Cromatica în fotografie

Fotografia, de la 1936 încoace, de când Kodachrome a dat culoare imaginilor, ne oferă mai multe opțiuni de lucru. Ochiul uman „vede” tot ceea ce ne înconjoară în culori, acestea fiind revelate prin influența luminii, astfel că am putea spune despre fotografia color că ne ajută la exprimarea realității așa cum e ea percepută, în timp ce în fotografia alb-negru avem de-a face cu o interpretare a realității.

Paul Outerbridge spunea: „O diferență importantă între fotografia color și cea alb-negru este aceasta: alb-negrul va sugera, în timp ce culoarea va afirma. Sugestia implică multe, dar afirmația presupune certitudine… Certitudine absolută.”
Imaginile color ca limbaj universal sunt mai ușor de înțeles de către oricine, cu atât mai mult de către publicul cu un ochi mai puțin antrenat în acest sens, mesajele ajungând mai ușor la destinatar. Nu înseamnă însă că fotografia color este mai facilă, ci doar că „terenul de joacă” este altul. Dacă în fotografia alb-negru compoziția și impactul emoțional sunt determinate de texturi, forme, linii și tonuri, în cazul fotografiei color vom vorbi de gama de tonuri si de culori dar mai ales de influențele emoționale date de asocierile dintre acestea.
Freeman Patterson în cartea „Photography and the Art of Seeing”(Firefly Books, 2011, Canada) dădea exemplul a doi brazi, ambii închiși ca tonuri, reliefându-se ușor pe un fundal deschis, unul fiind însă de o culoare verde-crud iar celălalt albastru-argintiu. În alb-negru, cei doi ar fi redați aproape identic, întrucât forma și textura lor este una similară. În color însă, ne-am putea exprima preferința pentru unul sau altul dintre brazi, întrucât răspundem emoțional la culori, lucru ce afectează felul în care vedem și fotografiem un subiect. Vara, la mare, dacă ne scăldăm într-o apă albastră avem altă senzație decât dacă apa este gri, indiferent dacă temperatura apei este aceeași.
Unele culori ne atrag, pe altele le respingem. De asemenea, în funcție de simbolistica culorilor, putem schimba uneori starea unei imagini. Mai mult, când vorbim de culoare în fotografie, intervine adesea și relația dintre aceasta și timp. Frunzele galben-arămii ne vor sugera că e toamnă, iarba cu nuanțe rozalii/portocalii ne va spune că ne aflăm la răsărit sau apus, lumina tare și contrastele puternice că suntem în plină zi etc., culoarea contribuind adesea la stabilirea unei relații între ceea ce vedem într-o fotografie și perioada din zi sau din an în care aceasta a fost realizată.

Culoarea și compoziția

Culoarea joacă un rol important în compoziție, putând să se transforme chiar într-un element definitoriu al imaginii. Culoarea atrage atenția privitorului și ajută la stabilirea stării pe care ne dorim să o transmitem. Privitorul va răspunde la culoare, adesea inconștient, astfel încât este important să aveți în vedere acest aspect.
Culoarea poate fi folosită pentru reliefarea și evidențierea unui subiect sau pentru a aduce atenția privitorului către o zonă anume din imaginea noastră. Anumite combinații de culori sugerează armonia, altele dimpotrivă.
Exemple:
Tonurile albastre conferă senzația de calm și rece.
Cromatica rece - Fotografie Horia Bogdan
Roșul, portocaliul și galbenul sunt asociate cu căldura și confortul.
Cromatica calda - Fotografie Andrei Baciu
Verdele trimite la abundență și prospețime.
Cromatica rece - Fotografie Horia Bogdan
Negrul sugerează tristețe, întuneric, dar și eleganță.
Fotografie Mirela Momanu
Albul este expresia purității, a neatinsului, fiind totodată și o reprezentare a golului.
Fotigrafie Andrei Baciu

Culoarea provoacă vibrație psihică. Culoarea ascunde o putere încă necunoscută dar reală, care acționează asupra fiecărei părți a corpului uman.” (Vassily Kandinsky)

Intelectul şi subconştientul omului pot fi adânc transformate de către culoare, prin diferite percepţii ale simţului vizual. Așa cum există o lume exterioară, obiectivă a culorilor, la fel putem vorbi despre o lume interioară, subiectivă, aceasta generând variate efecte emoționale, ce stau și la baza simbolisticii create de-a lungul vremii pentru fiecare culoare în parte.
Psihologii au stabilit despre culorile calde (roșu, portocaliu, galben) că stimulează, excită, antrenează, iar în exces pot chiar sufoca. De cealaltă parte, culorile reci (verde, albastru, violet și inclusiv gri) inhibă, neutralizează, calmează. Primele induc procese de adaptare, ultimele de opoziție.
Câteva efecte psihice destul de des întâlinite în cromatica unei fotografii:
Roșu: neliniște, dinamism, agresivitate, excitabilitate, acțiune;
Portocaliu: euforic, excitator;
Galben: înviorător până la obositor, îndoială, neîncredere;
Verde: relaxare, pasivitate, adaptabilitate;
Albastru: calmant, liniștitor;
Violet: inhibitor;
Alb: monotonie, neant;
Negru: frică, apăsare, renunțare.
Dincolo de toate acestea însă, unul dintre cele mai importante lucruri este să avem în vedere contrastele cromatice. Cel mai adesea com avea de-a face cu contrastul cald-rece și cu contrastul complementarelor.
Contrastul de cald-rece (sau caloric) se referă, în mod evident, la alăturările dintre culorile calde și cele reci, indiferent că acestea sunt sau nu și culori complementare. Contrastul de cald-rece induce în general senzații polare, cele mai frecvent întâlnite fiind cele de căldură-frig, aproape-departe, terestru-aerian, agitat-calm, însorit-umbrit.
Când privim un peisaj, obiectele îndepărtate apar mai vagi, adică mai deschise dar și mai reci, din cauza intepunerii între noi și acele obiecte a mai multor straturi de atmosferă. În acest caz, contrastul cald-rece poate sugera apropierea-depărtarea, fiind un instrument util în producerea perspectivei și iluzionismului plastic. Astfel, o compoziție bazată pe un contrast cald-rece poate pune în valoare într-un fel aparte redarea planurilor, a volumelor, dar și mai important, poate induce o anumită tensiune prin prisam acestei stări polare.
Cromatica calda - Fotografie Felicia Simion
Cromatica calda - Fotografie Radu Alexandru
Cromatica rece - Fotografie Ionut Maga
Contrast cald-rece - Fotografie Ionut Maga
Cromatica calda - Fotografie Ionut Maga
Cromatica calda - Fotografie Ionut Maga

Contrastul complementarelor

Complementare sunt culorile care prin amestecul optic redau lumina albă. Aceste culori complementare formează game bine definite culoare, care se caracterizează prin armonie si echilibru.
Contrastul complementarelor implică, cum rezultă și din tiltu, o alăturare de culori ce fac parte dintr-o pereche de complementare: oranj-albastru, galben-violet, roșu-verde, în general fiecare dintre perechi conținând o culoare caldă și una rece, o culoare principală și una secundară, o culoare deschisă și una închisă. Singurele culori complementare cu valori egale sunt roșul și verdele.
Cromatica calda - Fotografie Cristina Tinta
Cromatica rece - Fotografie Cristina Tinta
Contrast complementar - Fotografie Ionut Maga
Această clasificare a culorilor în calde și reci este dat de temperatura pe care culorile o inspiră. Folosite în raporturi cantitative juste, culorile complementare dau efecte solide de stație, tocmai prin echilibrul lor: una e caldă, cealaltă e rece, una e luminoasă, cealaltă e întunecată etc. Complementarele produc de asemenea efecte de forță.
Spre deosebire de pictură, specific fotografiei este faptul că aceasta înregistrează culorile, nu le produce de una singură, mediul de lucru reprezentând sintetic ceea ce se vede. Fotograful alege însă în ce fel și cât se reunesc armonios culorile care descriu subiectul/mediul fotografiat astfel încât imaginea să fie una echilibrată cromatic.
Până la urmă nu exista un mod universal, o rețetă fixă de a vedea „corect” culorile într-o fotografie, dar anumite căi de utilizare a acestora vor fi mai eficiente decât altele. Căutați echilibrul, dar nu vă îndepărtați de subiect. Folosiți culoarea spre beneficiul și evidențierea acestuia.
Tehnica de utilizare a cromaticii ar trebui să se bazeze întotdeauna pe ceea ce se dorește exprimat și nu să fie impusă asupra imaginii, în ăncercarea de a ajunge la o armonie a culorilor, existând altfel pericolul de a deveni confuzi, luând în considerare prea multe explicații sau interpretări.
În mod sigur, și în acest caz, practica este cea care ne va fi de un real folos, din exercițiu și analiză practică conturându-se cel mai ușor toate aspectele evidențiate mai sus.
Note bibliografice selective și recomandări de carte:
-Freeman, Patterson, Photography and the Art of Seeing, Firefly Books, 2011
-Lăzărescu, Liviu, Culoarea în artă, Editura Polirom, 2009
-Freeman, Michael, Ochiul fotografului-Compoziție și design pentru cele mai bune fotografii, Editura Litera, 2011
 
 
 

Alți fotografi au mai citit și:

1 Comment

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 obiective SONY de buget

Descoperă alături de Cristi Kerekes nu mai puțin de 4 obiective Sony de buget, cu care poți trece la un nivel superior dacă încă folosești obiectivul kit. De la wide, la macro și zoom, suntem convinși că vei alege ce ți se potrivește!

7 accesorii ce nu trebuie să îți lipsească în această primăvară

În lumea fotografilor accesoriile sunt nelipsite din trusa foto, pentru a evita situații neplăcute și pentru a fi sigur ca vei fi pregătit oricând, oriunde și în orice condiții pentru a fotografia. Descoperă accesoriile ce nu trebuie să îți lipsească în această primăvară, menite să te ajute să sa surprinzi momente cât mai frumoase

Fotografia de primăvară
5 sfaturi și exemple

Pentru un fotograf, primăvara este anotimpul ideal pentru fotografia de peisaj sau de stradă. Lumina este contrastantă, umbrele sunt încă reci, dar soarele este cald și arzător. Află câteva sfaturi care să te pregătească pentru fotografii de primăvară wow!

Expunerea lungă în 11 pași, de la peisaj la fine-art

Află din acest articol cum să te bucuri de tot ceea ce are de oferit expunerea lungă, plus mici ajutoare când vine vorba de accesorii, filtre, compoziție, metodă de abordare și altele!

Pregătește-te pentru un
Paște fotogenic

Săptămâna aceasta mulți dintre noi încep unul dintre cele mai importante maratoane de gătit al anului pentru masa de Paște. Venim în ajutorul tău, să îți spunem cum să faci fotografii memorabile cu mâncarea de Paște.