Tu ce gen de fotografie iubești cel mai mult? – fotografii ne răspund

Postat de: F64 F64

Tu ce gen de fotografie iubești și de ce? Am întrebat mai mulți fotografi și aceștia ne-au răspuns. Iar dacă și tu știai că portretul și peisajul sunt de obicei cap de listă la preferințe, află că în acest articol nu este cazul. Sigur că noi am discutat doar cu câțiva, dar cu siguranță merită citite răspunsurile lor, mai ales având în vedere că nu fac parte din rețeta general preferată. Nu vrem să îți spunem aici, pe scurt, ce genuri primează, fiindcă, este cel mai bine dacă, citești fiecare paragraf în parte, analizând imaginea fiecărui creator și oricum nu contează. Contează doar să faci fotografie, așa cum îți place ție!

#1 Eugen Brodner

fotografia
(c) Eugen Brodner

Aș spune că îmi place să fac fotografii „moody”, adică acelea ce transmit o anumita stare, ce au un aer misterios sau ușor trist și melancolic. De ce? Pentru că eu consider că cele mai interesante imagini sunt acelea care nu doar arata bine, dar și trezesc un anumit sentiment înăuntrul privitorului. Totodată, de obicei prefer ca fotografia să cuprindă și un personaj, facilitând astfel transpunerea spectatorului în poveste.

#2 Florin Țepârdea

fotografia
(c) Florin Țepârdea

Dintre toate genurile, pe mine m-a cucerit fotografia de stradă. Îmi place să surprind oameni în diferite situații, îmi plac culorile, umbrele, siluetele – totul se schimbă pe stradă, iar posibilitățile și cadrele sunt practic nelimitate. Fotografia de stradă mă îndeamnă să privesc altfel lucrurile din jurul meu și mă împinge spre creativitate. Imprevizibilul pe care-l oferă o face atât de atrăgătoare pentru mine.

#3 Paul Aioanei 

fotografia
(c) Paul Aioanei

La întrebarea „Ce gen de fotografie iubești cel mai mult și de ce?” îmi vin în minte multe din primele fotografii realizate în secolul XIX, dar în mod special ambrotipiile si ferotipiile. Tocmai de aceea m-am și specializat pe acest procedeu, al colodiului umed. Din punct de vedere personal, îl văd ca pe cel mai expresiv stil fotografic, iar portretele realizate cu acest procedeu sunt oglinzi către ceea ce suntem, dar nu vedem cu ochiul liber. Văd acest stil ca fiind cel mai bun mod de a ne uita către noi, în interior și a descoperi copilul și adultul din lăuntru, care se uită înapoi.

#4 Mădălina Chilici – #filmsnotdead!

fotografia
(c) Mădălina Chilici

Împletirea fotografiei pe film cu cea de stradă este cel mai îndrăgit „gen” de către ochii și sufletul meu. Unii fotografi merg în studio pentru a fotografia, în cazul meu, strada este propriul studio. Acolo reușesc că rezonez cel mai bine cu subiectele înainte de a declanșa. Acolo pot lua pulsul orașului, acolo totul este spontal și real.

#5 Rareș Manolache 

fotografia
(c) Rareș Manolache

Mă numesc Rareș, am 18 ani și în clasa a XII-a la Colegiul Național Gheorghe Șincai. Fotografia a apărut în viața mea odată cu descoperirea unui aparat rusesc Zorki 4K, de tip rangefinder, în dulapul bunicii mele, prin clasa a VI-a. Îmi amintesc și acum momentul când am încărcat pentru prima oară film în el, am ieşit în oraș și dintr-o dată fiecare colț care până în acea zi mi se părea banal, a prins dintr-o dată viață. Vedeam, cu fiecare pas făcut, o nouă poveste. În 2-3 ore terminasem filmul și eu încă mai aveam cadre în minte pe care îmi doream neapărat sa le imortalizez.

Fotografia de stradă a rămas de atunci o parte din fiinţa mea, este terapie pură. Mi-am cumpărat un telefon cu o cameră bunicică (la vremea ei) acum 4 ani și de atunci am un cont de Instagram unde îmi ţin un jurnal vizual. Fiecare moment care a trezit în mine un “je ne sais quoi” este imortalizat acolo. Fiecare fotografie în parte reprezintă o poveste de sine stătătoare, un univers alternativ, o pată de culoare între nuanţe de gri. Am acolo, pusă bine la păstrare, inclusiv prima fotografie pe care am făcut-o cu aparatul rusesc. 🙂

#6 Rafael Ianoș

fotografia
(c) Rafael Ianoș

Sunt un fotograf amator și mă simt atras în principal de fotografia de stradă. Unul dintre principalele motive pentru care iubesc fotografia de stradă se datorează faptului că-mi dă libertatea totală să fotografiez orice vreau, fară constrângeri, și intotdeauna este plină de surprize. Nu in ultimul rănd, fotografia de stradă îmi oferă posibilitatea sa experimentez , mă face mai atent la momentele de zi cu zi pe care le vedem cu toții, dar în graba noastră cotidiană le trecem cu vederea și uităm să le prețuim.

#7 Mihaela Andreea Andrei 

fotografia
(c) Mihaela Andreea Andrei

Iubesc fotografia analog și în particular cea instant, cu Polaroidul. Cred că are o particularitate aparte și se distinge de fotografia analog clasică prin faptul că într-un timp
relativ scurt, acum, putem avea o fotografie gata. În plus, păstrează acea notă veche, care mă duce cu gândul la trecut. Fotografia pe film instant este în continuare destul de accesibilă, mai ales pentru cineva care abia este la început de drum. Fotografiile nu ocupă mult spațiu fiind de mici dimensiuni.

#8 Raluca Antuca 

fotografia
(c) Raluca Antuca

Dacă ar fi sa aleg un singur gen de fotografie, mi-ar fi foarte greu. Am mai multe tipuri de fotografii pe care le îndrăgesc și cred că este vorba de un amestec de fine art cu portret.

Îmi place să realizez portrete care nu plictisesc și care se disting cumva din mulțimea de fotografii din online. Aici intervine ideea de fine-art, pentru a face fiecare cadru mai special prin diferite elemente de poveste.

#9 Cristian Bulugea 

fotografia
(c) Cristian Bulugea

Între mine și fotografia de stradă s-a format în timp o legatură puternică. Chiar dacă exista atâtea discuții și controverse legate de acest tip de fotografie, nu m-am simțit niciodată indepărtat sau pus în dificultate din pricina acestora. Sinceritatea și unicitatea momentelor surprinse le consider inegalabile chiar și azi, după ce pot ca spune ca am încercat multe stiluri fotografice. Pentru mine, fotografia de stradă, înseamă bucurie, o activare a simțurilor, o sursă puternică de inspirație și uneori chiar și cea mai bună terapie. Fotografia de stradă, momentul ei, este un loc unic în timp și spatiu, în care ceea ce simți tu ca autor al declanșării poate să însemne fără prea mare bătaie de cap: o documentare a realității, o reflexie a stărilor personale, o interpretare a realității dusă spre termenii „metaforă” sau „poveste”.

#10 Bogdan Fuior

fotografia
(c) Bogdan Fuior

Iubesc fotografia de orice natură ar fi aceasta, însă îmi regăsesc liniștea și răspund cel mai bine la întrebările interioare prin fotografia de stradă sau fotojurnalism. Aceste două genuri îmi permit să integrez atât spontaneitatea, realitatea cât si simțul artistic într-o singură imagine. De asemenea, pot include în aceste stiluri de la portrete până la peisaje urbane, minimalism și arhitectura, ceea ce-mi oferă un spațiu foarte mare din care mă pot inspira și de care pot profita pentru a-mi satisface plăcerea de a declanșa, de a crea, de a ma transpune 2D.

#11 Irina Gache 

fotografia
(c) Irina Gache

M-am îndrăgostit de fotografie prin 2013 și momentan trag doar digital cu un Pentax K-50. Când mă intrebă oamenii ce fel de fotografie fac, adesea am un fel de reținere în a spune în ce tip mă încadrez, deoarece nu pot să spun că aparțin unui stil anume. Așa că, după un timp mi-am dat seama că mi-aș încadra stilul propriu într-un gen de fotografie psihologică/jungiană. Sunt pasionată de psihologie abisală de mică și prin fotografiile mele aduc la lumină diverse concepte psihologice și lucrez pe baza arhetipurilor jungiene. Îmi place să transmit prin imagini acele mesaje din interior către subiecții pe care îi fotografiez, accesând în felul acesta inconștientul personal prin diverse emoții și gânduri, cat și cel colectiv. Corelez imaginile cu un titlu pentru a aduce privitorul în contact cu acea energie arhetipală.

#12 Ștefan Iarca

fotografia
(c) Ștefan Iarca

Îmi place fotografia care îmi iese în cale.

Încerc să mă plimb mult, aleg drumurile întortocheate și neumblate ca să găsesc ceva nou. Nu îmi iese tot timpul, dar căutarea este de fapt plăcerea după care umblu. Pot să fotografiez mult și să nu-mi placă pe urmă nimic și se întâmpla și ca în alte dăti să trag un singur cadru și să-mi placa foarte mult. Probabil este acea etapa între un fotograf de hobby și un fotograf profesionist de peisaj.

Pentru fotografia de peisaj ai nevoie de timp mult pe care să-l petreci cu locul. Nu ore sau zile, ci luni și poate chiar ani. Lumina soarelui, cerul plin de nori, lanul de lavandă tăiat la muchie. Toate acestea se întâmplă poate doar 7 zile pe an. Apoi ceva se schimbă, iar peisajul nu mai este așa cum voiai. Dar asta este frumusețea fotografiei de peisaj. Este o fotografie vie.

#13 Magda Fulger

fotografia
(c) Magda Fulger

Am început cu un Nikon D3100 pe l-am înlocuit destul de repede cu un Fujifilm. De ce? Pentru că am ales fotografia de stradă – și nu pot uita că acest lucru îl datorez profesorului Bebe Pitei! Genul acesta de fotografie, într-o definiție mai largă, este pentru mine o continuă provocare pentru că prezintă în mod direct și neregizat viața oamenilor în spațiul public (chiar și fără prezența efectivă a unei străzi), pentru că în acele momente “setările emoționale” – cum spune Vlad Eftenie, devin mai importante decât setările aparatului.

Acum, mă identific cu fotografia de stradă minimalistă și de cele mai multe ori mă exprim alb-negru pentru că atunci am impresia că „transmit” altfel.

#14 Oana Merei

fotografia
(c) Oana Merei

De ce fotografie de peisaj? Pentru că o poţi realiza aproape oriunde in natură, pentru că poţi surprinde cadre frumoase atunci când ieşi la plimbare, când mergi la muncă sau pur şi simplu când ai chef de stat cu aparatul in mână. Nu întotdeauna poţi scoate o fotografie care să te mulţumească, iar asta pentru că în spatele unei fotografii reuşite stă multă, multă muncă, sute de cadre trase, ore sau chiar zile cu aparatul în mână, fixat pe cadrul respectiv: „arta cere sacrificii”. Totuşi, eu aleg cadre care mă inspiră, care îmi transmit o emoţie. Şi bucuria fotografului este atunci când crâmpeie din emoţia lui ajung la privitor. Las la aprecierea ta, fotografia falezei Cazinoului din Constanţa, oraşul meu natal, scăldată de valurile unei Mări Negre în plină iarnă.

#15 Cătălin Ștrumfu

gen de fotografie
(c) Cătălin Ștrumfu

“Ce gen de fotografie iubești cel mai mult și de ce?”    –  O întrebare dificilă deoarece nu am un singur gen de fotografie pe care il iubesc…eu iubesc tot ce înseamnă fotografie, cu toate genurile ei. Cu toate acestea, cred că cel mai mult mă regăsesc în fotografia alb-negru. De ce? Fiindcă este „limbajul” prin intermediul căruia reușesc cel mai bine să exprim ceea ce simt atunci când apăs pe declanșator.

Tu ce gen de fotografie iubești și de ce? Lasă-ne un comentariu!




test - array(0) { }

Comentarii

Sortează după:
  • Dată
  • Raspunsuri
  • Ultima activitate

Lasă un comentariu

Adresa de E-mail nu va fi publică. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Top