(c) Alexandru Boboc

Fotografia de produs cu o singură lumină

Pentru că în perioada aceasta stăm în casă, iată un tutorial care să ne ajute să ne menținem spiritul creativ în formă, folosind un echipament minimal și fără a fi nevoie să ieșim afară.

Fotografia de produs – Ce scop are și ce urmărim când fotografiem produse

Fotografia de produs reprezintă un aspect foarte important în Publicitate și Marketing. În era în care tot mai multe informații sunt transmise vizual (cam 90%), iar de ceva ani buni social media a devenit poate cea mai importantă și eficientă modalitate de a ajunge la cât mai mulți potențiali clienți, nevoia de fotografii de produs a crescut exponențial.

SALE SALE SALE! Da, scopul principal este vânzarea produsului, dar și crearea, în același timp, a unei imagini generale a respectivului brand ca să atragă clienți este la fel de importantă.

În rândurile următoare voi detalia etapele realizării acestei fotografii, utilizând o singură sursă de lumină.

(c) Daniel Radu

1. Concept – cum găsim un concept, cât de necesar e și de unde ne inspirăm

Găsirea unui concept este prima etapă prin care trecem și poate cea mai importantă.

 În primul rând contează ce produs fotografiem, ce fel de băutură e și așa găsim un concept potrivit. De exemplu, nu putem folosi ideea pentru o băutură răcoritoare la realizarea unei fotografii cu o sticlă de vin. Vinul e o băutură mai elegantă, deci și un concept diferit.

În această etapă e important să facem o listă cu ideile și props-urile necesare. 

Surse bune de inspirație sunt website-ul producătorului și conturile de social media ale acestuia, unde căutăm să vedem dacă are un brand bine definit, un stil anume pe care l-am putea urma, apoi Pinterest, 500px, YouTube etc. Contextul în care se consumă și modalitatea de servire sunt alte aspecte importante de care trebuie să ținem cont. În exemplul meu, Jäger-ul se consumă rece și este genul ăla de băutură cool, fresh care se folosește la cocktail-uri sau se bea shot. De aici a și venit ideea cu gheața de pe sticlă.

2. Product Styling

În fotografia comercială nu prea vom vedea produse care arată la fel și când le găsim pe raft, iar în fotografia culinară e și mai hardcore treaba. Nu o să comentez aici acest aspect.

Drept urmare, pentru a simula gheața de pe sticlă am folosit spray de zăpadă artificială, de genul celor pe care le găsim în perioada Crăciunului. Tot cu spray am dat și pe suprafața pe care am așezat sticla, însă aici aș fi putut folosi și zahăr pudră sau făină.

Găsiți pe YouTube sau Google tot felul de trucuri pentru product styling foarte interesante și care te vor lăsa șocat la modul: “Serios?! Am trăit în minciună??”.

Foarte important să fim atenți la detalii și să curățăm bine sticla, fundalul și masa de urme de amprente, pete și alte lucruri pentru că astfel vom evita timp pierdut în Photoshop la retuș.

Odată pregătit și așezat produsul, precum și eventualele props-uri folosite în compoziție, suntem gata să așezăm lumina și să tragem cadrele necesare.

Atenție, după ce suntem mulțumiți cu încadrarea și poziționarea obiectelor în cadru, nu le mai mișcăm până la final.

3. Realizarea fotografiilor

Aici avem nevoie neapărat de un trepied pentru că vom trage mai multe cadre și vom schimba direcția din care cade lumina pe subiect, urmând ca apoi să le adăugăm sub forma de layere in Photoshop. Îți recomand să declanșezi aparatul remote cu telecomanda, cu telefonul dacă îți permite modelul sau, în cazul meu, tethered de pe laptop, ca să eviți pe cât posibil mișcarea aparatului foto. Focalizăm și blocăm focusul până la finalul ședinței foto. Este de preferat să folosim un obiectiv cu o distantă focală mai mare, chiar teleobiectiv, ca să evităm distorsionarea subiectului și, în cazul de față, să comprimăm cât mai mult fundalul, mai ales când nu avem la dispoziție un studio foto și facem fotografiile acasă fiind în situația să ne descurcăm cu ce avem la îndemână. Eu am folosit aici un 50mm f/1.8 STM de la Canon.

Mai jos, ordinea cadrelor folosite și, schematic, poziția luminii:

(c) Daniel Radu
(c) Daniel Radu
Aici am poziționat blițul fără niciun modificator spre etichetă.
(c) Daniel Radu
Am tras acest cadru pentru a evidenția detaliul de pe marginea sticlei. Din nou, bliț fără modificatori.
(c) Daniel Radu
(c) Daniel Radu
(c) Daniel Radu
(c) Daniel Radu
(c) Daniel Radu
(c) Daniel Radu
(c) Daniel Radu

Cu blițul poziționat în spatele sticlei, am tras o succesiune de cadre ca să evidențiez conturul și să introduc lumina în interior.

4. Realizarea stacking-ului în Photoshop

Fotografiile de mai sus au fost deschise toate în Photoshop sub formă de layere, după ce în prealabil au fost editate în Lightroom, aplicând aproximativ aceleași setări pe fiecare.

În continuare, veți regăsi fiecare pas al editului cu câteva detalii tehnice.

Am ales acest cadru ca bază pentru că e uniform luminat, iar acest lucru va face mai ușoară construcția cadrului final.

(c) Daniel Radu
În primul rând am completat partea lipsă a fundalului. Aici avem mai multe variante, printre care Clone Stamp Tool, însă eu am creat un Solid Color Layer negru și am folosit un layer mask, astfel făcându-l vizibil doar în spatele sticlei și a mesei. Pentru a selecta marginea sticlei îți recomand Pen Tool, dar îți trebuie puțin antrenament cu el la început.
Am introdus cadrul al doilea, cel cu lumina poziționată în partea stângă a cadrului, schimbându-i Layer Blending Mode în Lighten și folosind o mască să înlătur eventualele zone unde nu vreau să fie vizibil. Acest tip de Layer Blending Mode va păstra doar zonele mai luminate din layerul nou adaugat.
Adăugăm cadrul al treilea, cel tras pentru etichetă și folosim o mască pentru a-l face vizibil doar pe suprafața etichetei. Sfat: când lucrăm cu măști în Photoshop, culoarea albă va face vizibilă o zonă, iar negrul va înlătura o zonă a layerului pe care am aplicat masca.
Adăugăm compozitului și cadrul tras pentru acel detaliu de pe marginea sticlei, folosind din nou o mască (da, vom folosi foarte des măști) și îl facem vizibil doar pe zona respectivă.
Introducem cadrul tras pentru conturul părții superioare a sticlei aplicându-i o mască pentru a-l face vizibil doar pe anumite zone și îi schimbăm Blending Mode-ul în Lighten. Sfat: îți recomand să încerci mai multe tipuri de Blending Modes, inclusiv cel Normal, pentru că în funcție de situație unele vor funcționa mai bine decât altele.
Adăugăm al 6-lea cadru folosind din nou Layer Blending Mode-ul Lighten cu o mască și îl facem vizibil doar în partea de sus a sticlei.
Pasul final al îmbinării cadrelor este adăugarea celor 4 trase cu blițul în spatele sticlei pentru contur. Au fost introduse layer cu layer toate având, ați ghicit deja, Lighten Layer Blending Mode și fiind vizibile doar în anumite zone cu ajutorul măștilor.
Acest gradient circular simulează o lumină pe fundal și am ales o culoare similară cu cea de pe etichetă și cu nuanțele folosite de producător pe website. Am folosit Gradient Tool (circular) pentru realizarea lui și, evident, o mască pentru a-l plasa doar în spatele sticlei
Layere cu fum sau ceață se găsesc și online sau le putem crea chiar noi. De preferat sa fie trase pe fundal negru deoarece Layer Blending Mode-ul Screen va înlătura nuanțele închise, astfel separăm fumul și îl adăugăm pe orice alt fundal. Cu ajutorul măștii, l-am făcut vizibil doar în spatele sticlei și al mesei. Aici ne putem juca și cu transparența layer-ului.
Cu ajutorul tehnicii Dodge & Burn pe anumite zone ale sticlei conferim subiectului mai mult contrast și evidențiem unele puncte de interes ale subiectului pentru a-l face să iasă mai mult în evidență
După ce în prealabil am curățat sticla cu uneltele Clone Stamp și Healing Brush urmează să colorizăm subtil fotografia cu Hue/Saturation și Selective Color. Nu este necesară o colorizare masivă aici pentru că am fost mulțumit cu editul făcut în Lightroom. Aici ține de preferințele personale, nu există o anumită rețetă.
Ultimele mici ajustări la îmbinarea mesei cu fundalul creat în pașii anteriori cu unealta Clone Stamp.

Adăugăm un plus de sharpness fotografiei cu High Pass filter și suntem gata de export.

5. Exportul

Alegerea modalității de export a fișierului e determinată de destinația de folosire a imaginii. Pentru social media folosesc următoarele setări de export: format JPG, sRGB colors, dimensiune 2048 pixeli pe latura lungă și rezolutie 100 DPI. Aplic destul de mult sharpening pentru ca după eventuala compresie Facebook/Instagram să rămână cât se poate de clară imaginea. 

Pentru print sau commercial use salvăm în format .psd, .tiff fără să redimensionăm nimic, păstrând cât mai mult din calitatea imaginii.

În concluzie, poziția luminii și etapele pot varia în funcție de ce fotografiem. În unele situații pot fi mai complexe sau mai simple, însă ideea principală rămâne că putem realiza fotografii de produs și cu echipament redus.

Articol și fotografii de Daniel Radu

produse menționate în articol:

Alți fotografi au mai citit și:

Lasă un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *