UNTOLD prin vizorul Sigma A 50-100mm f/1.8

Alegerea aparaturii este una dintre cele mai complicate decizii, de fiecare data cand hotarasc sa particip la un eveniment la care imi doresc sa raman si cu amintiri fotografice. Pentru UNTOLD 2016 drumurile F64 m-au condus catre doua obiective din gama Sigma Art, si anume Sigma A 20mm f1.4 si Sigma A 50-100 f/1.8.
Body-ul folosit in aceasta “deplasare” a fost Canon 7D, deci un senzor APS-C putin mai vechi, asa ca nu a fost alegerea optima pentru un festival de muzica electronica, adica foarte multe jocuri de lumini, de toate culorile. Spun asta deoarece, indiferent de calitatea obiectivelor, senzorul aparatului se va chinui foarte tare in noapte, atunci cand luminile verzi sau mov il vor intalni.

Voi incepe prin a povesti experienta alaturi de Sigma A 50-100mm f/1.8, un teleobiectiv cu distanta focala medie, destinat aparatelor foto cu senzor APS-C. Din start, acesta poate fi considerat un minus, dar nu este neaparat. Depinde foarte tare in ce conjuncturi iti doresti sa il folosesti.
Este un obiectiv excelent din punctul de vedere al designului si al materialului din care este construit, convingandu-ma de la prima atingere, ca si celelalte obiective Art pe care le-am folosit pana in prezent.

Nu foarte voluminos, cu un diametru mare si cu inel de trepied, nedetasabil, Sigma A 50-100mm este un obiectiv care cantareste 1.5 kg, deci ar putea fi considerat un obiectiv greu. Ce-i drept, am avut nevoie de cateva ore de acomodare cu el in geanta sau montat pe aparat, dar faptul ca dispune de o constructie echilibrata inlatura senzatia de greutate.
Asa cum spuneam mai sus, faptul ca l-am folosit pe un Canon 7D mark I mi-a pus mici probleme in conditii de iluminare scazuta, deoarece la trecerea pragului de ISO 1600 zgomotul de imagine devine foarte vizibil si, in anumite conditii, deranjant. In schimb, acest lucru nu se intampla in lumina naturala iar bokeh-ul oferit cu diafragma deschisa la maximum este tot ce isi poate dori un fotograf atunci cand realizeaza un portret.

Lipsa stabilizatorului de imagine este un minus, dar greutatea obiectivului compenseaza, cu o mana sigura nu ar trebui sa aiba probleme. Nu a existat niciun moment pe parcursul celor 4 zile in care sa fi simtit nevoia prezentei stabilizatorului, mai ales luand in considerare faptul ca distanta focala este una medie.
Focalizarea mi-a pus mici probleme, unul dintre motive fiind faptul ca obiectivul nu a fost calibrat special pentru body-ul meu. Aceste mici probleme au aparut in punctele periferice atunci cand doream o compozitie mai complexa. Pentru focalizarea in zona centrala nu am avut nicio problema, iar motorul de autofocus m-a susprins placut, fiind foarte silentios. Singurele sunete auzite fiind acelea ale elementelor in miscare.

Plusuri:

• foarte bine echilibrat, astfel ca greutatea nu este deranjanta.
• bokeh excelent.
• constructie foarte placuta din punctul de vedere al design-ului si senzatiei la utilizare.
• dispune de inel pentru trepied, nedetasabil.
• f/1.8 pe toata distanta focala.

Minusuri:

• compatibil doar APS-C.
• nu este weather sealed.
• cu parasolarul intors, inelul pentru focus este mai greu accesibil.
• nu dispune de stabilizator de imagine.

In concluzie, in momentul de fata Sigma A 50-100mm f/1.8 se afla in topul obiective pe care le-am folosit pe Canon 7D, top care se va schimba cu siguranta atunci cand voi face trecerea pe un aparat cu senzor full-frame. Il gasesc potrivit pentru fotografia de portret, peisaje (acolo unde imi permite distanta focala), concert (chiar si intr-un cadru mai restrans). Cred ca s-ar descurca excelent pentru fotografia de eveniment sportiv.
Fotografii si articol de Sorin C. Chineata.