Tokina 11-16mm
Pregatindu-ma pentru intalnirea cu oceanul Atlantic am stiut ca voi avea nevoie de o plaja generoasa, de aceea am optat pentru Tokina 11-16mm. Sincer sa fiu intentia a fost pur egoista. Am vrut sa aduc acasa cat mai mult din frumoasa Portugalie. De la salbatica plaja dominata de kitesurf-eri si supravegheata in tacere de fortul Guincho la edificiile Lisabonei incarcate de istorie si grandoare, pana la Street art-ul contemporan care isi expune manifestul la tot pasul in partea veche a orasului. Intors acasa imi dau seama ca am, in format digital, cam tot ce mi-am propus.
Revenind la obiectiv, Tokina 11-16 a rezistat cu stoicism nisipului care cutreiera purtat de vant plajele Cascais-ului datorita sigiliilor de cauciuc care il protejeaza. Apropo de constructie, 11-16 a mostenit de la varul sau mai mare Tokina 12-24 f/4 robustetea datorata invelisului de policarbonat de inalta calitate si rezistenta mecanismului de zoom care este facut din metal.
Autofocusul este foarte rapid ajutandu-ma sa surprind in toata splendoarea fiecare val care se izbea de stancile tarmului. Trecerea de la auto la manual focus nu se face prin actionarea unui buton ci pur si simplu prin deplasarea inelului de focus inainte sau inapoi.
Plusul de valoare l-a adus in vizita pe care am avut-o la Oceanarium Lisabona unde in spatiul relativ restrans si intunecos 2.8-ul ajutat putin de Iso m-a lasat sa trag din mana fara probleme. Am putut chiar focaliza si fotografia la lumina unei meduze fosforescente.M-a cuprins un sentiment de Jacques-Yves Cousteau aflat intr-un loc aproape adimensional unde in dreapta se afla oceanul Pacific iar in stanga Atlanticul in toata splendoarea faunei lor subacvatice iar eu am putut ca un veritabil explorator sa imortalizez cat mai multe exemplare.
M-am documentat despre acest obiectiv iar testele amanuntite si specializate spun ca, pe langa excelenta constructiei care se observa la prima secunda dupa ce ai pus mana pe el, problemele de distorsie tip “butoi” sunt mai mari la 11mm, ceea ce este si normal dar incepand cu 14mm totul se amelioreaza culminand cu o aberatie geometrica aproape neglijabila la 16mm (0.5%). Rezolutia este considerata printre cele mai bune din clasa sa, cu rezultate remarcabile chiar si la margini. S-a stabilit ca singurul punct slab este aparitia unor mici aberatii cromatice, deh…nimeni nu este perfect. Din pacate nu am avut timp sa verific toate aceste detalii tehnice, am fost preocupat sa-mi iau cat mai mult din Portugalia acasa.
Un articol de Alex Frusina, consultant F64
Echipament utilizat:
[products ids=7805152,1039166]
3 Comments
Da, chiar merita Portugalia…alta lume. Cinci zile acolo nu mi-au ajuns. Despre obiectiv, l-am avut si eu cat timp am avut aparate pe crop si este excelent – a functionat o zi intreaga la – 27 de grade fara probleme la diferentele de temperatura, iar rezolutia, focusul si constructia excelente. Acum pe full frame am 16-28, care este la fel la nivel de rezolutie si constructie, insa are doua probleme care pentru unii ar fi majore: predispozitia la flare si imposibilitatea montarii unui filtru. Multumim pentru info.
si mie mi se pare ciudat să folosesti un ultra-wide (pt crop) în exterior, în spații relativ mari (plaja, piața). Foto cu plaja chiar imi place !
Putin surprins sa vad laudat autofocusul.