Mădălina Chilici ne povestește despre pasiunea ei pentru fotografia pe film, toate acestea în era smartphone-urilor. În timp ce trendul pentru cel mai performant echipament foto digital crește, la fel o face și fotografia pe film, poate mai ales în rândul tinerilor care nu au prins perioada ei de glorie.

Indiferent că ești de părere ca filmul a murit sau nu, asta nu înseamnă că imaginile nu pot fi calitative, așa că te invităm să arunci un ochi peste fotografiile Mădălinei și să afli despre experiența ei cu fotografia analog.

analog

(c) Mădălina Chilici

Fotografia pe film… Unii strâmbă din nas la auzul acestor cuvinte și dau din umeri, altora le sclipesc ochii, restul e posibil să spună că ești un hipster dacă faci fotografie pe film în 2017.

Mie mi se declanșează toată euforia când pun mâna pe un aparat pe film, e precum o “cutie” cu surprize. Știu că fiecare cadru e o surpriză, un accident creativ și că trebuie să aștept pentu a vedea rezultatul final al imaginii.

În școala generală am început să mă joc cu primul digital, o săpunieră. Făceam multe fotografii cu ea, o duceam peste tot cu mine. Mai apoi crescând, când am ajuns la liceu am făcut cunoștință cu târgurile de vechituri, unde încercam să ajung în fiecare weekend să vânez comori. Dintr-un târg din Oradea mi-am cumpărat primul meu aparat pe film, un Smena 8, cu 5 lei. Nu mergea prea bine, așa că îmi stârnise curiozitatea, mă motivase să merg în târguri să mai găsesc și alte aparate pe film ieftine, cu care să experimentez, iar în prezent mă folosesc în mare parte doar de fotografia pe film.

Pentru a salva fotografia analog, trebuie să salvăm camerele analog, de aceea îmi place să vânez în continuare la târguri aparate vechi, pe care le scot în lume dându-le viață cu filme. Câte un talcioc cred că are loc la sfârșit de săptămână în fiecare oraș din țară.

Cu siguranță orice persoană a interacționat direct sau indirect cu fotografia analog, fie că răsfoim albumele foto vechi de familie, fie că am pus mâna pe aparatul foto vechi al tatălui – care e moștenire de la bunicul, fie ești chiar posesorul unei colecții de aparate analog sau ai unul uitat prin pod.

analog

(c) Mădălina Chilici

Fotografia a trecut de la analog la cea digitală, care a apărut în ultimii 20 de ani. În tot acest timp fotografia pe film a fost prezentă constant, dar mai în umbra digitalului, pentru majoritatea oamenilor.

Am ales să fac fotografie pe film în era vitezei, a digitalului și a megapixelilor fiindcă nu vreau ca actul fotografic și mintea să o ia pe scurtătură. Îmi place să îmi antrenez ochii, să-mi fac timp să mă opresc, să mă bucur de moment în timp ce-l gândesc și abia apoi să trag un cadru. Sunetul pe care îl face fiecare aparat pe film e special, mâinile și ochii fotografului ajută la realizarea imaginii finale prin developarea cu soluții.

Fotografiile pe peliculă au acel “sentiment”, pe care nu îl poți descrie sau imita în fotografia digitală.

Faptul că un film poate avea între 12 cadre pe o rolă de film de 120mm(format lat) până la 24- 36 de cadre pe filmul de 35mm(îngust);  oprește fotograful din a trage rafale, îndemnându-l să se întoarcă acasă doar cu câteva cadre, dar bune, care nu mai necesită ore în șir de stat la birou pentru editare.

Pentru pasionații și nostalgicii filmului din România, dar și în lumea întreagă, încă se găsesc alternative, iar magazinele dau spre vânzare o gamă largă de soluții pentru procesare și de filme color, alb-negru, pe format lat sau îngust, diapozitive, hârtie foto, tancuri de developare, mape de stocat filmele și toate accesoriile necesare developării manuale acasă sau într-un laborator foto.

Fotografia analog nu se rezumă doar la fotografii personale, de peisaj sau documentar. Încă mai e realizabil să faci fotografie de eveniment pe film. Mai sunt oameni care au rămas în continuare deschiși la fotografia pe film la evenimente – fiind percepută mai intimă și reală. Anul trecut, în vara și toamna acestui an, am facut primele mele fotografii de eveniment pe film, la o cununie civilă și respectiv o nuntă. A fost un sentiment de satisfacție incredibilă faptul că fericitele cupluri au avut încredere în misterul peliculei și în mine ca fotograf. Mă motivează să mă autoeduc pentru a fi  eficientă și creativă cu lucrările mele.

Artistic vorbind, fotografia digitală ne oferă spații de stocare mari, face fotograful să fie mai comod și leneș, tehnologia venind în ajutorul nostru cu niște setări auto, ISO auto, WB auto, și în mare parte se pune accent pe „auto”, se fac rafale cu sutele, dintre care poate doar una va fi bună.

analog

(c) Mădălina Chilici

Nu aș vrea să conving pe nimeni să adopte fotografia analog sau digitală, consider că trebuie să ne folosim de fiecare unealtă creativ și constructiv, în care să ne dezvoltăm propria viziune și să ne bucurăm de frumusețea de a captura momente decisive și memorabile.

Dacă însă găsiți prin casă role de film uitate și nedevelopate, colegii de la serviciul de printing de la F64 se vor ocupa de amintirile tale și le vor face vizibile.

analog

(c) Mădălina Chilici

Iar dacă acest articol te-a convins că fotografia pe film nu e moartă și ți-a făcut cu ochiul să experimentezi cu acest gen de imagine, dar nu deții încă un aparat foto pe film, în consignația F64 vei găsi de la aparate de colecție cu o poveste și cu siguranță măcar unul pe gustul și pentru bugetul tău!

Articol și fotografii de Mădălina Chilici.

Save

Save