Regele a murit, traiasca regele Fuji HS50!

Cum vine asta?  Cam așa …
De ceva vreme caut un înlocuitor pentru „prințișorul fujică” – mai exact pentru un Fuji S 6500fd, un bridge care, de cel puțin șase ani, m-a slujit cu încredere în fiecare excursie, tabără ori tură de cicloturism.  Un bridge excepțional, versatil, robust și foarte ergonomic, singura sa hibă fiind lipsa unui sistem de stabilizare mecanic; cel electronic, bazat pe creșterea sensibilității ISO nefiind o variantă viabilă și demnă de luat în calcul (cel puțin pentru nevoile mele), hibă peste care am trecut foarte ușor cu vederea datorită faptului că putea înregistra fișiere necomprimate de tip RAW (RAF – denumire specifică Fuji).
Tot scrutând oferta existentă pe piață, atenția mi-a fost rapid captivată de modelul Fuji FinePix  HS 50 EXR care, prin dotările prezentate,  se dovedea a fi un urmaș vrednic de renumele bunicului său (Fuji FinePix F 6500fd). Cu atât mai mult cu cât prezintă atât posibilitatea înregistrării formatului necomprimat de tip RAW cât și filmare Full HD și sistem de stabilizare optică (în obiectiv)!
Astfel, prin și cu amabilitatea arhicunoscută a celor de la magazinul F64 și în special a doamnei Sâmbotin Simona, am avut deosebita onoare a utiliza și testa acest „mic monstru” care impresionează prin specificații și dotări cu atât mai mult în comparație cu un d-SLR entry level.
Precizez de la bun început că am utilizat aparatul punându-mă în pielea și situația unui novice impresionat de zoom-ul generos  (42x) și de numărul de pixeli. Știm cu toții că întrebările cele mai adresate cu privire la „mușchii” unui aparat foto sunt următoarele:
– „Ce zoom are dom’le?
– Câți  „x” are?
– 42x …
– Dar pixeli?  Câți megapixeli??
– Cât, 16 Mp??  Aaaa … este un aparat bun, chiar foarte bun!!”
Cât privește partea de testare, am realizat-o nuanțând și evidențiind ușor anumite aspecte interesante pentru amatorii pasionați cât și pentru utilizatorii mai sofisticați, care știu ce își doresc de la un aparat bridge pe post de aparat de fotografiat de „toată ziua, peste tot”.

1.  Specificații   FinePix HS 50EXR
De reținut!
–  Fuji FinePix HS50 EXR este un aparat foto de tip bridge  (care face trecerea de la  un aparat foto compact la un aparat foto cu obiectiv interschimbabil gen D-SLR sau Mirrorless)  care, permite efectuarea de setări semi-manuale și manuale asupra parametrilor de înregistrare a capturii digitale; de asemenea se încadrează în categoria aparatelor  foto like- D-slr (care arată precum un aparat de fotografiat cu obiectiv interschimbabil însă care nu se poate detașa):

Redau câteva  specificații mai importante:
–  număr de pixeli – 16 Mpx dispuși pe un senzor de tip CMOS de 1/2 inch
–  distanță focală: 4,4 – 185 mm, echivalentă a 24-1000 mm în formatul 35 mm (Leica);
–  diafagmă: –  maximă – f/2,8 la capătul wide (4,4 mm) și f/5,6 la capătul tele (185 mm)
– minimă – F/11 atât în capătul wide cât și în capătul tele.
– se poate regla în pași de 1/3 EV.
– distanță de focalizare (realizare a clarului) : între 1 cm și infinit;
– sensibilitate ISO: – Auto, 100, 200, 400, 800, 1600, 3200,(6400, 12800) – se poate regla doar în pași de 1 EV;
– moduri de fotografiere: – semi-manuale: – Programat auto (P); Prioritate de diafragmă (A); Prioritate de timp (S)
– manuale: – Manual (M)
– automate: – SP1, SP 2 (alegere scenă)
– customizabile: – C
– Adv. – tehnici sofisticate făcute facile
– tip de card utilizat: – SD/SDHC/ SDXC (UHS-I)
– aparatul vine echipat cu propriul acumulator (complet încărcat, are suficientă energie pentru o zi  de fotografiat – aprox. 400-450 de cadre, încărcător, parasolar, DVD cu soft și cartea tehnică;
– fișiere înregistrate: Jpeg, RAW, RAW+Jpeg (faină posibilitate!), MOV ( H.264 cu sunet stereo /1920×1080 px la 60 fps), panoramă – 120⁰, 180⁰, 360⁰ – pe vertical sau orizontal;
– prezintă bliț inclus precum și patină pentru atașarea unui bliț extern precum acesta.
– stabilizator de imagine (în obiectiv).
Specificațiile complete se pot vizualiza aici.
2. Construcție
Fuji FinePix HS 50 EXR se prezintă ca fiind un aparat robust (like D-slr), prezentând o priză foarte  bună, pot spune chiar mai bună decât la Nikon-ul  D 700 (pe care îl dețin), aparatul așezându-se foarte confortabil în mâini mari și foarte mari. Echilibrat și proiectat foarte ergonomic, din plastic de foarte bună calitate, având lipit un grip pe care mâna face  aderență foarte bine.

Pe partea superioară găsim butonul de pornire/oprire  așezat pentru a fi folosit cu degetul arătător întocmai ca la D-slr-urile Nikon; un buton pentru efectuarea compensării de expunere – cel cu +/- ( în modul de fotografiere – se apasă  apoi se învârte cu degetul mare rotița situată pe spatele aparatului – în modul de vizualizare a imaginii este folosit pentru micșorarea imaginii ); un buton pentru alegerea modului de fotografiere  (un singur cadru, rafală cu diferite opțiuni) sau pentru mărirea imaginii (în modul de vizualizare a fotografiei); rotița de comandă cu ajutorul căreia putem selecta unul dintre modurile de fotografiere (automat, semi-manuale, manuale, modul inteligent – EXR, panoramic,  modul customizabil); patina pentru atașarea unui bliț extern; blițul intern care se ridica prin acționarea pârghiei situate în lateral stânga (recomand acționarea acesteia cu degetul arătător al mâinii stângi, degetul mare al aceleiași mâini frânând ușor, prin situarea deasupra blițului intern, ridicarea bruscă a acestuia).

Partea posterioară este dominată de ecranul  rabatabil TFT LCD de 3 inch și aprox. 920.000 pixeli care are o acoperire de aproape 100%.
Ecranul este maaare (!) având o calitate deosebită a culorilor și detaliilor reproduse, putând fi utilizat și rotit în funcție de necesități.   Pe acest ecran, în funcție de setările realizate puteți avea la dispoziție informații live  despre cadrul pe care doriți să-l capturați, de departe cea mai importantă informație fiind afișarea live a histogramei (necesară pentru stabilirea unei expuneri corecte).
Tot aici întâlnim alte scurtături, reprezentate prin următoarele butoane (de la stânga către dreapta privitorului):
– Q (menu rapid) – care permite efectuarea și schimbarea foarte rapidă a parametrilor cei mai importanți implicați în fotografiere (cum ar fi: – ISO, balansul de alb, contrast dinamic, calitatea imaginii, mod de stabilizare, mod de măsurare a expunerii,  mod film, simulare film, mod de focalizare.
– EVF/LCD – permite comutarea între vizualizarea de pe ecranul LCD la vizualizarea prin viewfinder-ul LCD (0,26 inch, aprox. 920.000 puncte și 100% acoperire).  Vizorul are o calitate deosebită, personal folosindu-l tot timpul (ajută la stabilizarea eficientă și la susținerea corectă a aparatului în poziția de fotografiere). Lângă vizor se întâlnește un senzor (în partea dreaptă) care, în funcție de setarea aleasă prin apăsarea  butonului EVF/LCD realizează comutarea automată între EVF și LCD la apropierea EVF de către ochiul utilizatorului. În partea stângă a vizorului se găsește levierul pentru reglarea dioptriei EVF, funcție foarte utilă pentru cei care poartă ochelari de vedere.
– Butonul pentru înregistrare film  (roșu) și lângă acesta un led pentru diferite avertizări cu privire la funcționalitatea aparatului –   pornește sau încetează captura filmului la o simplă apăsare a sa.
– AE/AF LOCK – buton utilizat pentru a bloca expunerea și focalizarea (binevenit pentru amatorii avansați sau profesioniști)
– FN/ștergere –  FN – buton customizabil pentru o scurtătură a unei setări, putându-i fi atribuite o varietate de funcții – în modul de fotografiere;   în modul de vizualizare a fotografiilor/filmelor înregistrate, îndeplinește funcția de stergere.
– Butonul MACRO (cel cu floricica) – apăsarea acestuia permite aparatului de fotografiat să realizeze clarul începând cu distanța de 1 cm față de lentila obiectivului.
– Butonul BLIȚ (cel cu un fulger pe el) – se apasă după ce s-a ridicat blițul prin acționarea pârghiei de ridicare a blițului; la fiecare apăsare a acestui buton, se schimbă modul de funcționare a blițului.
– Temporizator (cel cu un ceas pe el) – autodeclanșator; prin apăsarea acestui buton puteți seta aparatul să declanșeze  automat (când detectează un subiect uman cu fața spre cameră), după un timp de 2 sau 10 secunde
– Redare  (cel asemănător butonului de play întâlnit pe toate playerele) – prin apăsarea acestuia se introduce aparatul în funcția de redare a fișierelor înregistrate (fotografii sau filme).  Apăsarea a încă o dată a acestui buton, sau simpla apăsare a butonului declanșator face ca aparatul să revină în modul de fotografiere.
– Disp/Back – pentru a alege afișarea indicatorilor de fotografiere sau redare afișați.
– Menu / OK –  cel mai important buton. Prin utilizarea acestuia puteți accesa întregul meniu și toate setările  aparatului de fotografiat
In partea stângă a lui Fuji HS 50 EXR întâlnim:
– butonul de ridicare a blițului, difuzorul pentru redarea sunetelor
– selectorul modului de focalizare (S – auto focus unic; C – auto focus continuu; M – focalizare manuală
– capac terminal – sub el se ascund conectori pentru cablul HDMI, USB, Microfon extern.
Partea anterioară este dominată de obiectivul impresionant de tip zoom ce care o focală cuprinsă între  4,4 – 185 mm ( echivalent a 24 – 1000 mm în formatul Leica/35 mm).  Obiectivul este asemănător oricărui obiectiv de aparat foto D-slr, având inel de transfocare (zoom) și inel pentru realizarea focalizării manuale (foarte utilă încazul utilizării unei focale maxime).
Tot aici întâlnim cele două microfoane (în modul filmare înregistrează sunet stereo), iluminatorul de asistență autofocus (foarte util în situațiile de iluminare slabă).

Baza aparatului prezintă capacul de acces la compartimentul acumulatorului (capac prevăzut cu un zăvor foarte solid pentru a împiedica deschiderea accidentală a acestuia în timpul utilizării aparatului) și  montura pentru trepied  (din plastic; nu este situată sub axul optic al obiectivului ceea ce poate fi incomod la realizarea panoramelor de pe trepied în lipsa unui cap de trepied specializat).
Pe latura dreaptă se întâlnește capacul de acces la fanta unde se poate introduce un card de memorie conform specificațiilor tehnice de mai sus.
Pe scurt,  corpul aparatului este foarte bine gândit, suficient de mare încât să încapă în mâinile unei persoane de talie mare, comenzi și scurtături suficiente  dispuse ergonomic, finisat foarte bine, cu atenție la detalii, robust.
3. Focalizare (tipuri, panning, close-up)
Cum suntem mai întotdeauna pe fugă și nu avem timp suficient să înregistrăm cadrele dorite în timpul unei vacanțe, am considerat că acest această facilitate (auto-focus) are o importanță capitală.  Astfel, am încercat să observ comportamentul sistemului de focalizare în varii condiții (de lumină schimbătoare,  de contrast, subiect în mișcare, distanță focală).
Pentru început, trebuie amintit faptul ca HS 50 EXR este dotat cu un sistem hibrid de auto-focus, mai exact dispune de o combinație de focalizare prin detecție de fază (tip de focalizare întâlnit la aparatele de fotografiat de tip D-slr) și  determinare de contrast (clasic pentru aparat de fotografiat de tip compact).    Sistemul performă foarte bine și este extrem de rapid, la focale mai mici comparabil în lumina bună cu un D-slr entry -level (amatori)  gen D 70s (pe care îl dețin) și extrem de rapid față de vechiul Fuji S 6500 fd.  La focale mari (peste 300 mm echivalent Leica/35 mm), chiar și pe lumina bună focusul vânează și nu prea reușește să facă clarul dacă se trece brusc de la o distanță focală mică la alta foarte mare sau invers, fotograful având două soluții în acest caz:
a) – realizează transfocarea (zoom-area) din aproape în aproape până la distanță focală dorită, după ce realizează clarul la fiecare transfocare (ex. 300 mm + focalizare – apoi 500 mm + focalizare – apoi 700 mm + focalizare – ș.a.m.d.)
b) – comută levierul din partea stângă a body-ului de opțiune de  a focalizării în modul manual (M) și realizează clarul (focalizarea) prin învârtirea manuala a inelului de focalizare până când clarul este realizat. În cartea tehnică sunt descrise anumite facilități care ajută cu succes sporit la efectuarea  acestui  procedeu.
În setarea focalizării, se poate alege dintre următoarele variante:
– Centru ( focalizează asupra subiectului din centrul cadrului);
– Multi (detectează subiecții apropiați de centrul cadrului și selectează automat zona pe care se realizează clarul);
– Zonă (utilizatorul are posibilitatea de a alege singur zona de realizare a clarului)  sau
– Urmărire (focalizarea urmărește subiectul în timp ce se mișcă prin cadru – de utilizat împreună cu focalizarea continuuă pentru o mai bună acuratețe).
– Focalizare din mers în condiții de lumină și contrast scăzute (am tras un singur cadru):

– Focalizare într-un singur punct:

– Focalizare continuuă pe frunze în bătaia vântului

– Focalizare pe subiect în continuuă mișcare, rafală:

Panning!  Combinația de sistem de stabilizare + sistem de focalizare m-a făcut să-mi doresc captarea si realizarea unor panning-uri.
Ce a ieșit? Decide-ți dumneavoastră!  Eu personal mă declar foarte mulțumit, cu atât mai mult cu cât au fost realizate direct din mână și, mai important, de către un neprofesionist:

Close-up!  Macro!
Toată lumea fotografilor, amatori ori profesioniști este atrasă în mare măsură de imboldul de a fotografia cât mai îndeaproape, fie o musculiță frumos colorată, ori o floare superbă, mai nou un detaliu (cei care realizează produse hand-made). Fuji vine în întâmpinarea acestor necesități dotând modelul HS 50 EXR cu capacitatea de a focaliza îndeaproape cu așa-zis-ul mod Macro sau cu cel SuperMacro, ambele permițând de fapt realizarea de fotografii close-up (de apropiere).
Apăsând butonul dedicat funcției macro, avem posibilitatea de a alege între:
a) – Off  – inactivarea funcției macro
b) – Macro – unde putem focaliza pe un subiect situat la o distanță de minim 7 cm cu obiectivul la focala minima (4,4 mm) sau începând cu 2,5 metri dacă obiectivul este transfocat la focala maximă (185 mm);
c) – SuperMacro – unde, în funcție de distanța focală utilizată se poate realiza clarul pe un subiect situat între  1 și 100 de cm distanță față de aparatul de fotografiat.
Una peste alta, oricare dintre funcțiile macro  își îndeplinesc foarte bine sarcinile dublate fiind de rezoluția de 16 Mp a senzorului EXR Cmos II , fiind chiar unul dintre cele două capitole la care excelează acest model produs de Fuji.

4.  Calitatea obiectivului  (aberații cromatice, moire, focală, flare)
Pe lângă specificațiile  impresionante distanță focală cuprinsă între  4,4  – 185 mm, mai exact 24-1000 mm în formatul Leica (35 mm), obiectivul cu care vine echipat Fuji HS 50 EXR impresionează prin detaliile (rezoluția)  captate, prin contrast (cu precădere între focalele 28-700 mm), prin corectarea foarte bună a aberațiilor cromatice și mai ales prin sistemul de stabilizare eficient cu care este dotat.
Sistemul de stabilizare lucrează foarte bine, toate fotografiile prezentate aici au fost realizate cu acesta activat (alegând una dintre opțiunile sale), neînchizându-l decât pentru a fotografia de pe trepied.
Accesând meniul aparatului de fotografiat sau mai rapid, apăsând butonul Q de pe spatele aparatului, în partea stângă sus, putem alege unul dintre cele patru moduri de lucru ale Sistemului Dual de Stabilizare a Imaginii, astfel:
a) – Continuu + mișcare
b) – Continuu
c) – Fotografiere + mișcare
d) – Doar Filmare.
Diafragma maximă de care dispunem este de f/2,8 la capătul wide al său (28 mm) aceasta închizându-se pe măsură ce efectuăm transfocare spre capătul tele, ajungând astfel la f/5,6 la 1000 mm. Astfel, având în vedere plaja focală acoperită, putem spune ca obiectivul este unul luminos, suficient de luminos pentru nevoile zilnice ale unui amator ori pasionat de fotografie.
Aberațiile cromatice – după cum spuneam sunt bine controlate ele evidențiindu-se abia în situații specifice, situații în care și obiective cu ștaif  de la firme de prestigiu pierd puncte.  Pe de altă parte, prelucrarea unui fișier RAF (RAW) în programul Raw Converter File (gratuit) care se găsește pe un DVD în interiorul cutiei în care vine ambalat acest model,  face ca puținele aberații cromatice întâlnite să nu mai fie o problemă. De asemenea, în Adobe Lightroom  5 este suficient un singur click și acestea dispar ca prin farmec.
a) foto  needitate în privința aberațiilor cromatice

b) foto:

Moire-ul! 
Fiind un aparat dotat cu un sezor mic de tip Cmos II (1/2 inch) și o rezoluție impresionantă de 16 Mp, mă așteptam ca renumitul efect de tip Moire să-și facă simțită prezența.  Ei bine, în ciuda faptului că pe ecranul LCD sau în EVF pare a se distinge acest efect, vizualizând fotografia pe un ecran mare, chiar și mai mică de 100%, moire-ul nu se face vizibil câtuși de puțin fiind foarte bine ținut sub control pe partea de foto, și bine pe partea de filmare (a se vedea clipul de pe faleză)
! foto:


Obiectivul, construit pe principul transfocării (zoom-ării) de focale prin intermediul unui inel dedicat, aduce câștig în viteza de lucru, fotograful putând comuta rapid între o focală mică sau una mare prin rotirea inelului de zoom. Un alt câștig se resimte în privința energiei consumate de către acumulator, acesta nemaitrebuind decât să alimenteze motorașul de focalizare, atât în timpul focalizării automate cât și în timpul focalizării manuale (!).

În privința fenomenului numit flare,  obiectivul se prezintă rezonabil pentru categoria sa de preț și pentru clasa din care face parte, semn ca straturile antireflex sunt de  bună calitate:

5.  Expunere
Fuji FinePix HS 50 EXR are încorporat un senzor de măsurare a expunerii împărțit în 256 de zone. Acest dispozitiv este eficient în toate cele trei cazuri de măsurare a luminii
…
a) Multi – indicat a fi folosit când subiectul este luminat omogen, uniform;
!foto (jpeg-uri direct din aparat):

b) Mediu – expunerea este calculată la o valoare medie pentru întreg cadrul, o pondere însemnată (~ 75%) având-o un cerc reprezentând  aproximativ 25 % din centrul cadrului, fiind de asemenea eficient a fi folosit pentru măsurarea luminii pe subiecte albe ori negre  situate în mijlocul peisajelor bine luminate:
! foto (jpeg-uri direct din aparat):

c)  Spot – măsoară luminozitatea într-un singur punct, indicat a fi folosit în cazul în care fundalul este mai luminat sau mai întunecat decat subiectul principal.
! foto (jpeg-uri direct din aparat):

… dând rezultate bune în cele mai multe cazuri și foarte bune în cazul măsurării luminii pe un fond apropiat de gri 18%.  Totuși, se poate observa o ușoară tendință de subexpunere (specific aparatelor Fuji de altfel) în modurile de lucru Auto si  Semi-manuale (P, S. A) fapt ușor de corectat pentru aceste moduri de fotografiere prin utilizarea butonului „Compensare de expunere” situat pe partea de sus a aparatului și având desenul +/-.
6. ISO și Balansul de alb
Doi dintre factorii importanți de luat în calcul, alături de viteza de focalizare și de precizia acesteia.
Să le luăm pe rând:
Sensibilitatea ISO –  o putem modifca accesând meniul aparatului de fotografiat sau, mai rapid, apăsând butonul Q și apoi, prin învârtirea cu degetul mare al mâinii drepte, a rotiței situate pe partea posterioară a body-ului, putem seta valoarea dorită.
Astfel, putem alege  una dintre variantele Auto – aparatul își alege singur sensibilitatea necesară unei expuneri corecte, Auto ISO (400, 800, 1600 sau 3200) unde aparatul folosește o sensibilitate cuprinsă între 100 – și maxim indicele ales (ex. Auto ISO 800 – aparatul setează automat o sensibilitate cuprinsă între 100 și 800, dar nu mai mare de 800, în vederea asigurării unei expuneri corecte) sau pur și simplu se poate alege  o valoare între 100 și 3200 sau chiar ISO 6400 (fisierul se reduce la dimensiune M) ori ISO 12.800 (fișierul își va reduce dimensiunile la S).
Numărul mare de pixeli înghesuiți pe un senzor așa de mic își spune cuvântul, zgomotul de imagine (așa numitul „Noise”) facându-și simțită prezența cu adevărat începând cu utilizarea unor valori de la ISO 800 în sus. Însă, cu o expunere adecvată și înregistrarea fișierelor în format RAF (Raw), se mai pot recupera detalii suficiente  în post-procesarea ulterioară și la ISO 1600 și chiar 3200 unde, combinând cu o redimensionare negativă (micșorare) avantajată de această  dată de numărul suficient de mare de pixeli, fotografiile devin utilizabile chiar și pentru un A4 de calitate medie.
Printre setările aparatului se găsesc și cele care permit reducerea zgomotului de imagine, putând alege una dintre variante:  -2, 0, +2 unde, evident zgomotul este redus foarte mult, imaginea privită la o scală de 100% apărând puțin plasticoasă și lipsită de detalii fine.
ISO 100      

ISO 200

! foto (RAF editate în Lightroom 5)

ISO 400
! foto (jpeg direct din aparat):  Noise Reduction:
– 2

0     (64 iso 400 2 NR  0)

+2

Fotografiile originale pot fi vizualizate în Galerie.
! foto (RAF editate în Lightroom 5): 66 iso 400, 67 iso 400, 68 iso 400, 69 iso 400

ISO 800
! foto (jpeg direct din aparat):  Noise reduction
-2


+ 2 (74 iso 800 crop 3 100% NR +2)

Fotografiile originale se pot vizualiza în Galerie
! foto înainte și după aplicarea NR în L5:

ISO 1600
! foto jpeg direct din aparat:   Noise reduction
– 2


+ 2

Fotografiile originale se pot vizualiza în Galerie
! foto înainte și după aplicarea NR în L5:

ISO 3200
! foto jpeg direct din aparat:   Noise reduction
– 2


+ 2

Fotografiile originale se pot vizualiza în Galerie
! foto înainte și după aplicarea NR în L5:

Imaginile de mai sus au fost captate în modul de fotografiere A (prioritate de diafragmă), măsurând lumina cu modul de măsurare  Spot, compensarea de expunere setată la 0 (zero) și având balansul de alb pe Auto. Imaginile vin să sprijine afirmația de mai sus prin care spun că exponometrul aparatului are tendința să subexpună puțin.
Balansul de alb își face treaba relativ O.K. în modul Auto, relativ bine în presetările întâlnite în meniul aparatului (Soare, Incandescent, Fluorescent (2 moduri), umbră și bine în modul de măsurare manual.
O singură critică am să aduc! La fel ca și la al meu Fuji S 6500 fd, folosind una dintre pre-setările balansului de alb, culorile tind a fi virate spre verde (pentru cârcotași – am monitor suficient de performant și calibrat pe deasupra o dată la 2 saptămâni).
7. Panoramare
Interesantă optiune! Mi-aș fi dorit să fi existat și în meniul lui S 6500 fd.
Prin alegerea acestui tip de fotografiere, aparatul poate înregistra fișiere panoramice (doar în format Jpeg) care pot avea un unghi de cuprindere de 120⁰, 180⁰ sau 360⁰ atât pe verticală (body-ul ținut în poziție – Portret) cât și pe orizontală (body-ul ținut în poziție Landscape). O dată selectat acest mod de fotografiere, pe ecranul LCD apar indicații asupra setărilor ce se pot realiza (unghiul de fotografiere și direcția de rotire).
Entuziasmat la început, am încercat realizarea câtorva panorame, unele au ieșit destul de bine iar altele, datorită întoarcerii prea rapide cu aparatul către direcția de panoramare, prezintă neuniformități asupra luminozității sau alipirii cadrelor. Cu siguranță este loc de mai bine, drept dovadă fiind cele câteva panorame reușite:
! foto:  Panorame
120⁰ 

180⁰

360⁰

 
8. Filmare
2 în 1??  Sigur că da! Se poartă de foarte multă vreme, mai ales în cazul aparatelor foto compacte iar mai nou, și titanii aparatelor foto D-slr au inclus aceată opțiune în meniul aparatelor produse de ei, fie ele pentru amatori sau profesioniști.
Filmare! Filmare FullHD!!  1080p/ 60fps?? Sistem de stabilizare dedicat posibil a fi activat în timpul filmării?  Înregistrare sonoră stereo direct din aparat sau prin mufa de conectare a unui microfon extern?? Posibilitatea transfocării în timp ce filmarea este în curs  (trebuie făcută lent altfel se pierde focalizarea!)??  Dar de 120 fps (640×480 px), 240 fps (320×240 fps) sau 480 fps (320×112 px) ce spuneți?  Da, este adevărat, rezoluția este cam mică, fără sunet sau ajustare automată a expunerii și balansului de alb,  însă pentru un proiect sau o idee faină e suficient și atât, nu credeți?
Eu mă declar captivat de calitatea filmării  Full Hd, aceasta fiind cea de-al doilea capitol la care stă foarte bine acest bridge de la Fuji. Focalizarea este suficient de bună și puțin zgomotoasă în timpul filmării iar sistemul de stabilizare este foarte eficient.

Am observat că, fiind în modul de fotografiere Prioritate de diafragmă (A) și acționând asupra Compensării de expunere (pozitiv sau negativ), când comuți să intri în modul de filmare, supra- /subcompensarea se menține asupra expunerii din timpul filmării.  Acest lucru ajută la creativitatea în exprimare, utilizatorul reglând anterior filmarea după gust și necesitățile proprii.
! film, compensare expunere la zero: 97 film
! film, compensare expunere +0,7:    97 film
Detaliile și culorile sunt bogate în lumină bună:



… cât și în lumină scăzută:
! film:


… sau foarte scăzută, unde calitatea scade și își face simțită prezența zgomotul de imagine:




9. Tonuri
Mulți dintre dumneavoastră ați folosit sau măcar ați auzit de vestitele pelicule fotografice Provia, Velvia sau Astia produse de Fuji. Ei bine, acest model de Fuji are o opțiune în setări care permite capturarea cadrelor digitale simulând tonurile și nuanțele acestor pelicule fotografice.  Pe lângă acestea mai sunt disponibile două efecte: Alb -negru  și Sepia
Provia / culori standard, potrivit pentru portrete.

Velvia / culori contrastante, potrivite pentru peisaj

Astia / culori estompate, mai puțin saturate

Alb/negru

Sepia

10. Înainte și după
De ce acest capitol? Pur și simplu pentru că acest bridge Fuji poate capta fișiere necomprimate  RAW (denumite RAF – formatul proprietar Fuji) și deci nealterate de procesarea în aparat, lăsând reglarea diverșilor parametri ai expunerii, culorilor și mai ales reglarea balansului de alb la latitudinea fotografului.  Asta înseamnă o calitate crescută a fișierului final, fie el Jpeg și cu atât mai mult TIFF.
Câteva exemple de Raf-uri prelucrate in Adobe Lightroom 5 – varianta de încercare, captură de pe ecran:

În ciuda cantității mare de date stocate într-un RAF (~24, 44 Mb/fișier) nu se pot releva foarte multe detalii sau culori datorită artefactelor care apar în urma editării, Raf-urile vechiului Fuji S 6500 fd la doar 13 Mb/Raf-ul de 6,1 Mp) fiind mult mai permisive în acest sens ceea ce duce la o calitate de invidiat a fișierelor finale (vezi  aici link-ul).
11. Concluzii
Una peste alta, Fuji FinePix HS 50 EXR reușește să  capteze atenția prin specificațiile sale impresionante pentru un aparat foto de tip bridge și mai ales prin sistemul de focalizare cu detecție de fază împrumutat de la aparatele foto tip D-slr.
Pro:
–  sistem de stabilizare în obiectiv, eficient la orice distanță focală;
– sistem de focalizare dual extrem de rapid (detecție de fază + detecție contrast);
–  corp solid având comenzi și scurtături suficiente, dispuse logic și ergonomic;
– calitate deosebită în privința detaliilor și a contrastului la fotografiile în mod Macro și SuperMacro;
– filmare Full HD (1920p) de calitate cu 60fps și sunet stereo plus posibilitatea atașării unui microfon extern; posibilitatea compensării expunerii înainte de începerea filmării;|
–  patină pentru cuplare bliț extern;
–  buton blocare AE/AF;
–  buton dedicat pentru filmare;
–  transfocare mecanică;
–  obiectiv de bună calitate; aberații cromatice aproape inexistente;
–  buton customizabil pe rotița de comandă;|
–  timp de expunere de minim 1/4000”
–  11 fps;
–  LCD rabatabil;
Contra:
–  greutate în focalizarea automată la focale  de peste 300 mm;
–  zgomot specific de luminanță începând chiar de la ISO 100;
–  apariția artefactelor chiar și la editări ușoare în momentul prelucrării RAF-urilor (în Adobe Lightroom 5);
– tendința exponometrului de a sub-expune ușor;
– ușoară tentă verzuie a culorilor.
– transfocare sacadată în timpul filmării.
Cu siguranță acest model al Fuji are ceva de spus în clasa din care face parte, fiind indicat ca aparat de familie (fotografii de bună calitate direct din aparat – jpeg + filmare  FullHD stabilizată) și mai ales celor care doresc să deprindă tainele artei fotografice, setările manuale disponibile, obiectivul de tip zoom luminos (f/2,8-5,6) cu distanța focală generoasă (24-1000mm în format Leica) și ecranul rabatabil cântărind destul de mult în favoarea sa.
12. Galerie

Un articol de Dorin Balanescu
Echipament utilizat:
[products ids=125004218]