de filmare de o bună bucată de vreme și probabil că tocmai dovada necesității în această ramură îl recomandă și în alte zone ale imaginii video. La orice filmare care în spate are o oarece planificare, regie, scenariu, este foarte posibil ca cineva să își asume rolul regizorului. Iar regizorul, fie că se află lângă cameră sau într-o altă zona a platoului, trebuie să aiba în permanență posibilitatea de a monitoriza jocul actoricesc, atât sonor, cât și vizual.
Monitorul este cel care permite această monitorizare, iar cu tehnologia mileniului 3, suprafața utilă de ecran a crescut mult, în timp ce construcția fizică a echipamentului a scăzut în dimensiuni și greutate. Pe scurt, asta înseamnă că acum este mult mai ușor de transportat, montat și utilizat.
Pentru cei ce fac videografie, în disciplina one-man show a lumii filmului, monitorul extern este cu atât mai important, pentru că, datorită dimensiunilor fizice reduse, păstrează portabilitatea camerei, mărind totuși suprafața ecranului și atunci operatorul camerei poate fi mai concentrat pe compoziție. Majoritatea monitoarelor externe prezente pe piață astazi sunt dotate cu funcția Peaking. Această funcție permite controlul focalizării optime prin evidențierea zonelor care se află în focus cu o culoare (de obicei roșu sau galben) astfel încât, indiferent de dimensiunea monitorului se poate vedea exact care plan este clar într-un anumit moment, fie el static sau dinamic.
Recomandări pentru monitorul extern:
- Feelworld F570 – Monitor 5.7″, IPS, 4K, HDMI
- Lilliput A7s Monitor portabil 7″ HDMI 4K
- Feelworld F6 Monitor IPS 4K 5.7″ cu Brat Articulat
Un alt avantaj este funcția Zebra, care indică zonele supraexpuse din cadru, astfel că indiferent de contrastul scenei și profilul de culoare selectat, cameramanul are mereu în atenție cantitatea de lumină ce ajunge la senzor și cum afectează aceasta imaginea. Știm foarte bine cât poate dăuna o imagine cu zone “arse” sau supraexpuse, mai ales la editare. Majoritatea monitoarelor sunt dotate și cu iesire audio pentru căști pentru a putea observa și apoi ajusta în consecință volumul sunetului înregistrat de cameră. Este de asemenea, o opțiune extrem de importantă mai ales pentru cei care filmează cu un DSLR sau mirrorless, unele dintre acestea nefiind dotate cu ieșire de căști, dar care totuși au în componentă o intrare de microfon.
Dimensiunea monitorului extern este și ea un aspect care contează. În ciuda necesității unui ecran mai mare comparativ cu cel încorporat în cameră, în funcție de specificul filmării și tipul camerei, unii preferă un ecran mai generos, de 7” de exemplu. Cu toate acestea, cei ce utilizează camere mai mici precum DSLR sau mirrorless, ori camere video compacte, ar alege de cele mai multe ori un ecran compact, de 5” sau mai mic, ușor de așezat pe patina camerei și de transportat la filmare fără să dea prea multe bătăi de cap în ceea ce privește greutatea.
Dincolo de monitorizare, pentru un cost ceva mai ridicat, unele monitoare externe îndeplinesc și rolul de înregistrare, pe un suport de memorie propriu. Recorderele video, așa cum sunt ele numite între profesioniștii domeniului, oferă în plus posibilitatea înregistrării de imagine la o calitate mai ridicată față de cea scrisă pe cardul camerei, care este mai întâi procesată și comprimată. Recorderele practic preiau imaginea video “crudă” (RAW) direct de la senzorul camerei, atunci când aceasta o permite, și o salveaza fără a pierde informații prețioase legate de culoare, expunere și contrast. Ulterior, în post-procesare aceste informații sunt foarte importante în obținerea unui film cu imagine de calitate superioară, deoarece prin ajustarea de finețe și în funcție de exigențele destinației producției, așa se obține rezultatul final dorit.
O parte dintre acestea pot înregistra pe carduri de memorie, însa cele cu posibilitățile cele mai avansate lucrează cu SSD, o tehnologie ce permite viteze de scriere mult mai mari, care în cazul materialelor video RAW pot atinge volume de 3Gbps!
Toate monitoarele portabile se alimentează cu ajutorul acumulatorilor comuni utilizați și pentru majoritatea lămpilor video și de cele mai multe ori și la priză cu ajutorul unui alimentator (de regulă opțional).
Concluzia? Regizor, DOP, videographer, vlogger, oricare din aceste categorii de creatori va beneficia cu siguranță de pe urma unui monitor extern pe platoul de filmare, indiferent că acesta este un studio de film sau o scenă dinamică a unui eveniment de orice fel. Specialiștii recomandă studiul specificațiilor și desigur, testarea în magazin înaintea deciziei de achiziție, pentru că nu orice echipament bun e bun pentru oricine.
Un articol de Vladimir Chetroiu.