Aparatele foto mirrorless

Reducerea dimensiunilor aparatelor foto poate avea in prezent atat conotatii pozitive, cat si negative, in functie de contextul ales. Cand vine vorba insa despre trusa foto, e clar un avantaj, oricine dorind sa poarte o geanta cat mai usoara si de mai mici dimensiuni. Odata cu lansarea aparatelor compacte fara oglinda (mirrorless sau non-reflex) acest lucru a devenit cat se poate de posibil.

Aceste aparate isi gasesc loc in geanta fotografilor amatori, entuziasti, dar si a multor profesionistilor care doresc un aparat de rezerva de mici dimensiuni, care furnizeaza in acelasi timp imagini de o calitate exceptionala.

Desi camerele foto cu sistem de vizare reflex (prin obiectiv) exista inca de la sfarsitul secolului al 19-lea, aparatele de fotografiat cu film de 35mm (film ingust) au aparut pe piata pe la 1930, odata cu introducerea camerei “Sport” (un aparat de fabricatie ruseasca), urmata mai apoi de o serie de SLR-uri (aparate reflex) de la Exacta (Germania), Duflex (Ungaria), Alpa (Elvetia), Contax (Germania, din nou), si nu in ultimul rand Asahiflex (Japonia), urmand apoi sa devina cunoscute ca Pentax, Nikon, Canon si Yashica.

Apasam pe derulare inainte, trecem prin nenumarate SLR/ DSLR /HDSLR-uri, si avem un deja-vu: la fel ca la inceputuri, aparatele sunt “dezbracate” tocmai de sistemul de vizare reflex, care a atras oamenii in era moderna a fotografiei. In locul sau avem de-a face cu un LCD generos, care spre binele nostru (sau nu) ne aminteste de vremurile cand vizam si compuneam imaginile pe o bucata de sticla, desi astazi sticla este una mult mai luminoasa decat acum 100 de ani si fara efectul de inversare verticala si orizontala a imaginii. Pentru cei care prefera un echipament de mici dimensiuni si usor de transportat, aparatele foto non-reflex/mirrorless sunt cu siguranta o alegere ideala.

Aproximativ jumatate din camerele de acest gen sunt dotate doar cu un LCD pentru vizare si inregistrare, celelalte avand suplimentar un vizor electronic care, in functie de rezolutie, poate inlocui cu destul success sistemul de vizare reflex, in ce priveste incadrarea precisa a scenei fotografiate. Desi vizoarele electronice din dotarea camerelor mai vechi redau o imagine destul de granulata si slaba calitativ, un vizor al unui model de aparat recent ne poate incanta cu rezolutii de pana la 1.5 milioane de pixeli.

Panasonic si Olympus ofera vizoare optionale pentru camerele cu vizare pe LCD produse de ei, acestea montandu-se pur si simplu pe patina de blitz a aparatelor, oferind utilizatorului o imagine completa a cadrului fotografiat.

Un aspect foarte important in utilizarea acestor aparate este ca datorita absentei oglinzii, la schimbarea obiectivelor, senzorul este complet expus prafului si altor particule minuscule care ar putea sa provoace pagube considerabile. Din acest motiv este necesara o atentie sporita in cazul in care schimbam obiectivele: nu va expuneti la praf, vant sau orice alta sursa care poate afecta claritatea imaginilor.

Panasonic ofera o gama de aparate cu vizare pe senzor, cu sau fara vizor electronic: Lumix G2 face parte din categoria celor cu vizor si vine intr-un pachet impreuna cu obiectivul Lumix G Vario 14-45mm f/3.5-5.6 pe montura MicroFourThirds. Este dotat cu un senzor  Live MOS de 12.1 MP, vizor de inalta rezolutie cu 1,400,000 de puncte, abilitatea de a inregistra fotografii RAW si JPEG, video AVCHD Lite si un ecran LCD tactil de 3.0”, cu rezolutia de 460,000 puncte .

O noutate in domeniu o reprezinta Panasonic Lumix GH-2, cu un senzor  Live MOS de 16.5 MP, un procesor de imagine imbunatatit si filmare la rezolutie Full HD 1080/60i.

Panasonic Lumix GF-1 este unul dintre cele mai apreciate aparate foto din categoria celor non reflex, datorita designului simplu, a constructiei robuste si nu in ultimul rand a vitezei de lucru. Este produs in doua variante de culoare, negru si alb, si este disponibil in doua variante de kit, cu obiectivele Lumix G 14-45mm f/3.5-5.6, respectiv Lumix Pancake 20mm f/1.7. In corpul camerei gasim acelasi senzor LiveMOS de 12.1MP ca in mai marii GH2 si G2, diferenta regasindu-se in lipsa vizorului la GF-1, aceasta facand posibila compunerea imaginii doar pe ecranul LCD de 3.0”.

Pentru a oferi o alternativa la fotografierea folosind doar LCD-ul, Panasonic a adus pe piata si vizorul extern DMV-LVF1  cu doua milioane de puncte: se monteaza usor pe patina de blit a aparatului si reproduce functionalitatea unui vizor electronic incorporat si adauga acoperirea de 100% a cadrului, disponibila numai in cele mai scumpe (si grele) aparate DSLR.

Aparatele foto digitale din seria Pen de la Olympus, E-PL1 si E-P2, au facut ceva valuri dupa introducerea primului Pen Digital (E-P1) acum doi ani. Olympus E-PL1, disponibil in trei variante: negru, champagne si alb, inregistreaza pe un senzor Live MOS de 12.3 MP, si afiseaza imaginile pe un ecran LCD de 2.7” cu Live View; are posibilitatea captarii de imagini in format RAW si JPEG si deasemenea trecerea rapida la filmare HD 720p prin apasarea unui singur buton.

Olympus E-P2, disponibil la vanzare in trei versiuni: body (doar corpul), cu obiectiv 17mm f/2.8 sau –finalmente– cu Zuiko 14-42mm, dispune de aceleasi calitati impresionante ca E-PL1, cu imbunatatiri precum stabilizarea de imagine, ecranul marit la 3.0”, viteza maxima de declansare de 1/4000s (fata de 1/2000), capacitatea de sincronizare cu blitul la timpi mai scurti (1/180s fata de 1/160s), nivela virtuala si difuzoare + microfon stereo.

Asemeni celor de la Panasonic, Olympus ofera o alternativa la vizarea pe ecranul LCD: vizorul extern VF-2 cu 1.4 milioane de puncte si care, montat pe patina de blit a camerei, inlesneste atat o incadrare precisa cu indicarea elementelor de expunere precum balansul de alb si previzualizarea scenei, cat si redarea inregistrarii.

Sony NEX-3 si NEX-5 sunt dovada vie a faptului ca bun nu inseamna neaparat mare… Mai exact: cei de la Sony au reusit sa proiecteze si sa realizeze un aparat de dimensiuni reduse cu un senzor de imagine format APS-C, o combinatie de mult timp asteptata cu interes de public.

Pe NEX-3 il putem cumpara in varianta body (doar corpul camerei), cu obiectiv 18-55mm sau 16mm f/2.8, in variante coloristice de rosu, argintiu si negru. Dincolo de carcasa eleganta si supla se afla senzorul Exmor de 14.2 MP care poate capta imagini RAW si JPEG la rate de 7 cadre/secunda. Aparatul este dotat cu un ecran LCD de 921,000 puncte rabatabil vertical si poate realiza fotografii in modul Panorama pentru a captura imagini cadrate larg, pana la 226 grade. Exista un mod Twilight Handheld, care pe scurt permite fotografierea in lumina slaba, cu minimizarea blurului cauzat de tremurul mainii, un mod Auto HDR si bineinteles filmare HD 720p.

NEX-5 este usor mai mic decat NEX-3, dar in loc de policarbonat, corpul este construit din aliaj de magneziu si filmarea HD 720p este inlocuita de rezolutia Full HD 1080/60i cu sunet Dolby AC-3. Disponibil in aceleasi variante de pachet, cu 18-55mm, 16mm f/2.8 sau impreuna cu aceste doua obiective simultan, variantele de culoare se reduc la argintiu si negru. La vizarea si cadrarea pe LCD, exista si aici alternativa unui vizor extern, de aceasta data optic, pentru obiectivul de 16mm.

Cei de la Samsung ne propun si ei un aparat din aceeasi succesiune, NX10, care se lauda ca fiind unul dintre cele mai mici aparate cu vizor electronic in clasa lui si este dotat cu un senzor CMOS format APS-C, capabil de inregistrare fotografii RAW sau JPEG si deasemeni clipuri video MP4(H.264) cu sunet. Se gaseste in varianta de pachet cu obiectivul 18-55mm.

De la Leica putem discuta de doua camere, anume Leica M-9 si Leica X1. M9 este ceva mai special, dincolo de pretul distins, este singurul aparat foto digital cu senzor de 35mm(full frame) din clasa camerelor non reflex, urmas al aparatelor rangefinder pe film de 35mm, lansate chiar de acelasi producator in urma cu mai bine de jumatate de secol, compatibil cu aproape toate obiectivele cu montura M fabricate din 1954 incoace.

Este produs in 2 nuante, negru sau gri otelit.  In interior se gaseste un senzor CCD full frame de 18 MP care poate capta format RAW sau JPEG. Sistemul de focalizare al lui M9 este de aceeasi precizie remarcabila ca la toate modelele anterioare din seria M. Ecranul LCD de 2.5” permite revederea fotografiilor la o rezolutie inalta si cea mai buna claritate.

In cele din urma, dar nu ultimul, avem de a face cu Leica X1, singurul din gama non reflex cu un obiectiv fix Leica Elmarit asferic de 24mm f/2.8, care nu poate fi schimbat. Asemanandu-se puternic cu fratele saumai mare, X1 prezinta setul cel mai simplu de butoane si comenzi prezent pe o camera digitala. Si in ciuda dimensiunilor reduse, X1 este dotat cu un senzor  CMOS format APS-C de 12.2 MP, care in tandem cu obiectivul de 24mm, replica cadrul ideal gasit candva pe un rangefinder cu un obiectiv de 36mm.

Aparatul inregistreaza imaginile in format RAW si JPEG si, intocmai ca M9, nu filmeaza. La urma urmei, cu Leica nu filmezi! Poate captura instantanee la aproximativ 3 cadre/secunda, iar sensibilitatea ISO urca pana la 3200. Compunerea, revizuirea si editarea se fac pe ecranul de 2.7” de pe spatele camerei.