CU MAESTRUL ZEISS OTUS 85mm f/1.4, LA PLIMBARE

F64
18minutes read

Zeiss Otus 85mm f/1.4 APO Planar T* este cel mai bun obiectiv pe care l-am atins vreodată. Și le-am cam folosit pe toate. Încă sunt sub tentația comparației, pentru că acum toate se raportează la un standard pe care Otus l-a dus parcă prea departe. Am fost sceptic, acum sunt fan. Am vrut să-l încerc doar din curiozitate, acum vreau să-l cumpăr și o voi face. Este tot ce-și poate dori un fotograf, indiferent de preț, greutate, focalizare sau mărime.

Din punctul meu de vedere, este acum absolutul în materie de tehnică pentru portret.
Obiectivul este mare și greu. Ambalajul este deosebit, elegant și în ton cu calitatea obiectivului; amintesc asta doar pentru că nu am dat niciodată, până acum, importantă cutiilor, fiind prima oară când sunt aproape obligat cred, să remarc în ambalaj un preambul la ceea ce se așteaptă a fi descoperit în interior. În greutate de 1.2 kg, este cel mai greu obiectiv de 85 mm, însă se echilibrează foarte bine cu un Canon 5Ds sau cu un D800 cu grip. Nu am găsit niciun neajuns în manevrare și stabilitate, totul se așează perfect. Construit integral din metal, este echipat cu un parasolar tot metalic, ușor și foarte eficient în protecția elementului frontal.
În denumire completă, obiectivul este pus pe piață că Zeiss Otus 85mm f/1.4 APO Planar T* ZE (ZF.2 pentru Nikon). APO este acronimul “apochromatically corrected”, în sensul alinierii planurilor de focalizare pentru radiațiile din zona de roșu; Planar este celebrul design optic de tip simetric introdus de dr. Paul Rudolph la sfârșitul secolului XIX, T-star este tratamentul antireflex aplicat tuturor lentilelor ce compun ansamblul optic, iar ZE este o indicație referitoare la montură cu care este dotat, în cazul de față EF pentru Canon, în alte cazuri ZF.2 pentru Nikon. Seria Otus este personalizată prin culoare, inscripțiile de pe obiective fiind minimale și de culoare galbenă.

Diafragmă este construită din 9 lamele rotunjite, pentru un bokeh de excepție, iar ansamblul este construit din 11 lentile în nouă grupuri, cu elementul frontal de tip plan-concav ce duce la o minimizare a efectului de flare, dar și a distorsiunilor.
Inelul pentru focalizare este fin și se mișcă impecabil. Neavând focalizare automată, probabil că cei de la Zeiss au acordat o atenție deosebită acestui aspect. Pentru cei care nu sunt obișnuiți cu focalizarea manuală, există pe youtube un tutorial special despre cum ar trebui folosite obiectivele Zeiss:

Așa cum spuneam, obiectivul cântărește 1.2 kilograme; dacă adăugăm încă aproape un kilogram, cât are un aparat serios, înseamnă peste două kilograme de ținut în mâna cu precizie și un focus manual de manevrat, ceea ce nu ar fi o sarcina tocmai ușoară. E nevoie de puțîn exercițiu, atât în manevrare, cât și în procesul de focalizare.
Am folosit obiectivul împreună cu Canon 5DsR, un aparat cu un viewfinder mai mult decât generos și foarte odihnitor pentru ochi. Indicația de focalizare din aparat este foarte importantă și ușor de urmărit, însă semnalul sonor al aparatului este suficient și intuitiv. M-am axat pe portret la diafragme foarte deschise, în natură, fără lumina artificială. Am încercat și peisaj, doar pentru că am avut ocazia și am făcut și cadre de stoc cu bokeh cu lumina naturală.
Obiectivul este special creat pentru portret. Din perspectiva experienței mele de până acum, este cel mai bun asemenea produs de pe piață și pe care, chiar dacă nu dispune de focalizare automată, cei care sunt pretențioși și dedicați și profesioniști ar trebui să-l aibă, indiferent de cost sau alte neajunsuri.

Deschiderea maximă este F/1.4. Cele mai multe obiective de pe piață se comportă bine la diafragmă maximă, cu o ușoară scădere în termeni de sharpness, sau acutanta, dar și în contrast și culoare. Obiectivele scumpe rezolva foarte bine problema clarității la deschidere maximă, cu compromisuri în ceea ce privește contrastul sau aberațiile cromatice pentru că probabil că această caracteristică, claritatea, sau acutanta sau sharpness-ul (termeni intrați în vocabular) este mai ușor de evaluat și i se acordă o mai mare importantă, în detrimentul altora, cum ar fi contrastul sau puterea de reproducere a culorii. Pe măsură ce diafragmă se închide, aceste mici neajunsuri dispar. Odată cu închiderea diafragmei, dispare însă și unul dintre cele mai creative aspecte ale fotografiei de portret și ale fotografiei în general, și anume profunzimea de câmp.
Întotdeauna am pus profunzimea de câmp și bokeh-ul, sau modul de redare a zonelor din afară câmpului de claritate, înaintea tuturor celorlate aspecte și caracteristici ale imaginii. Iar dacă am un obiectiv deosebit de luminos pentru portret, doresc să exploatez în primul rând profunzimea de câmp pe care acesta mi-o oferă și bokeh-ul, pe care l-aș vrea cât mai plăcut. Timpul de expunere, extrem de scurt eventual sau fotografierea în lumina foarte slabă nu cred că sunt chestiuni de care vreun fotograf de portret să își facă probleme. Prin urmare, vreau aici doar să evidențiez un aspect cu notă personală, exploatarea optimă pentru un obiectiv de portret este la diafragmă maximă sau aproape de maxim. De aceea, marea majoritate a fotografiilor din această povestioară sunt făcute la F/1.4, eventual F/2 până la maxim F/4. Dincolo de aceste valori un obiectiv atât de scump și de pretențios nu se mai justifică. De asemenea, tot că o notă personală, fotografiile făcute în studio, cu lumina controlată, puternică și la diafragme închise nu sunt relevante decât din punct de vedere al clarității și rezoluției obiectivului.

Prin urmare, iată ce pot spune: este cel mai sharp obiectiv de pe piață, la deschideri maxime ale diafragmei. Nu se poate mai clar decât atât, mai mult nu cred că este posibil. Mai jos este un exemplu destul de edificator, cu focalizare pe un singur fir de par, cu zoom 400% din imaginea originală, pe un senzor de 50 de mpx; firul de par este redat pe senzor cu o acuitate de numai un pixel ! Cine-și poate dori mai mult și ce ar însemna de fapt și mai mult decât atât?

Mai jos va prezint o serie de portrete realizate la F/1.4, în lumina naturală, cu Canon 5DsR, ISO 100-400, din mâna, fără niciun fel de prelucrare, fără crop, doar resize cu păstrarea EXIF. Pentru cei interesați să cumpere obiectivul, pot pune la dispoziție fișiere originale.

Fiind de o asemenea calitate la F/1.4, pe măsură ce închidem diafragmă vom obține doar un câmp de profunzime mai mare, fără diferențe sesizabile în ceea ce privește claritatea.
La F/1.4 se poate observă o vignetare minoră, care dispare de la următorul stop către cealaltă extremă.
Aberațiile cromatice, dacă există, sunt foarte greu de evidențiat pentru un test. Doar în imagini duse la 400% se poate observă ceva, ceva. Nu am reușit să fac poze în care acestea să fie evidente, prin urmare pot spune că, practic, nu există.
Consider că, în ceea ce privește claritatea, Otus 85 mm este un obiectiv dus la extrem. De la deschiderea maximă și până la diafragme de studio, totul se petrece la superlativ. Diferențele constau doar în zonele de claritate. Din acest punct de vedere, este un obiectiv fabulos.
Al doilea aspect, în ordinea creșterii importanței, pentru un obiectiv de asemenea calibru, este contrastul și reproducerea culorilor. Cei bine ancorați în aspecte tehnice și prelucrare de imagine știu că există limite în recuperarea sau completarea contrastelor în postprocesare și că cheia unei imagini de top este un foarte bun contrast obținut la declanșare. Evident, depinde și camera, dar este o sarcina pe care o execută în primul rând sistemul optic.
Zeiss Otus oferă un contrast pe care nu l-am mai obținut până acum la această focală. Practic, cu puțină atenție la expunere și la balansul de alb, obiectivul oferă un contrast care rareori mai trebuie ameliorat. Într-un cuvânt, este uimitor. Dincolo de trucuri uzuale, de contrastul cromatic sau de rangul dinamic al scenei, utilizatorul va fi impresionat de puterea de separare și de contrastul acestui obiectiv, indiferent de subiectul fotografiat. Cu cât scenă este mai dificilă prin cromatică sau lumina, cu atât obiectivul devine mai surprizator.

Al treilea, ultimul și cel mai important aspect este, pentru orice obiectiv de portret, bokeh-ul. Modul în care este redată lumina în afară câmpului de profunzine a fost întotdeauna un puternic criteriu de apreciere pentru imagine, un scop în sine pentru fotografi, dar și o preocupare permanentă pentru producători. Să nu uităm că în trecut se produceau obiective cu 11 sau 16 sau 22 de lamele în diafragmă, cu diverse formule optice sau chiar cu diafragme de forme ciudate, nestandard, în scopul obținerii unui bokeh fie cât mai fin, fie deosebit. Dar formulă optică este cea care determina în primul rând calitatea bokeh-ului, iar acest obiectiv folosește conceptul vechi de o sută de ani, dar unic, al formulei optice simetrice. Așa cum veți vedea în fotografiile următoare, bokeh-ul generat de obiectiv este deosebit de frumos, plăcut, fin, fără linii de contrast, fără zone negradate, cu un aspect eliptic extraordinar de potrivit pentru portret. Acesta se încadrează cu exactitate în contrastul general al fotografiei, are capacitatea de a distruge liniile din fundal, gradand culorile alăturate și redând zonele de trecere între culori prin gradienți cu aspect plăcut, interesant și fin.

Este poate cel mai frumos bokeh care se poate obține în această clasa de obiective și, mai ales, este suficient prin sine însuși, nefiind nevoie de nicio intervenție ulterioară.
Am deturnat puțin obiectivul de la sarcina să principala și l-am folosit și pentru alt tip de fotografie, doar pentru că l-am avut la îndemână și pentru că, folosind obiectivele din propria trusa, nu aș fi obținut același contrast inițial sau aceeași profunzime. Mai jos, câteva imagini de ordin general, peisaj sau natură, cu Zeiss Otus și Canon 5DsR:

În concluzie:

Zeiss Otus 85mm f/1.4 APO Planar T* este, în acest moment, cel mai bun obiectiv de portret de pe piață;
În termeni de claritate, contrast și bokeh, nu cred că cineva își poate dori și închipui mai mult;
Puțîn pretențios în ceea ce privește manevrabilitatea, poate fi ușor “învățat”, cu exercițiu și răbdare;
Este greu, dar se echilibrează perfect cu aparatele din zona Full Frame;
Este construit că o bijuterie și desenat cu un gust deosebit;
Este deosebit de solid, fiind construit integral din metal;
În altă notă, cu accent sentimental, crează un fel de dependență și un sentiment de încredere absolută, împreună cu dorința de a-l avea;
Lipsa focalizării automate este un aspect ce devine secundar, având în vedere nișă pentru care a fost construit.

Recomand acest obiectiv cu toată încrederea și, dacă ar fi posibil, aș garanta că, pentru orice fotograf, se poate transformă în cea mai bună achiziție în materie de tehnică fotografică și cea mai valoroasă piesă din trusa unui fotograf de portret.
Alte imagini realizate cu Zeiss Otus 85mm f/1.4 APO Planar T*:

Toate fotografiile care însoțesc acest articol sunt realizate cu Canon 5DsR și Zeiss Otus 85 mm. Imaginile nu sunt postprocesate, nici măcar la nivel de crop. Nu sunt prelucrate sau alterate prin parametrizare în aparat, sunt transformate în JPEG prin ACR cu Default Camera Settings și apoi redimensionate la 950 de pixeli cu Image Size. Conțin EXIF. Pot pune la dispoziție fișiere originale celor care doresc să achiziționeze acest obiectiv.

Un articol și fotografii de Bogdan Panait.