14 zile cu Fujifilm X-Pro 3
“Cum ar fi să petreci mai puțin timp alegându-ți aparatul și obiectivul și mai mult lăsându-ți imaginația să zboare?” Ca fotograf profesionist, mi-am pus întrebarea aceasta de multe ori.
Zi de zi, folosesc o gamă largă de aparatură – camere foto, obiective grele, blitz-uri, lumini continue etc. – și, recunosc, am obosit. Nu am obosit din cauza nevoii continue de creativitate, nu m-au epuizat deadline-urile sau proiectele, ci am obosit de la alegerile pe care trebuie să le fac în fiecare clipă și care simt că mă distrag de la partea creativă, frumoasă a meseriei mele. Când am început fotografia profesională, am avut perioade în care mă întrebam în continuu dacă folosesc aparatul potrivit, dacă ar trebui sa aleg altceva și, dacă da, ce brand, ce obiectiv etc. Ulterior, când lucrurile îmi erau mai clare, colegi proaspăt intrați în breaslă mă întrebau același lucru, iar eu rămâneam pe gânduri, pregătindu-mi răspunsul, care nu părea niciodata a fi “cel corect”. Cu atât de multe opțiuni la dispoziție, nici nu putea fi.
Pentru a face, însă, un experiment, mi-am propus să fac o singură hotărâre și să aleg o cameră versatilă, ușoară, pe care o pot lua cu mine peste tot, timp de câteva săptămâni. Mi-am analizat opțiunile și am mers pe Fujifilm X-Pro3 și obiectivul Fujifilm 35 mm/2 WR XF. Știam că, astfel, eliberându-mă de restul deciziilor, îmi voi putea canaliza energia spre a fi creativ, a găsi soluții și a face shootinguri așa cum îmi doream! Pentru a vă arăta cum a mers experimentul meu, vă voi purta într-o călătorie prin imagini, arătându-vă cum mi-am petrecut cele 14 zile cu Fujifilm X-Pro3, în situații și contexte total diferite, trecând la fotografia de eveniment, la cea de food, de la portrete, la peisaje nocturne.
Pentru a simplifica și mai mult lucrurile, am folosit doar două dintre simulările de film: Fujifilm Chrome pentru color și Acros pentru alb-negru.
Fujifilm X-Pro3 este una dintre puținele camere ale cărei jpeguri arată foarte bine din start. Dacă vreți să mai puneți puțină sare direct din dispozitiv, puteți folosi meniul rapid pentru a face mici ajustări de contrast și umbre sau zonele luminate. Eu am optat ca pentru unele fotografii să fac o serie de reglaje minore, fără a le mai trece prin post-producție, așa că veți vedea în galerie fotografiile în format .jpeg, exact așa cum au ieșit din Fujifilm X-Pro3.
Fujifilm X-Pro3 are un ecran rabatabil, care nu îți permite să vezi imaginile atunci când este închis, intrucât, pe spate, îți afișează doar simularea de film. Bineînțeles, acest lucru aduce cu sine atât avantaje, cât și dezavantaje:
- PROs: nu se mai murdărește, are mai puține șanse să se strice și, în plus, își păstrează dimensiunile mici, care fac camera mai puțin intimidantă.
- CONs: trebuie să îl rabatezi, pentru a te uita la imagine, dar, pe de altă parte, nu ai nevoie să faci acest lucru, deoarece poți vedea imaginile realizate în ocularul hibrid.
Setările camerei sunt oarecum intuitive, asemănătoare, aș spune, cu cele ale unei camere pe film. Îmi plac. Personal, pentru că am fost în locuri care nu erau foarte bine iluminate, am folosit inelul pentru diafragma în poziția F2, și nu l-am mutat de cele mai multe ori.
În galerie, veți vedea o serie de fotografii din contexte diferite, realizate cu Fujifilm X-Pro3, pe parcursul experimentului meu: noaptea, la o plimbare cu motocicleta, în culisele unui show de modă Rhea Costa, la Arad Fashion Days, unde am surprins pregătirile, la expoziția de fotografie “Horizon Tales”, semnată Cornel Lazia și la expoziția mea “Creatio ex Nihilo”, unde, într-un spatiu neconvențional (Seat-Porche București Nord), pe muzică de vinil, la un pahar de vin, am expus printuri mari de 60×80 cm, realizate la F64.
Ce m-a învățat experimentul meu?
Că atunci când ai o singură cameră foto bună și versatilă, cu un obiectiv potrivit, poți descoperi perspective și cadre care, poate, nu ți-ar fi venit în minte, atunci când treci prin haosul alegerilor. Așa că sfătuiesc să încercați și voi, mai ales dacă sunteți începători și vreți să vă dezvoltați tehnica, pentru că veți elimina problema alegerii obiectivului și vă veți folosi timpul pentru a obține maximum din cadrele trase.