RGB Photography și Răzvan Buluș au avut ideea înfiițării grupului  Back to White and Black în urmă cu un an. Și-au dorit o platformă de interacțiune între pasionații de fotografie alb-negru. Alături de câțiva cursanți RGB Photography, a avut loc și prima întâlnire BWB la o tură foto în Văcărești.

Privesc înapoi cu nostalgie la acel moment în care o mână de oameni entuziasmați de ideea de a face parte din acest proiect au dat startul. Astăzi, la un an distanță, ei spun bun venit celui de-al 500-lea membru Back to White and Black și se pregătesc de vernisajul celei de-a patra expoziții a grupului, cu o temă dificilă și provocatoare: „Portrete neobișnuite”.

expozitie

Au selectat pentru această expoziție 24 de fotografii semnate de: Alexandru Farca, Ana Florina Petrescu, Carmen Elena Watkins, Cristian Nadejde, Cristina Țintă, Dan Stănilă, Dragoș Marin, Florin Cristache, Gabriela Pătrășcan, Horia Petrescu, Ioana Adriana Apostol, Ioana Ruxandra Șoglu, Lucian Râșnoveanu, Mirela Marin, Monica Pătrășcoiu, Nicu Buculei, Răzvan Ionescu, Sebastian Bacioiu, Ștefania Aninisi, Ștefan Iarca și Tatiana Butuc.

Expozitia va putea fi vizitată la Gram Bistro, în perioada 19.12.2017-11.02.2018.

Sunteți așteptați cu drag!

***************************

Dincolo de asta însă, blogul F64 a îndrăznit să întrebe câțiva dintre expozanți: De ce alb-negru?

Consideră că se exprimă mai bine așa? Limbajul luminii este omniprezent atunci când înlăturăm culoarea? Din punct de vedere artistic, culoarea descrie realitatea în timp ce în alb-negru avem de-a face cu o interpretare a realității?

Haide să descoperim împreună răspunsurile:

Gabriela Pătrășcan:

„Încerc să mă exprim uneori – de multe ori – în alb-negru pentru că am sentimentul că atunci când „vorbesc” astfel, dispare o dimensiune materială, palpabilă, și anume culoarea, și mi se desenează în schimb multe alte noi dimensiuni eterice, atemporale, spațial-emoționale, sensibile la efemer și personal interpretabile.
Este ca și cum, pierzându-ți un simț esențial, cel al culorii în cazul nostru, celelalte sunt amplificate pe măsură, pentru a compensa pierderea.
Așa devin mult mai imens-intense emoția, intuiția, liniștea, inefabilul, cosmosul nostru interior.

Îmi pare ca și tangibilă, aproape până la percepția tactilă a hârtiei imprimate cu lumină, senzația că transpunerea în alb-negru a imaginii te lasă să privești, te îmbie să citești, te invită să înțelegi, te roagă să gândești, te ademenește să înveți, te luminează să te dezvolți, până vei ști într-o anumită clipă să contopești totul într-o singură afirmație și o tăcere contemplativă.

Fotografia alb-negru te invită să descoperi frumosul, despre care doar înțelepții puteau spune atât de simplu că, estetic vorbind, frumosul este imperfect, incomplet și impermanent.”

Monica Pătrășcoiu:

„Sunt convinsă că o fotografie alb-negru nu poate minți. Ea îți arată o imagine tridimensională, palpabilă, plină de emoție. Știm că lumea de fapt este o succesiune de lumini și umbre care, cred eu, sunt cel mai bine redate în alb-negru: linii, forme, unghiuri, contraste. Culorile de multe ori pot distrage atenția de la esența unei imagini. Din acest motiv aproape întotdeauna privesc și o variantă alb-negru a imaginii pe care am înregistrat-o, pentru a vedea, de fapt, ce îmi spune. Cel mai mult îmi place atunci când o imagine alb-negru îmi dă impresia că, dacă întind mâna, pot atinge spațiul pe care îl descrie.”

Ioana Ruxandra Șoglu:

“La mine pasiunea pentru alb-negru a pornit dintr-o frustrare. Frustrarea de a nu putea folosi culorile în favoarea imaginilor mele atât de des pe cât mi-aș fi dorit. Nu găseam suficient de des în mediul imediat înconjurător acea armonie a culorilor care să invite privitorul să cerceteze o imagine până ar fi descoperit și elementele mai subtile, de compoziție, și într-un final, mesajul și starea pe care doream să le transmit. Dimpotrivă, mi se părea că de multe ori amalgamul de culori din cadrele mele nu ar fi făcut decât să îndepărteze eventualii privitori. Așa am început să experimentez cu alb-negru, pe care, în ciuda limitărilor, l-am perceput ca pe o eliberare. Mi s-a părut că am căpătat deodată o putere nelimitată de a direcționa privitorul exact acolo unde îmi doream. Dar cel mai mult mi-a plăcut cum alb-negrul poate descompune și reduce o scenă la elementele esențiale, la forme, texturi, lumini și umbre, iar asta îi conferă o subtilitate care nu e posibilă la fotografia color.“

rgb photography

(c) Ana Florina Petrescu

Despre RGB Photography

Școala, fondată de Răzvan Buluș, și-a deschis porțile în luna februarie 2008, cu primul curs de fotografie autorizat. Încă de la început și-au dorit un spațiu dedicat studiilor de imagine, explorării marilor genuri fotografice, experimentării de tehnici creative și abordării mai mult sau mai puțin obișnuite ale fenomenului foto, alături de cursanți. Entuziasmul și evoluția fiecărui participant i-a motivat să aducă mereu ceva nou: o temă surpriză, un proiect de grup, un concurs spontan, o ședință foto într-un loc deosebit.

În timp au observat că dimensiunea fenomenului fotografic îl face imposibil de cuprins într-un singur curs și ulterior în afara cursului de Fotografie au lansat și alte cursuri sau ateliere, fie pentru avansați, fie pe tematici dedicate, cum ar fi creativitatea, fotografia alb-negru, Photoshop-ul, fotografia analog etc. Astăzi se gândesc cu drag la absolvenții celor peste 100 de grupe care au parcurs workshopurile și cursurile RGB, și care explorează mai departe acest univers minunat, privit acum cu alți ochi. Aventura continuă!