Fuji X-M1 – sa facem cunostinta
Au trecut anii, a venit era digitala si am avut “norocul” sa “ma joc” cu Fujifilm S3 Pro-ul fratelui meu, un monstru de aparat in ceea ce priveste dinamica expunerii cu al sau SuperCCD SR (practic doi senzori intr-unul). Apoi in concediile in familie ne-am bucurat cu totii de amintiri “colorate” realizate cu un super-zoom S5700 (premiat de EISA cu European Zoom camera 2006-07).
Si au mai trecut niste ani si o buna bucata de timp nu prea am mai stiut nimic de Fuji si ale sale camere digitale, pana cand am fost luat prin surprindere de X-Pro 1, camera high-end cu o gramada de inovatii tehnice si laude din partea site-urilor de specialitate si ale comunitatilor de fotografi. Desi mi-a placut ideea de retro si high-end, cumva pretul mare si obiectivele pe montura noua nu m-au convins asa ca am mai asteptat putin.
Si iata, a 3-a in seria X mirrorless, vine o noua camera: FujiFilm X-M1.
Specificatii
Asa cum a facut-o si cu modelele anterioare din seria X, Fuji nu putea dezamagi cu acest nou aparat, chiar daca este unul din clasa entry. Astfel, “tolba” de dotari este destul de cuprinzatoare:
- 16MP X-Trans CMOS APS-C sensor
- EXR Processor II
- ISO 200-6400; L (100), H (12800) and H (ISO 25,600)
- Rafala pana la 5.6 fps
- 1920 x 1080 FullHD @ 30 fps cu sunet stereo
- Ecran cu 920k puncte de 3″ LCD – ce se inclina 120° in sus si 80° in jos Wi-Fi integrat pentru transfer catre smartphone, tableta sau PC
Din pacate lipseste complet din peisaj vizorul fie el optic sau electronic precum si orice posibilitate de a conecta unul extern (pe patina de blit). Ce inseamna totusi senzor APS-C intr-un mirroless? Cum am mai spus: megapixelii nu conteaza atat de mult cat dimensiunea fizica a senzorului. Un senzor mare oferta multe avantaje dintre care as enumera performanta in lumina slaba si la valori ISO mari, camp de profunzime redus si deci separatie buna fata de fundal a subiectului. Pe langa toate acestea, senzorul X-Trans CMOS nu vine cu un filtru low-pass, ceea ce inseamna imagini mult mai clare fara probleme de Moire, spune producatorul, datorita noii matrici de receptori din senzor.
- Provia – modul standard ce ofera culori naturale si contraste excelente
- Velvia – modul meu preferat cu culori saturate si verde-crud superb Astia – perfect pentru portrete cu un ton al pielii perfect echilibrat
- Sepia – imagini retro
- B&W – contraste puternice in alb negru
Balansul de alb este punct-ochit, punct-lovit si expunerea este perfecta. Rar am avut nevoie de compensarea expunerii in toata perioada cat am avut in teste micutul X-M1.
Apropos de compensarea expunerii, aceasta se face instantaneu cu ajutorul rotitei de sus aflata imediat la indemana degetului mare. Usurinta aceasta este totusi si una dintre bilele negre ale aparatului deoarece nu o singura data m-am trezit cu compensarea expunerii modificata involuntar spre valori negative sau pozitive.
Cea de-a doua rotita aflata si ea la indemana utilizatorului are functii multiple in functie de modul in care te afli. Fie schimba diafragma in modul prioritate de diafragma, fie timpul de expunere in modul, ati ghicit, prioritate de timp, sau programul ales automat de camera in modul P.
Atunci cand ne uitam la imaginile realizate, aceasta rotita are functie de zoom in sau out, iar daca apasam pe ea face direct zoom 100% in imagine pentru cei ce doresc sa priveasca imaginea la nivel 1:1. O functie extrem de utila pentru mine cel putin, care nu pot trai fara un astfel de buton pe aparatul cu care lucrez zi de zi. Si mai interesant este ca nivelul de zoom se pastreaza si daca sarim de la o imagine la alta cu ajutorul rotitei de pe partea de sus a aparatului, din nou extrem de util cand dorim sa comparam claritatea unor imagini consecutive. Un mare bravo pentru acest aspect “minor” pentru unii, dar de nelipsit pentru altii.
Apropos de “scurtaturi” aparatul nu duce lipsa de ele, fiind atat de intuitiv incat rar ai nevoie sa intri in meniul avansat pentru a schimba setari. Ai la dispozitie butonul Q ce permite accesul rapid la cele mai utilizate functii ale aparatului.
Exista de asemenea si un buton Fn configurabil de catre fiecare utilizator pentru accesul si mai rapid la functii dorite. Eu spre exemplu am ales sa modific cu acest buton modurile de simulare a filmului de care va spuneam mai sus. Cand trageam peisaje, natura, street preferam Velvia sau B&W, iar la portret foloseam Astia. Tot pe partea de sus a aparatului se afla si selectorul de moduri ce permite accesul rapid la diferite moduri de fotografiere, o premiera la seria X pentru ca modelele anterioare nu veneau cu acest selector. O dovada in plus ca aparatul este destinat clasei entry.
Sincer, eu credeam sa detecteze backlight si sa expuna corespunzator, insa aparatul a “plusat” si a detectat Greenery, expunand perfect chiar daca soarele se afla in spatele frunzisului. Fara pic de flare, fara aberatii cromatice. Si asta a fost una dintre primele poze realizate, imediat ce am plecat de la sediul F64, de acolo de unde ne facem “aprovizionarea” de obicei. Dar sa vedem ce am mai facut cu el cat timp am fost impreuna
La treaba
Timp de o saptamana Fuji X-M1 m-a insotit peste tot pe unde am fost. Ne-am plimbat impreuna cu bicicleta prin Bucuresti, am urcat impreuna la Vf. Omu, am pozat si filmat o reteta impreuna cu Razvan (www.razvananton.ro), ba chiar am mers si la o nunta in weekend. Am facut destule si l-am testat in toate modurile posibile cat sa imi fac o idee despre ce poate. Si nu numai eu, ci si Cosmin Dumitrache, videograful nostru “de serviciu”, l-a testat pe partea video si i-au placut imaginile obtinute. In multe aspecte, a depasit orice aparat mirrorless pe care l-am testat pana acum.
Pe bicicleta, doar cu aparatul pe dupa gat si umar, am facut o tura in ultimele zile de Bucuresti liber de trafic. Aparatul impreuna cu noul obiectiv de kit, un placut si “neobisnuit” 16-50 f/3.5-5.6 (si spun neobisnuit doar din punct de vedere al focalei, pentru ca de obicei obiectivele de kit incep de la 18 mm) aproape ca nu le-am simtit im plimbarea mea. Pe ici pe colo, opream bicicleta doar cat sa declansez rapid 1-2 cadre.
In soarele puternic al dupa-amiezii, apasarea prelungita a butonului Q de pe aparat activeaza modul “lights up” al LCD-ului, fapt ce permite o mai buna vizualizare a imaginii in lumina puternica. Totusi, aici s-a simtit acut lipsa unui vizor fie el si electronic.
Pe selectorul de moduri intalnesti si pozitia ADV (advanced) ce permite accesul la cateva efecte interesante, intalnite in prezent in mai toate aparatele entry.
M-am jucat si eu cu cateva dintre ele, si am apreciat si functia “multiple exposure” ce permite realizarea si suprapunerea unor cadre unul peste celalalt precum se intampla “pe vremuri” cand nu trageai filmul si expuneai de doua ori aceeasi pozitie. Posibilitatile creative sunt multiple, doar ca eu in momentul acela nu eram in cea mai buna pasa, asa ca am realizat un cadru doar de “demo”.
Sistemul de focalizare bazat pe detectia de contrast este unul dintre punctele ce trage aparatul in jos, insa cel mai ciudat e ca nu in toate situatiile. Culmea, s-a intamplat sa focalizeze imediat si din mers de pe bicicleta, seara in aer liber la concert cu multe lumini schimbatoare, la nunta in conditii slabe de lumina, insa, in natura, pe munte, la apus sau rasarit sa aibe probleme si sa nu focalizeze corect.
Cel mai rau este ca si daca nu obtine focusul, daca nu astepti confirmarea auditiva de obtinere a focusului si apesi declansatorul pana la cap (si este mult prea sensibil), aparatul declanseaza obtinand imagini inutilizabile. Concluzia este, asa cum e de asteptat pentru sistemul bazat pe detectie de contrast, in situatii de contrast minim, cum e la apus si rasarit, sunt mari sansele sa ai probleme de focalizare. In rest, aparatul se comporta exemplar.
La fel si sitemul de stabilizare a imaginii integrat in obiectivul de kit, ce permite lucrul “din mana” in multe situatii, altfel imposibile.
Dinamica excelenta si expunere minunata direct din modul SR+
Culori Velvia “in actiune”
Mici stropi purtati de vant, dau de gol diafragma din 7 lamele a obiectivului
Imaginile realizate seara, cu valori ISO mari si foarte mari sunt demne de orice dSLR din seria avansata. Asa cum ziceam, aparatul nu a avut probleme cu focalizarea in lumina de concert. In descrierea imaginilor de mai jos sunt trecute valorile ISO la care au fost realizate.
Ca tot am vorbit de imagini realizate seara, mi-am amintit ca m-a impresionat micul blit de pe corpul aparatului. Pe langa faptul ca se ridica destul de sus datorita sistemului de pliere, il poti tine cu mana astfel incat sa bata in tavan si obtii astfel un bounce flash minunat. Combinat cu masurarea excelenta si cu balansul bun intre lumina de flash si ambient pe care Fuji X-M1 o reuseste, imaginile obtinute sunt un succes.
Desi nu am avut un blit Fuji dedicat, am avut insa un sistem de comanda wireless bazat pe pin- ul central, asa ca nu mica mi-a fost mirarea cand am vazut ca aparatul se descurca si in aceasta situatie, comandand 3 blituri Nikon in mod slave. Ce-i drept, in mod manual, dar eu oricum numai asa lucrez, deci nu m-a incomodat. Mai jos o galerie realizata cu bliturile externe.
Si daca sunteti curiosi ce a iesit din coastele acelea de miel, reteta o gasiti la Razvan pe site (vezi reteta Coroana din coaste de miel). Eu am incercat si o filmare a retetei, dar cum nu sunt specialist in ale filmarilor, nu a iesit mare lucru. Dar pentru a documenta un subiect, eu zic ca rezultatul este satisfacator.
Ca tot am ajuns la video, sa va arat mai jos ce poti face de fapt cu mictul X-M1 daca il pui serios la treaba. Cosmin s-a “ocupat” de el pe drumul spre Vf. Omu, precum si sus, la inaltime. Dupa ce vedeti clipul voi rezuma si experienta lui cu aparatul din punctul de vedere al videografului.
Desi filmeaza Full HD la 30 de cadre pe secunda, si desi pe partea de foto nu ii lipseste mai nimic important ce ar putea incomoda un fotograf pro sa-si faca treaba, pe partea de video X- M1 duce mari lipsuri. Functiile manuale ii lipsesc cu desavarsire.
Chiar daca ai un buton dedicat pentru pornit filmarea in orice mod foto te-ai afla, chiar si in manual, aparatul nu tine cont decat de diafragma setata la inceputul filmarii, realizand expunerea dupa bunul plac din timpul de expunere precum si din Auto-ISO. In clip se vede atunci cand apar time-lapse-urile cu norii ca expunerea se modifica destul de suparator. Focalizarea, din nou vorbim de focalizare, nu este nici ea la inaltime si Cosmin a preferat de multe ori sa focalizeze manual.
Un avantaj cu care vine aparatul este asistenta la focalizare manuala prin focus-peaking, zonele de constrast maxim si in focus fiind evidentiate cu niste “puricei” ce confirma clarul pe acea zona.
Dimineata urmatoare, la rasarit, desi m-am trezit si am iesit afara din cabana, rapus de bataturi si febra musculara am cedat in fata minunatiei ce se desfasura in fata ochilor si l-am lasat pe Cosmin sa filmeze rasaritul. A facut si cateva fotografii asa cum l-am rugat, pe care le regasiti in galeria de mai jos cu numele lui in descriere.
Tot echipamentul plus bagajul meu de haine, de-ale gurii si apa, au incaput intr-un rucsac Tamrac 5789 Evolution 9, suficient de incapator pentru o tura de acest gen. Am apreciat accesul extrem de facil si compartimentarea foarte buna, dar am totusi o mica remarca mai putin placuta si anume “bretelele” rucsacului fiind un pic prea inguste, ceea ce la o purtare mai indelungata si cu rucsacul plin poate deveni deranjant. Iata mai jos un clip de prezentare a rucsacului.
La final
Inchei aici, cu celebrele bile albe, bile negre pentru aparatul in test.
Bile albe
- Design superb, retro, ce duce cu gandul la aparatele pe film senzor APS-C intr-un corp extrem de mic
- Performante foarte bune la sensibilitati ISO mari
- Cred eu, cele mai bune JPEG-uri iesite direct din aparat dintre toate aparatele testate pana acum
- Simulatorul de filme argentice Fuji (Velvia, Provia, Astia)
- Rotitele de control operabile facil, doar cu degetul mare
- Ergonomie foarte buna si meniuri clare si intuitive
- Multe scurtaturi (descrise in manual, asa ca cititi-l) catre functii ascunse prin meniuri Blitul incorporat ce expune foarte bine si ce poate fi folosit si in mod bounce (nedocumentat, dar perfect functional)
Bile negre
- Modul aproape full-auto de filmare
- Interfata grafica (HUD-ul) ce incomodeaza la cadrari
- Usurinta rotirii accidentale a rotitei de compensare a expunerii
- Sistemul inconsecvent de focalizare
- Lipsa unui viewfinder, fie el si electronic ce ar fi ajutat in lumina puternica, la exterior
[products ids=125007301,125007302,125006049,125006050]
2 Comments
Bine de stiut 🙂
[…] Fujifilm a lansat Fuji X-M1. F64 a organizat evenimentul de presă și ne furnizează primele impresii într-un review detaliat. […]