Test cu obiectivul Zeiss Otus 55mm 1.4

În 2012, Zeiss anunța că lucrează la un nou obiectiv destinat aparatelor cu un număr mare de megapixeli, care va depăși în performanțe orice alt obiectiv pentru DSLR iar calitatea optică va fi echivalentă cu cea a obiectivelor destinate aparatele pe format mediu. Trebuie să recunosc că am fost uimit de declarațiile lor și îmi ziceam în gând: Să văd cum mai faceți și asta! Orice producător poate să spună că va face cel mai tare produs, fără concurență, DAR, să nu uităm cine a făcut această afirmație: ZEISS!! Da, același Zeiss care a făcut obiective pentru Hasselblad, același Zeiss care face obiective superbe atât pentru industria foto cât și pentru industria video și e lider în optică.
Un aspect ce a fost neglijat în bătălia megapixelilor, a fost cel al obiectivelor și rezoluția acestora: prea puține obiective puteau ține pasul cu rezoluția aparatelor.
Ca mulți alții, de fiecare dată când aștept un colet cu echipamente noi, sunt nerăbdător, sun curierul să mă asigur că e la el coletul și îl cam stresez să ajungă cât mai repede, dar de prea puține ori am fost la fel de entuziasmat ca și când trebuia să primesc Otus 55mm 1.4.. Cum pui mâna pe ambalaj, știi că ai în mana ceva scump. Ambalajul este căptușit în interior cu o spumă densă pentru a oferi o protecție sporită obiectivului în timpul transportului.

Obiectivul este mare, cu mult mai mare decât oricare alt echivalent și este greu, ~1Kg. Comparat cu un 50mm 1.8D, Otus-ul este imens. Este construit din 12 elemente în 10 grupe, cu elemente asferice iar sticla folosită este de înalta calitate, 6 dintre aceste alemente sunt din sticla atât de rară, încât valoarea lor este mai mare decat a aurului. Mulți producători au obiective chiar din seria profesională construite din plastic, dar nu este cazul pentru Otus. Zeiss a ales o construcție exclusivistă, din metal, inclusiv parasolarul este din metal. La o prima atingere, obiectivul dă senzația unui obiect de calitate și scump, ceea ce și este. Pe carcasă se pot vedea marcaje mari asemănătoare celor prezente la obiectivele destinate industriei video.

Majoritatea producătorilor încearcă să pună optică din ce în ce mai bună și în anumite cazuri sisteme de stabilizare din ce în ce mai bune, dar pe lânga acestea, obiectivele moderne au nevoie de un sistem de focalizare rapid și precis. Ei bine, Zeiss nu se prea grăbește să implementeze în obiectivele lor un sistem de focalizare automată. Otus, la fel ca majoritatea obiectivelor Zeiss, este un obiectiv cu focalizare manuală. Inelul de focalizare este confortabil fiind îmbracat cu un cauciuc fin și focalizarea se face foarte lin și precis, unghiul de rotație fiind de ~250°. Este atât de confortabil de focalizat cu Otus-ul, încât am fotografiat aproape o nunta întreaga doar cu el pe aparat. Din peste 4500 de cadre, mai bine de 4000 erau făcute cu el. Cel mai mult a stat pe D3 și când vroiam un tele usor, îl puneam pe D7000. L-am dat jos doar când aveam nevoie de un gradangular sau un tele.
Deși este un obiectiv cu focalizare manuală, este un obiectiv modern, care dispune de electronică în construcția acestuia. Pe lângă faptul că are asistență la focalizare (atunci când subiectul este focalizat se aprinde un punctuleț în viewfinder), obiectivul permite măsurarea automată a expunerii și schimbarea diafragmei din aparat. De asemenea, informații precum diafragma la care a fost setat sunt stocate în EXIF.
Să vorbim puțin despre optică: Poate că de ani mulți lucrezi ca fotograf profesionist și ai în trusă obiectivele profesionale la care mulți nici să viseze nu pot și esti foarte mulțumit de cât de sharp sunt imaginile, cât de frumoase sunt culorile și contrastul și cât de bine rezolvă problema artefactelor de culoare sau cum se comportă când fotografiezi contra unei surse de lumina. Ei bine, dacă spuneai lucrurile menționate mai sus despre obiectivele tale, dă-mi voie să-ți spun că se poate și mai bine, cu mult mai bine.
Scenariu: Te gândesti să îți cumperi un Nikon 50mm 1.4, ai văzut că are culori frumoase, sau poate chiar un Canon 50mm 1.2, ai vazut bokeh-ul care il produce deschis la f/1.2 și îți spui că vei trage doar cu el deschis la maxim. Îl scoți la o primă sedință, îi setezi diafragma la f/1.2/1.4 si începi să fotografiezi. Totul decurge bine la ședință și odată ajuns acasă copiezi fișierele pe computer și începi să le selectezi. Bokeh-ul e frumos, la fel contrastul și culorile, verifici focalizarea și vezi că e corectă dar parcă nu este chiar atât de sharp pe cât te așteptai. Asta se întâmplă cam cu toate obiectivele când diafragma este deschisă la maxim, doar după ce închizi puțin diafragma încep să fie mai sharp. Cu Otus, treaba stă altfel, deschis la f/1.4, este sharp, foarte sharp. Este mai sharp decât oricare alt obiectiv setat la aceeași diafragmă și chiar mai sharp decat multe obiective la f/4 sau mai puțin. Nici un obiectiv nu este perfect la deschiderea maximă, nici chiar Otus. Deschis la f/1.4 vigneteaza putin, de la f/2 nu am observat vignetare. Otus spulberă orice alt obiectiv de pe piață destinat DSLR-urilor nu doar prin faptul că este sharp, dar și în ceea ce privește contrastul și culorile.

 
Otus are elemente optice tratate care ajută la eliminarea artefactelor atunci când se fotografiază contra unei surse de lumină și o face foarte bine.

În urma cu un an fotografiam într-o locație care avea un fel de plasă metalică cu ochiuri și era luminată din lateral de soare. În timp ce retușam acele imagini, am observat că porțiunea care nu era în focus și era în departare, avea aberații cromatice, mai exact o tentă verzuie, și nu am reușit să corectez nici in Lightroom. Am revenit în acea locație și am vrut să văd cum se comportă Otus-ul. După ce am făcut câteva cadre, am rămas surprins să văd cât de bine se comportă.

În mod normal, dacă vrei să fotografiezi un portret, este recomandat să folosești o focală cât mai mare pentru a evita aberațiile optice produse de un obiectiv cu un unghi de cuprindere mai larg, în consecință, un obiectiv de 50mm nu ar fi recomandat întrucât ar deforma mult fața și spre deosebire de corectarea unei vignetări în postproducție, corectarea unei fețe deformate de un unghi larg nu este facută perfect. Dar am vrut să văd de ce este în stare Otus-ul. M-am folosit de D3x pentru a profita cât mai mult de rezoluția obiectivului iar ca fundal am folosit un reflector mare alb. Pentru partea de “încăzire”, m-am folosit doar de lumina naturală si de un reflector triunghiular pentru a reduce umbrele de sub nas și bărbie. Aparatul l-am montat pe un trepied Manfrotto cu cap bilă și fotografiam direct în Lightroom.

La un moment dat am pus un SB900 într-o umbrela tip softbox căreia i-am pus materialul de difuzie și l-am montat pe un stativ cu boom și am pozitionat softbox-ul deasupra aparatului în partea stangă. Pentru a declanșa flashul am folosit Pixel King Pro.

Bokeh-ul este superb și tranziția de la zona focalizată la zona ieșită din focus este foarte fină.
Este o adevarată plăcere să folosești Otus-ul într-o astfel de sedință, focala îți permite să te apropii mai mult de subiect, să treci de zona de confort a acestuia: așa inhibițiile trec mai repede și se obișnuiește mult mai ușor/repede să fie fotografiat și să facă ce îl îndrumi. Deși focala este de 55mm și eram la 50-60cm de subiect, nu am obsevat aberații optice. Focalizarea manuală este foarte utilă într-o astfel de sedință, pentru cea mai mică mișcare a subiectului fața-spate, focalizarea se poate face foarte fin și rapid.

Otus-ul este un obiectiv care poate să te afecteze psihic, unii ți-ar spune că ești nebun că dai atât de mulți bani pe un 50mm și te face să te enervezi pentru lucruri care până să îl fi cunoscut nu te-ai fi enervat, precum o imagine care crezi ca este prea sharp și te temi că dacă o împărtășești cu alții online, vor spune că te-ai folosit prea mult de sharpening în Photoshop. Calitatea construcției este extraordinară fiind construit ca un tanc, la fel și senzația ce o ai când lucrezi cu el și cu greu îl dai jos de pe aparat. Pe deasupra, are un design frumos. Optica este superbă, pe lânga faptul că este grozav de sharp imaginea, contrastul este superb și bokeh-ul parcă topește și contopește toate elementele care sunt în spatele subiectului.
de Paul Curuti
[products ids=125003847]