F64 Storytelling cu Cristina Tinta, pe 29 iulie!

Din iulie, Oitzarisme Storytelling se transforma in F64 Storytelling, iar prima invitata este Cristina Tinta.
Probabil ai mai auzit de colega noastra. I-ai citit articolele si interviurile din Foto4all, de pe blogul F64 sau i-ai vazut fotografiile in Photo Magazine, Chip Foto-Video, F-Stop, pe liternet.ro, oitzarisme.ro etc.  Ori poate ai citit „De ce fotografia?”, a cărui co-autor este, alături de Andrei Baciu și Dorin Bofan.

Oricum ar fi, ca ai auzit sau nu de ea, credem ca imaginile ce urmeaza nu te pot lasa rece, asa ca te asteptam pe 29 iulie 2016 la sala expozițională F64, incepând cu ora 19, pentru a face cunostinta cu Cristina si fotografiile sale.

Inscrierile se fac in limita locurilor disponibile (40), completand formularul de aici.

Aceasta este o continuare a seriei de evenimente pe care am gandit-o pentru voi alaturi de Cristian Bassa. F64 Storytelling este tot despre povești in imagini, un dialog tripartit informal intre fotograf – public – moderator, care are ca scop aducerea in atentie a povestilor bine spuse, a subiectelor actuale si bine tratate, fara pretentii didactice sau definitorii.
Inainte de a ne reuni la sala expozitionala, haide totusi sa aflam cateva lucruri despre Cristina Tinta din interviul de mai jos, acordat pentru blogul F64:
# 1 Ce reprezinta pentru tine actiunea de a face poze? Care este motivatia din spatele declansarii? Ce reprezinta pentru tine fotografia la nivel personal, dincolo de pixeli si sticla.
Ma motiveaza sufleteste si ma face sa salut fiece zi cu entuziasm. Poate nu e un lucru rational, dar cred ca fotografia ne da un sens in plus si fara ea, viata ar fi, probabil, mult mai saraca. E si un mod de a deveni constient de tine, de a observa o eventuala evolutie, de a incerca sa-ti depasesti niste limite. Nici unul dintre noi nu e pe atat de talentat pe cat si-ar dori. Si totusi, continuam sa apasam pe buton. Pentru ca este si ramane o provocare. Si chiar si atunci cand te crezi poate in control, fotografia nu inceteaza sa te surprinda.

# Care este factorul declansator care o inspira pe Cristina Tinta?
Nu stiu daca putem vorbi de un factor declansator. Sunt multe lucruri care ma inspira, foarte multe. O raza de soare, un nor, joaca, orasul, prietenii, un ceainic uitat in bucatarie, momente fotografiate de altii, viata insasi. Sursele de inspiratie pot fi aproape infinite. Iar alteori, poate iesi ceva frumos din pura intamplare. Exact ca in viata.
# Ne poti spune despre ultimul proiect fotografic care te-a impresionat? Si eventual detalia in cateva cuvinte?
In principiu orice proiect semnat Hajdu Tamas. Sunt o mare fana. Recent, a realizat o serie de fotografii intr-o zona defavorizata a orasului Baia-Mare, locuita de romi, o poveste despre conditiile acestora (nu au lumina, apa, incalzire centralizata sau canalizare), despre rasism si lupta pentru alfabetizarea generatiilor ce vin din urma. E clar diferit de alte serii sau proiecte presarate cu comic de situatie sau chiar umor negru, cu care ne-a obisnuit Hajdu Tamas. Te pastreaza insa in sah, nu-ti vine sa treci prea usor mai departe.
# Cum ti se pare mai usor de lucrat: in fotografii single sau in fotografii parte din proiect? Consideri una dintre situatii mai ok decat cealalta referitor la impactul imaginilor?
Asta este o discutie destul de lunga. Personal, am pornit in general de la una sau cateva imagini. Apoi, vazand ca se tot adauga altele sau ca tema respectiva nu-mi da pace, am trecut mai departe la stadiul se serie sau chiar de proiect fotografic.
Depinde foarte mult si de cel din spatele camerei. Oricare dintre metode este mai buna sau mai putin buna, functionand sau ba la nivel individual. Multi lucreaza in imagini individuale si au de fapt o serie, dar realizeaza mai tarziu asta. Altii prefera sa aiba imaginea de ansamblu de la inceput si sa lucreze/fotografieze in functie de liniile directoare pe care si le-au trasat.
Daca un proiect este mai puternic decat o imagine individuala? In general, cred ca da. Pe de alta parte, niciodata nu vom avea intr-un proiect imagini de aceeasi intensitate si cu aceeasi forta. Pana la urma, asta e si ideea…ca anumite fotografii sa iasa in fata si celelalte sa le asigure suport.

# Ce impact speri sa aiba fotografiile tale in ochii privitorului?
Nu cred ca problema se pune asa… Pentru ca fotografia, ca si alte forme de arta de altfel, e o intalnire la jumatate si cred in acea libertate de interpretare a fiecaruia. Stiu, ati auzit asta si la Andrei Baciu, e insa si parerea mea. Sunt fotografii, cum e si proiectul Dragoste de zbor, care au si  text atasat. De fapt texte, pentru ca am inclus sub forma de citate si fragmentele lui Doru Davidovici.** Acolo publicul e oarecum ghidat de acele cuvinte, dar dincolo de ele, libertatea de interpretare ramane. Daca imaginile le ridica si o intrebare sau le induce o stare, o emotie, cu atat mai bine. Poate ca acesta este impactul, asa cum il vad eu.

Nu înălţimea la care ai ajuns contează, nici tipul de avion cu care ai zburat, ci ceea ce rămâne în sufletul tău din înălţimile pe care le-ai atins.

# Despre ce povestim pe 29 iulie la F64? De ce sa fie pasionatii de foto cu ochii pe noi (la sala expozitionala)?
Pe 29 iulie povestim despre dragostea de zbor, despre lumea de afara fotografiata din casa si despre cel mai colorat loc de pe Pamant pe care l-am vazut eu pana acum, Burano.
Dintre cele 3 povesti, cea mai ampla este probabil cea despre avioane, fiind de altfel o serie la care lucrez de multa vreme, lucru care iti permite pe de-o parte o selectie mai riguroasa si, pe de alta, ii da timp de gandire pentru ceea ce iti doresti sa transmiti, sa adaugi etc.

# Cateva cuvinte de incheiere
Nu pot decat sa le multumesc celor implicati in realizarea acestui eveniment si sa le spun cititorilor ca ii astept cu drag la discutia libera pe care o vom avea. Ne vedem pe 29!
Un interviu de Cristian Bassa.
**Locotenent-colonelul aviator Doru Davidovici (n. 6 iulie 1945—d. 20 aprilie 1989) a fost un aviator si scriitor roman. In anii ’80, a fost unul din cei mai indragiti scriitori de fictiune din Romania. Doru Davidovici a fost influentat de operele scriitorilor Ray Bradbury, Radu Tudoran si Bertolt Brecht. Datorita carților sale, a profesiei, dar si a modului in care a trecut in nefiinta, a fost deseori comparat cu Antoine de Saint-Exupéry.
[products ids=125007344,125013349]