Prezentare EFLIGHT 2015 – zbor spre eclipsa

Cătălin Beldea, astronomul român cunoscut ca vânător de eclipse, a participat în martie la o expediție de observare a eclipsei totale de Soare din avion, în cadrul proiectului EFLIGHT 2015. Cătălin  a surprins eclipsa în faza de totalitate, la 12.000 de metri, în timpul zborului cu avionul și vine la F64 să povestească despre asta.

Joi, 14 mai 2015, ora 19:00!
Pentru înscriere vă rugăm să completați formularul de AICI!
Iar pentru a-l cunoaște ceva mai bine, am pregătit și un scurt interviu:
 #1 Cine este Cătălin Beldea și de unde pasiunea pentru eclipse și fotografie astronomică?
Încă de mic am fost atras de cer, de stele, de misterele universului. De la vârsta de 9 ani, am început să citesc despre sistemul solar, galaxii şi quasari, dar şi despre călătorii spaţiale, viaţa în altă parte a cosmosului… Acum scriu rubrica de Astronomie din revista Ştiinţă&Tehnică şi, din când în când, particip la expediţii spre eclipse totale de Soare. Pasiunea pentru eclipse a început, cum e firesc, în 1999, când umbra Lunii a traversat Europa şi România. Atunci am făcut prima “expediţie fotografică”, nu într-o zonă exotică, ci la doar 60-70 km de Bucureşti, pe un câmp din satul Chiselet, de lângă Călăraşi. Îmi amintesc şi acum pregătirile pentru fotografierea eclipsei, discuţiile purtate cu INMH-ul – institutul nostru de meteorologie, pentru că, aşa cum procedez şi acum, consider că o pregătire minuţioasă poate duce la observaţii şi documentare fotografică de succes. Nu-mi place să cred că norocul poate influenţa cu ceva un proiect de acest tip. Din 1999 şi până acum, am “vânat” 8 eclipse totale de Soare. Am făcut expediţii pentru observarea umbrei în Turcia, Siberia, China, Pacificul de Sud (Polinezia Franceză), Australia, Kenya şi, anul acesta, deasupra mării Norvegiei.
#2 Ai zburat spre eclipsa. Povestește-ne pe scurt despre ce vor afla cei care vin la prezentarea EFLIGHT.
Aştept de mult timp să fac o prezentare a rezultatelor unei expediţii spre eclipsa totală de Soare doar din perspectiva fotografului şi a echipamentului fotografic. Voi vorbi puţin despre ştiinţa din spatele acestui fenomen, pentru că, aşa cum un portretist îşi studiază subiectul în cele mai mici detalii, aşa şi la acest tip de fotografie trebuie cunoscută “fizica” din spatele spectacolului ceresc, tocmai pentru a putea surprinde toate etapele unui fenomen unic şi irepetabil. Vom vorbi, sper eu interactiv, despre tehnica obţinerii imaginilor dramatice din cele 2-3 minute de totalitate, dar şi despre pregătirile unei expediţii de succes.

Imagini eclipsa

#3 Ce echipament ai ales de la F64 pentru ultima expediție, cum s-a comportat acesta și cât de folositor a fost?
Vreau să precizez un lucru pe care toţi îl cunoaştem, dar puţini îl şi recunoaştem. Când apare ceva nou în domeniul fotografiei, fie că vorbim de o cameră, senzor sau de un simplu filtru de polarizare, unde dai fuga să-l testezi? Da, la F64. Pentru asta, aici, public, vă mulţumesc! Consider esenţial ca noi, fotografii, amatori sau profesionişti, să avem şansa testării echipamentului înainte de cumpărare. Revenind la “sculele” împrumutate de la voi, în urma testării numeroaselor sisteme de prindere, de filmare şi de fotografiere, în condiţiile impuse de un zbor cu avionul, într-un con de umbră, am ales două ventuze de fixare Delkin, două “action-cam” Sony AS100 şi GoPro Hero 3, carduri de memorie SanDisk ultra-rapide şi multe baterii de rezervă. Când te duci la un asemenea proiect foto-video, e bine să ai de unde alege, indiferent de marcă şi indiferent de pasiunea pentru un brand sau altul.
#4 Care e tehnica de realizare a unor astfel de fotografii din avion? Ce sugestii ai pentru cei care ar vrea să încerce așa ceva?
De fiecare dată când zbor cu avionul, observ că sunt din ce în ce mai mulţi cei care fac fotografii prin hublou. Fie că folosesc un DSLR, fie telefonul smart, fotografia aeriana îi atrage şi pe cei mai puţin pasionaţi de arta fotografică. Pur şi simplu e spectaculos să surprinzi, de la 10.000m, Alpii înzăpeziţi pe jumătate sau meandrele unui rau în lumina caldă de la asfinţit. Sfatul meu e să folosească viteze de declanşare mari, să nu le fie frică să utilizeze “sensibilităţi” ISO mari, chiar dacă imaginea îşi pierde puţin din calitate. De sus, aşadar prin strat gros de atmosferă, din spatele a două rânduri de geamuri cu indici diferiţi de refracţie, calitatea imaginii nu se poate compara cu ce obţii de la sol. Aşa că o imagine afectata de zgomot, dar bine stabilizată, e de preferat uneia curată, dar mişcată şi oricum blurată de jocul luminii prin diferitele medii de refracţie.
#5 Un ultim mesaj pentru cei care se gândesc să se înscrie la evenimentul de prezentare a proiectului?
Vă aştept pe toţi pasionaţii de fotografie şi astrofotografie! Consider astrofotografia o nişă foarte importantă din acest domeniu larg, pentru că te învaţă despre precizia captatoarelor şi a sistemelor optice. Îţi vorbeşte despre funcţionarea sistemului ca întreg, îţi arată cât de important e trepiedul de pe care tragi, dar şi cât de bine trebuie să-ţi cunoşti camera, ca să scoţi din ea ce are mai bun de oferit. Şi nu în ultimul rând, te învaţă să te comporţi în natură şi cu mediul înconjurător. Să respecţi şi să fii în continuă rezonanţă cu ceea ce se întâmplă în jurul tau.
Nu uita să-ți confirmi participarea. Ne vedem acolo!

[products ids=125012709,1052418,125011391,125002395]