Canon 5Ds R gone birding

Postat de: Catalin Petolea Catalin Petolea

Săptămâna trecută mi-am planificat o zi de fotografiat păsări (și nu numai) în delta Neajlovului, la Comana. Pentru a pune la muncă proaspăt achiziționatul Sigma 150-600mm f/5-6.3 Contemporary. Și mi-a venit o idee – ce-ar fi să pun la lucru un Canon 5Ds R, să văd cum s-ar descurca într-un regim de fotografie de acest gen?

Zis și făcut – la prima oră eram la ușa magazinului (prima oră însemnând 9 AM la F64…) am înfipt un 5DsR lângă 5D mark 3-ul din dotare în rucsac și am pornit.

De îndată ce m-am dat jos din mașină lângă parcul de aventuri, ciripitul păsăretului m-a asaltat din toate părțile. Superb – am montat 5DsR la capătul Sigmozaurului (nume de cod pentru 150-600mm) și la treabă.

Am început direct pe baltă cu cadre BIF (bird in flight) așteptându-mă să îngenunchez imediat aparatul, având în vedere fișierele raw de 50 de megapixeli care trebuiau scrise rapid pe card în regim de rafală. Surpriză, surpriză – buffer-ul e chiar mare și fișierele sunt scrise destul de rapid. Ultima experiență pe care am avut-o cu un body cu megapixeli mulți a fost cu un D800E, care îți dădea și timp de făcut un ceai până termina de scris rafala. 5Ds R s-a comportat neașteptat de bine aici.

Am sărit peste exact ce m-a frapat prima dată – sunetul shutter-ului. Cel mai fain sunet pe care l-am auzit vreodată la un DSLR. Există și o explicație pentru asta: aparatele de rezoluție mare sunt mult mai sensibile la vibrațiile oglindei (și ale aparatului în general). Din cauza asta, Canon a dezvoltat un sistem de amortizare a vibrațiilor și în consecință sunetul s-a schimbat și el, transformându-se într-un declic abia perceptibil.

Sistemul de focus cred că este același de pe 5D Mark III, același număr de puncte de focus, aceleași setări și se și comportă identic. Cu alte cuvinte este excelent. Exemplarul meu de Sigmozaur este unul reușit, fără să necesite reglaje de focus și am avut o rată foarte bună de succes și cu 5DsR și cu 5D3.

RAW-urile sunt mai mult decât duble celor de 5D3, ca dimensiune. Am avut fișiere între 50 și 77 Mbytes, în funcție de nivelul de detalii. Asta se traduce prin faptul că vă trebuiesc carduri mari și rapide.

La sfârșitul zilei am prins câteva apusuri faine lângă un lan de grâu și cam asta a fost tot. 5DsR s-a descurcat mai mult decât onorabil, pentru un mamut de 50 de megapixeli.

 

De ce m-am gândit să folosesc acest aparat în loc de un 5D3 sau 1Dx sau altceva mai rapid, cu buffer mai mare? Pentru simplul fapt că acest Canon 5Ds R permite crop la un nivel mai bun decât orice altceva. În cazul în care zburătoarea este prea mică în cadru, ai posibilitatea să scoți un crop mult mai mare decât dintr-un 5D mark 3, de exemplu.

Acum, câteva amendamente:

#1 Pentru că odată ajuns acasă m-am apucat imediat să lucrez fotografiile. Evident, Lightroom deschide un pic mai greu pozele, dar nu suficient de greu încât să deranjeze. Problema intervine în momentul în care începi să lucrezi un pic mai serios pe imaginile respective. Aici totul e NOTABIL mai lent, Lightroom, Photoshop și cam toate filtrele pe care le am s-au mișcat ca pe un Pentium 2 convalescent. Și nu am vreun computer de care să-mi fie rușine, e un i7 de penultimă generație, 32 GB RAM, SSD-uri diferite pentru programe și cache, etc. O stație de lucru corespunzătoare – deci prea mult nu aș avea ce să îmbunătățesc ca să fac lucrul la imagini de 50 MP sensibil mai rapid.

#2 Canon 5Ds R este MULT mai pretențios cu obiectivele. Asta înseamnă în primul rând că pentru a rezolva senzorul gigantic e nevoie de sticle de cea mai bună calitate. În al doilea rând, aparatul va scoate în evidență mult mai mult decât altele orice posibile defecte ale obiectivului. Spre exemplu, pe 5D3-ul meu nu am observat niciodată aberații cromatice la 16-35mm f/4L IS, nimic care să merite atenție. Pe 5DsR e cu totul altă poveste – în anumite situații, mai ales în marginea imaginii aberațiile cromatice există la un nivel supărător. Cu toate acestea, restul imaginii are un nivel incredibil de mare de detalii, de unde reiese calitatea foarte bună a obiectivului.

Concluzie

Pentru wildlife, 5Ds R este o alegere interesantă în cazul în care există suficientă lumină. Se poate face crop foarte mult și dacă zgomotul de imagine nu e prea mare, rezultatele sunt excelente. Peste ISO 2000 însă, calitatea imaginii scade vizibil și avantajul unui crop mare se pierde. Evident, la rezoluția nativă 5DsR este mult mai zgomotos decât 5D3 la același ISO, fiind 50 MP în loc de 22 înghesuiți pe aceeași suprafață a senzorului.
Cam asta ar fi tot. Întrebarea se pune dacă mi-aș cumpăra așa ceva (pentru că de-asta am și vrut să testez). Nu sunt sigur. Înclin spre nu, datorită faptului că îmi încetinește lucrul mult. Știu că există încă două dimensiuni de fișiere RAW care pot fi alese, unul de 28 MP parcă, dar nu am avut timp să încerc lucrul pe această dimensiune.

Alegerea nu e ușoară, mai ales când vezi imaginile atât de detaliate încât bat la ușa sistemelor de format mediu.

Un articol și fotografii de Cătălin Petolea.


Produse folosite




test - array(0) { }

Lasă un comentariu

Adresa de E-mail nu va fi publică. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Top