Review Tamron SP 15-30mm f/2.8 Di VC USD

Sunt utilizator al echipamentelor Nikon de 12 ani şi, cu o singura excepţie, am folosit exclusiv obiective foto NIKKOR. Sunt de părere că producătorul body-ului ştie să armonizeze cel mai bine componentele optice cu cele ale body-ului. Ca să nu mai vorbim de experiență de zeci de ani în producerea lentilelor şi în cercetările aferente. Bineînţeles că aceste cercetări şi investiţii trebuie să se regăseasca undeva, respectiv în calitatea şi preţul produsului. Însă uneori parcă acestea se reflectă într-o măsură prea mare pentru bugetul nostru, al fotografilor.
Am fost reticent până în prezent să folosesc produsele Tamron, datorită faptului că nu au reuşit să se ridice la nivelul de performanţă al obiectivelor similare NIKKOR. Se pare că în prezent lucrurile se mai schimbă, iar cea mai bună dovadă este acest nou obiectiv superangular, care se intitulează Tamron SP 15-30mm F/2.8 Di VC USD. L-am testat aproape două săptămâni, în condiţiile cele mai diverse, atât în oraş şi interior, cât şi la fotografia de peisaj şi natură, prin bunavoinţa celor de la magazinul F64, care au avut amabilitatea să mi-l împrumute o perioadă atât de lungă de timp, chiar dacă era foarte solicitat de către diverşi fotografi şi videografi. Se pare că încadrarea în linia de produse SP (Super Performance) nu este făcută degeaba. Ba chiar aş putea spune că e primul obiectiv care chiar merită acest calificativ.
Tamron SP 15-30mm F/2.8 Di VC USD este un obiectiv full-frame superangular, disponibil pentru monturile Canon EF, Nikon F (FX) şi Sony/Minolta Alpha DT. Este dotat cu sistemul de stabilizare dezvoltat de Tamron, cu eBAND şi straturi protectoare de fluorină, o diafragma cu 9 lamele şi un motor de focalizare internă ultrasonic.
Ce e important de menţionat e faptul că e singurul obiectiv din clasa lui care e dotat cu sistem de stabilizare a imaginii (Vibration Control sau “VC”). Cred că toţi fotografii s-au bucurat la auzul veştii că în sfârşit a aparut un obiectiv din aceasta clasă care să aibă şi stabilizare de imagine la o diafragmă constantă mai deschisă de f/4! În multe situaţii e foarte utilă. Nu pentru fotografii de peisaj, care oricum preferă să fotografieze de pe trepied, ci mai mult pentru cei de evenimente, care au nevoie de flexibilitate şi rapiditate în mişcări. Eu intenţionez să folosesc acest obiectiv în ambele situaţii.
În ceea ce priveşte calitatea imaginii, Tamron 15-30mm se doreşte a fi un obiectiv profesional, care oferă calitate excelentă pe toată plaja focală. Deşi stabilizarea imaginii, diafragma deschisă la f/2.8 pe toată plaja focală şi unghiul foarte larg de cuprindere sunt dotări deja mai mult decât suficiente ca să te facă să iţi doreşti acest obiectiv, caracteristicile excepţionale sunt calitatea imaginii şi preţul rezonabil. Toate acestea oferă un pachet de invidiat pentru un obiectiv care ar trebui să se afle în rucsacul majorităţii fotografilor.
Toate fotografiile au fost făcute cu Tamron 15-30mm şi un body Nikon D800. Pentru procesarea fotografiilor, acolo unde a fost cazul, s-a utilizat pentru conversie şi editare exclusiv soft-ul Nikon Capture NX 2, împreună cu Adobe Photoshop CS6 pentru corecţii de perspectivă şi eliminarea punctelor de praf de pe senzor şi prezente în imagini la anumite închideri ale diafragmei.
Specificaţii tehnice

  • Diafragma maximă: F/2.8
  • Diafragma minimă: F/22
  • Diafragmă: 9 lamele
  • Construcţie: 18 elemente în 13 grupuri
  • Elemente speciale: Element frontal acoperit cu fluorină, protecţie eBAND (Extended Bandwidth & Angular-Dependency) anti-reflex, protecţie BBAR (Broad-Band Anti-Reflection) anti-reflex, element asferic XGM (expanded glass molded aspherical), elemente pentru dispersie scazută
  • Distanţa minimă de focalizare: 0.28m
  • Raportul maxim de reproducere: 5x
  • Unghi de cuprindere: 110°32′ – 71°35′ (pentru format full-frame)/ 85°52′ – 49°54′ (pentru format APS-C)
  • Motor de focalizare: Ultrasonic
  • Focalizare manuală: permanentă
  • Stabilizare de imagine: da (VC)
  • cala de distanţe: da
  • Greutate: 1100g
  • Diametru: 98mm
  • Lungime: 145mm
  • Accesorii incluse: parasolar încorporat

Construcţie şi dotări
Am utilizat obiectivul în medii şi situații diverse şi nu l-am menajat. M-am bucurat mult de construcţia sa foarte solidă, dintr-un plastic de calitate foarte bună, mai ales atunci când am făcut teste în drumeţii pe munte. Aici se mai întâmplă mici accidente, iar Tamron a suportat cu stoicism micile mele neatenţii. Foarte util mi-a fost cauciucul cu care sunt acoperite inelele de focalizare manuală şi de zoom. Este foarte aderent şi ajută mult la o prindere eficientă, sau la ţinerea ansamblului body-obiectiv doar cu o mână poziţionată pe obiectiv.
Obiectivul este destul de gros, iar pentru unele persoane poate fi dificil de ţinut în mână. Probabil la asta s-au gândit şi producătorii atunci când au acoperit inelele respective cu un cauciuc de calitate.
Tamron SP 15-30mm
Tot pentru prindere mi s-a părut foarte util şi design-ul de îmbinare a parasolarului încorporat cu partea frontală a tubului obiectivului. Are o curbură aparte şi un unghi care ajută de exemplu foarte mult la sprijinirea sa cu degetul arătător. E util şi dacă alunecă degetele spre capătul obiectivului, pentru că suprafaţa puternic concavă opreşte înaintarea acestora.
Din imaginea de mai jos se pot observa diferenţele de aspect între Tamron 15-30mm şi Nikon 14-24mm. Putem vedea astfel şi că inelele de focalizare manuală şi zoom sunt inversate, la Tamron primul fiind inelul de focus, iar spre capătul său se află inelul de zoom. Mie personal mi s-a părut a fi mai practică această poziţionare, întrucât lucrez mai mult cu focalizare automată cu acest tip de obiectiv, iar atunci am nevoie să schimb mai uşor nivelul de zoom. Şi având în vedere că obiectivul se sprijină în podul palmei, iar degetele mare şi arătător rămân libere, poziţionarea inelului de zoom spre capătul obiectivului oferă un avantaj clar pentru rapiditatea în lucru. Însă cursa de lucru este destul de lungă şi de multe ori am fost nevoit să schimb mâinile şi să fac zoom cu mâna dreaptă, pentru a trece de exemplu de la 15mm la 30mm. Ambele inele se rotesc suficient de lent, astfel încât să prevină rotirea accidentală.
review Tamron SP 15-30mm
Mi-a mai plăcut design-ul şi modul în care se mişcă butoanele de schimbare a focalizării şi de activare/dezactivare a stabilizării de imagine. Trebuie să depui ceva efort ca să le schimbi, iar asta e foarte util, mai ales pe teren.
Tamron SP 15-30mm
Ca şi bile negre în ceea ce priveşte construcţia, aş menţiona în principal lipsa unui manşon de cauciuc care să protejeze mai bine montura. Totuşi, prezintă protecţie contra umezelii şi prafului, iar producătorul afirmă că este un obiectiv rezistent la apă. Pe langă asta, un lucru care m-a îngrijorat a fost capacul de plastic care acoperă zona butoanelor şi care înglobează butoanele de schimbare a focalizării şi stabilizării de imagine. Dacă se ciocăneşte uşor cu degetul pe acesta, scoate un sunet ca de gol, iar pe lângă asta are şi un foarte mic joc. Nu ştiu dacă e valabil pentru toate obiectivele acestui model, mai ales având în vedere faptul că exemplarul testat de mine a circulat destul de mult înainte să-l utilizez eu. E posibil să fie uzură, sau e posibil să fie o construcţie deficitară în această zonă. Oricum, butoanele nu au nici un fel de joc şi sunt foarte bine construite şi integrate în tubul exterior al obiectivului.
Foarte utilă este şi scala de distanţe, poziţionată la vedere, imediat înaintea inelului de focalizare manuală.
Obiectivul este foarte bine protejat cu un capac frontal solid şi gros, care acoperă foarte bine şi marginile parasolarului încorporat. În ceea ce priveşte elementele frontale ale obiectivului, mi-a plăcut foarte mult parasolarul încorporat, care este dublu. La distanţa focală de 15mm, parasolarul tubului intern (care se deplasează odată cu schimbarea distanţei focale) este situat la nivelul parasolarului extern, iar la 30mm ajunge 1,5cm mai spre interior. Ambele parasolare sunt solide, însă cel exterior este puţin mai gros şi mai dur. Mi s-a părut o inovaţie foarte potrivită pentru protejarea lentilei frontale. Deşi mi-ar fi plăcut ca cele două petale laterale ale parasolarului să fie mai proeminente, pentru a asigura o protecţie sporită faţă de lucruri care ar putea zgâria lentila frontală. Există o diferenţă  de lungime destul de mare între petalele de sus-jos, şi respectiv cele laterale.
Tamron SP 15-30mm
Tamron 15-30mm este un obiectiv relativ compact, cu o lungime de 145mm. Totuşi, la capătul frontal are diametrul mai mare decât Nikon 14-24mm. La fel ca şi acestuia, nu i se pot monta nici un fel de filtre, ceea ce poate fi considerat un dezavantaj de către unii fotografi, mai ales peisagişti, care au nevoie de utilizarea filtrelor ND.


Plaja focală
Tamron 15-30mm are o plajă focală cuprinsă între 15mm şi 30mm, valabilă pentru senzorii de tip full-frame, iar pe senzori cu crop 1,5x de la Nikon va reda distanţe cuprinse între 22,5-45mm; pe senzori APS-C 1,6x de tip Canon va reda distanţe cuprinse între 24-48mm.
Această plajă este foarte utilă şi acoperă multe situaţii de fotografiere, atât în interior, cât şi în exterior. Chiar pe un body full-frame, obiectivul nu este cel mai wide disponibil, dar este în topul celor mai superangulare. Distanţa focală de 15mm oferă un unghi de cuprindere foarte larg, de peste 110°, care mi-a permis să mă joc cu încadrările şi să capturez cadre care altfel ar fi fost imposibil de obţinut dintr-o singură imagine.

La distanţe mai mici faţă de subiect, unghiul de cuprindere, combinat cu deformările caracteristice acestui tip de obiectiv, mi-au oferit posibilitatea să fac fotografii inedite, cu perspective amuzante sau practice. Toate acestea le-am exemplificat în galeria foto de mai jos:
 

Iar atunci când luăm în calcul şi distanţa de focalizare redusă, de numai 0.28m, putem să obţinem fotografii de natură cu adevărat interesante şi care să spună o poveste, să redea întreg mediul şi ecosistemul unei plante.

Pentru cei interesaţi de panorame, am realizat două asemenea imagini combinate, din 10 cadre fiecare, în locuri total diferite şi la distanţe diferite faţă de subiect. Astfel, panorama urbană a fost realizată la Promenada Mall la distanță mai mare faţă de subiect, iar cealaltă în pădure, la distanță foarte mică faţă de subiect. La aceasta din urmă am realizat şi o variantă doar cu imaginile repoziţionate, pentru a vedea cum m-am raportat eu în spaţiu faţă de copaci, la un unghi total de cuprindere de peste 200°. Ambele panorame au fost realizate din mână şi din cadre verticale.
panorame panorama Tamron
Deformări ale imaginii
Datorită unghiului de cuprindere foarte mare la o distanţă focală de 15mm, bineînţeles că şi Tamron 15-30mm prezintă deformări puternice spre colţurile imaginilor, lucru inevitabil. Ceea ce e mai important însă, e faptul că nu există pierderi foarte mari de calitate. Dar acest lucru depinde foarte mult de diafragma utilizată, distanţa faţă de subiect şi distanţa focală.

În seria de mai jos am exemplificat etapele obţinerii unei imagini cu perspectiva corectată. Se poate vedea cât de uşor este să obţinem pentru noi sau pentru clienţi imagini din unghiuri imposibile, în timp relativ scurt, fără necesitatea realizării de panorame complexe şi care de obicei necesită mai mult timp.
_DSC1910-etape
_DSC1910-indreptat-crop

Și ce e cel mai important, Tamron 15-30mm ne permite şi să avem o abundenţă de detalii în zonele marginale, distorsionate, şi care suferă încă o dată după corectarea perspectivei, mai ales într-o situaţie cu schimbări atât de dramatice ca cea prezentată mai sus.

Atunci când fotografiem la unghiul maxim de cuprindere şi folosim şi diafragma foarte deschisă, deformările sunt foarte evidente, imaginea nedeformată ocupând aproximativ 50% din zona centrală a cadrului, iar în restul zonelor se crează un efect de fugă, de time-warp, care se accentuează pe măsură ce ne depărtăm de centru.

Dar, dacă priviți cu atenţie, deformările acestea sunt mai evidente în zona de bokeh şi afectează mai puţin subiectul focalizat. Aş putea spune că la cadre ca cel de mai sus acest tip de deformare este în avantajul mesajului transmis, ajutând şi mai mult la izolarea elementului principal faţă de fundal.

Focalizarea

Tamron 15-30mm este dotat cu un motor de focalizare internă extrem de silenţios denumit USD (Ultrasonic Silent Drive). Inelul de focus are funcţia de supracomandă manuală, în orice moment al utilizării obiectivului, indiferent de starea în care se află modulul de autofocus, iar rotirea sa se face cu oarecare dificultate, pentru a preveni defocalizarea accidentală, însă se produce şi foarte lin, nu există locuri în care acesta agaţă. La clipul video de prezentare se vede foarte bine acest lucru, trecerea de la focalizarea pe planul cel mai apropiat la cel din fundal şi invers făcându-se uşor, rapid, sigur şi fără poticniri.

Focalizarea rapidă şi precisă a fost printre primele lucruri pe care le-am apreciat la acest obiectiv, de îndată ce am început să fac teste cu el. M-a impresionat foarte mult şi la fotografia de noapte, având performanţe deosebite de focalizare în condiţii de lumină extrem de scăzută. Singurele situaţii în care m-am confruntat cu dificultăţi de focalizare automată au fost cele în care am fotografiat la 15mm, diafragma cea mai deschisă, cu soarele perpendicular pe obiectiv şi cu punctul de focus situat pe un subiect din zona corespondenta soarelui. Dar aceasta este probabil cea mai dificilă situaţie de focalizare şi cea în care se verifică cum funcţionează cu adevarat modulul de autofocus. Majoritatea obiectivelor dau greş aici. Deci trebuie să concureze toţi acești factori pentru ca obiectivul să dea greş. În restul situaţiilor, s-a descurcat fantastic!

Exemplu de situaţie în care autofocusul a avut probleme (în momentele de dinaintea fotografierii, când căutam unghiul perfect, în care razele soarelui să nu apară de după frunză):

padure

Stabilizarea de imagine

Tamron a fost primul producător de obiective foto care a introdus stabilizarea de imagine pe un obiectiv full-frame din clasa 24-70mm f/2.8, cu modelul Tamron 24-70mm f/2.8 VC USD. Iar acum sunt primii care acoperă şi plaja focală 15-30mm cu un obiectiv care are această dotare.
Tamron nu a specificat clar care este numărul de stopuri pe care le oferă suplimentar stabilizarea VC, însă se estimează ca ele sunt în număr de 4. Iar testele mele din mână par să confirme acest lucru.
Majoritatea fotografiilor le-am făcut la timpi scurţi de expunere sau de pe trepied, însă sunt câteva realizate şi la timpi scurți de expunere, cum ar fi:


Se observă aşadar că Tamron 15-30mm este dotat cu un sistem de stabilizare matur din punct de vedere tehnic. Pe langă eficienţa în funcţionare, am remarcat şi apreciat şi faptul că este foarte silenţios. Se poate auzi un mic zgomot la început, la focalizare, când sistemul se activează. Apoi, cât timp este activ, este greu să-ţi dai seama dacă e funcţional sau nu, dar eu am apreciat lucru ca pozitiv, fiindcă nu mi-a distras atenţia de la fotografiere.
Diafragma şi profunzimea de câmp
Cu o deschidere maximă a diafragmei de f/2.8 pe toată plaja focală, Tamron 15-30mm este şi el unul din obiectivele full-frame superangulare cu zoom care sunt printre cele mai luminoase. Faptul că diafragma îşi menţine deschiderea constantă pe toată plaja focală este un mare avantaj.
Pe lângă faptul că deschiderea maximă de f/2.8 a diafragmei permite fotografierea din mână în condiţii de lumină foarte slabă, tot ea mai permite şi crearea unor fundaluri neclare cu un bokeh superb, pe care subiectul este clar şi bine evidenţiat. Cel mai neclar fundal îl regăsim bineînţeles în cadrele făcute la distanţa focală maximă de 30mm şi diafragma f/2.8.

Chiar dacă deschidem diafragma la maxim, este impresionant totuşi câte detalii se păstrează!

_DSC2165 _DSC2165-crop

Şi priviţi cât de frumos sunt redate elementele nefocalizate din apropiere, combinate aici şi cu mişcarea proprie, datorată vântului:

profunzime de camp

Mai jos aveţi reprezentată evoluţia neclarităţii fundalului în cadre făcute începând de la f/2.8 şi până la f/16. Este interesantă totuşi evoluţia bokeh-ului, atât de frumos şi atrăgător la f/2.8 şi chiar f/4, pentru cei care-l apreciază bineînţeles.


La f/8 şi distanţa minimă de focalizare, bokeh-ul este plăcut şi bine reprezentat, însă se păstrează totuşi bine individualizate elementele din fundal.

La diafragma închisă la maxim avem practic claritate pe tot cadrul, în toate planurile de focus, de la distanţa minimă de focalizare până la infinit.
Mai jos puteţi vedea şi o evoluţie interesantă a profunzimii de câmp, de la deschiderea maximă a diafragmei până la cea minimă. Focalizarea s-a făcut la distanță minimă de focalizare. Putem observa clar cum profunzimea de câmp creşte destul de mult de la f/2.8 la f/4, iar la f/8 avem claritate aproape de infinit. De la f/14 la f/22 nu mai avem creşteri observabile ale profunzimii de câmp.

Performanţa şi calitatea optică

Testele mele au stabilit că la o distanţă focală de 15mm şi F/2.8, Tamron este puţin mai clar în centru decât Nikon, însă îl depăşeşte cu mult în colţul din stânga sus, iar în colţul din dreapta sus cele două au o claritate comparabilă. În zone medii de pe suprafaţa cadrului, diferentele între claritatea celor două obiective este neglijabilă. La f/5.6, amândouă obiectivele au performanţe similare în ceea ce priveşte claritatea. La diafragme mai închise, s-au constatat performanţe mult mai bune din partea Tamron.
Contrastul în special arată mai bine la Tamron pe marginile cadrului, decât la Nikon.


Tamron se descurcă foarte bine şi în ceea ce priveşte redarea intensităţii luminoase pe suprafaţa cadrului, respectiv efectul de vignietare este putin vizibil, iar vignietarea naturală (edge fallof) este abia vizibilă. În multe dintre cadrele prezentate, vignetarea şi edge fallof sunt foarte greu detectabile, iar în cursul procesării fişierelor eu nu am remarcat acest lucru ca fiind vizibil si/sau deranjant. Uneori l-am introdus eu artificial la editare, pentru direcţionarea atenţiei spre subiect, fiind un gen de efect aplicat la editare care mie îmi place.
Si redarea texturilor şi a detaliilor din acestea este satisfăcătoare pentru necesităţile mele, şi sunt sigur că pentru a majorității fotografilor:

Obiectivul a fost construit foarte bine şi din punctul de vedere al controlului aberaţiilor cromatice, eliminându-le sau manifestându-le într-o foarte mică măsură. În exemplele de mai jos se poate vedea că în majoritatea condiţiilor de lumină, aberaţiile sunt aproape inexistente. Ceea ce par a fi aberaţii, sunt de fapt artefacte apărute după procesarea fişierelor şi puteţi compara foarte simplu imaginile brute cu cele procesate, pentru a constata acest lucru. Menţionez că pentru realizarea cadrelor brute s-au dezactivat toate personalizările din aparat, am fotografiat RAW/NEF, cu Picture Control Neutral şi toate corecţiile dezactivate, inclusiv funcţia Active D-Lighting.

În ceea ce priveşte difracţia, am încercat din toate puterile să-mi demonstrez că acest obiectiv este unul de duzină, la fel ca majoritatea obiectivelor third-party. Din fericire pentru toată lumea, n-am reuşit! Coating-urile şi protecţiile anti-reflex ale acestui obiectiv, precum şi formula sa optică, combinate probabil cu tehnologia avansată de fabricare a lentilelor, ajută extrem de mult la redarea corectă a detaliilor pe aproape toată suprafaţa cadrului. Am făcut multe fotografii la f/16 şi f/22, încercând să verific cantitatea detaliilor înregistrate şi cum se manifestă difracţia la acest nivel de închidere a diafragmei. Multe fotografii le-am făcut contra-lumina, în primul rând pentru că e modul meu preferat de fotografiere, iar în al doilea rând pentru a verifica nivelul difracției. Eu mă declar complet mulţumit de nivelul de calitate optică a acestui obiectiv! Cu greu am reuşit să obţin pierderea detaliilor prin forţarea diafragmei.

difractia

Tot în exemplul de mai sus se observa şi evoluţia aberațiilor cromatice, la nivelul zonelor de contrast extrem.

Flare
Flare-ul este un tip de aberaţie optică mai puţin dorită de fotografii comerciali, care au nevoie de reprezentarea cât mai fidelă a unui produs, a unor oameni sau a unei situaţii. Însă în multe alte situaţii este un element binevenit în cadru, pentru că adaugă dinamism şi savoare imaginii. Dacă este apreciat sau nu, bineînţeles că e o chestie de gust personal. Mie, în fotografia de peisaj, îmi place foarte mult flare-ul. Aş putea spune că îl caut cu disperate chiar. Caut unghiurile care favorizează apariţia acestuia şi aştept momentele când toate elementele naturale şi ambientale concură la manifestarea unui flare cât mai spectaculos. Din acest motiv, nu apreciez foarte mult obiectivele foarte moderne, cu multe coating-uri şi protecții anti-reflex. Iată că acestea se dovedesc foarte eficiente şi în cazul lui Tamron 15-30mm şi oricât m-aş fi străduit eu să obţin o abundenţă de flare, mi-a fost foarte dificil! Doar în momentele în care soarele era perpendicular pe obiectiv şi la distanţa focală maximă, am reuşit să ating nivelul de flare apropiat de gusturile mele.
Astă e un lucru bun pentru a dovedi calitatea construcţiei optice a obiectivului, totuşi. Disperaţi după flare, ca mine, sunt puţini!


Redarea surselor de lumină la diafragme închise
Am apreciat foarte mult modul în care acest obiectiv redă sursele puternice punctiforme de lumină, mai ales redarea razelor de lumina, ascuţite, ca nişte suliţe. Acest fenomen este accentuat la diafragme mai închise de f/8. Fiind dotat cu o diafragmă cu 9 lamele, Tamron 15-30mm crează 18 raze de lumină. Aici este evident avantajul unui număr impar de lamele, întrucât acestea crează un număr dublu de raze de lumină, pe când o diafragmă cu număr par de lamele crează acelaşi număr de raze câte lamele are în dotare.
La acest Tamron, razele de lumină încep să fie foarte clare de la f/11 şi rezultatele cele mai plăcute apar la f/16. Totuşi, nu sunt foarte ascuţite, ele difuzează mai mult faţă de modelul similar de la Nikon.
 

Concluzie Tamron SP 15-30mm

Am rămas impresionat de Tamron 15-30mm! E genul de obiectiv pe care l-aş avea tot timpul la mine, în ciuda greutăţii sale considerabile. De fapt, e primul obiectiv de la Tamron pe care l-aş achiziționa. A durat destul de mult până când Tamron a reuşit să producă un obiectiv care să îndrăznească să-l provoace pe venerabilul Nikon 14-24mm, atât de apreciat de majoritatea fotografilor! Acum l-a realizat! Şi nu numai atât, ba chiar vine la pachet cu dotări unice, cum ar fi stabilizarea de imagine.
Pot să spun şi eu că am o dilemă destul de mare între a alege un obiectiv de tipul Nikon 14-24mm / Tamron 15-30mm sau unul de tipul Nikon 16-35mm, căruia i se pot ataşa filtre cu filet şi diametrul de 77mm. Performanţele aparatului cu care lucrez, ale softului de conversie şi editare RAW, în care reuşesc să simulez destul de bine acest tip de filtru şi să obţin o imagine cu expunere corectă în zone foarte diferite ca intensitate luminoasă, dintr-un singur fişier RAW, mă îndeamnă totuşi să mă orientez către un obiectiv cum e Tamron 15-30mm. Mai ales că şi pretul este unul mai prietenos decât la firma concurentă. Precizez că toate imaginile procesate prezentate în acest test au fost realizate dintr-un singur fişier RAW/NEF, de obicei subexpus pentru a păstra detaliile în zonele foarte luminate.
Cine spune că nu are ce fotografia în Bucureşti de exemplu, se înşeală amarnic! Trebuie doar să ai suficientă imaginaţie, mult spirit de observaţie şi cu ce să fotografiezi, adică obiective foto care să iţi permită să-ţi manifestezi creativitatea şi imaginaţia! Iar Tamron 15-30mm cu siguranţă îţi oferă toate acestea!
 


Un articol și fotografii de Arthur Mustafa.
Arthur este fotograf profesionist, călător și organizator de workshop-uri, excursii și ture foto. Realizează cu precădere fotografie de peisaj, natură, abstractă și portret pentru a se exprima artistic. Călător pasionat de peste 15 ani în Romania și în străinătate, a acumulat o consistență experiență în ceea ce privește modalitățile de abordare ale fotografiei de natură și peisaj.
Vezi și review video aici:

[products ids=125014649,125014648,125014650,125017087,125013348]

Alți fotografi au mai citit și:

Lasă un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *