Tură foto în Delta Dunării cu Sigma 100-400mm
F64- 8minutes read
Acum exact un an mă întorceam din deltă după ce fotografiasem câteva zile cu Sigma 150-600mm, un teleobiectiv care mi-a fost mai mult decât util, care m-a ajutat să obțin câteva imagini frumoase (una dintre preferatele mele este chiar mai jos – dacă vreți să vedeți mai multe intrați aici) și care mi-a arătat puțin din ce înseamnă fotografia wildlife.
Nu fac astfel de fotografii în mod obișnuit și respect cu totul munca oamenilor dedicați wildlife-ului, văzând cât de multă muncă și pregătire este necesară pentru realizarea unei imagini spectaculaose. Deși poate părea simplu să te apropii de păsări, de exemplu, într-un loc în care ai zice că dai de ele la fiecare pas, este cu atât mai complicat să le fotografiezi în contextul și lumina potrivită, dar mai ales să găsești speciile care nu sunt chiar comune.
Mi-am dorit să fotografiez pescărușul albastru, una dintre cele mai frumoase păsări (localnicii îi spun Ivan Pescarul). După 4 ieșiri cu barca, abia am reușit să o surprind într-o fotografie, fără să fiu foarte mândru de ea. Și e doar un exemplu.
Introducerea aceasta vine cu un mare respect, așa cum spuneam mai sus, pentru fotografii de wildlife și cu argumentarea că indiferent de obiectivul pe care-l folosești, contează foarte mult pregătirea, exercițiul și dedicarea.
Revenind, dacă anul trecut am fotografiat cu un supertele destul de greu, anul acesta am încercat noul Sigma 100-400mm, care e mult mai compact (strâns e mai mic decât un 70-200) și ușor. Desigur că acest lucru aduce și anumite dezavantaje: lipsa mai multor lentile care ar aduce un plus calității și lipsa unei construcții metalice, mai solide, pot fi două dintre ele. Chiar și așa, pornind de la premisa că teleobiectivul este unul de buget (în momentul de față e cel mai ieftin obiectiv care ajunge la 400mm) pot spune că am reușit să obțin imagini de care sunt foarte mulțumit. Le veți vedea în continuare.
Așadar, înainte să trecem la fotografii, iată principalele avantaje ale Sigma 100-400mm identificate de mine:
- Raport preț/calitate foarte bun: așa cum spuneam, e cel mai ieftin obiectiv cu focală de 400mm;
- E compact și foarte ușor, cântărește puțin peste 1 kilogram;
- Are un sistem de stabilizare al imaginii cu mai multe setări: pentru situații obișnuite și pentru când vrei să faci panning-uri;
- Este compatibil cu Sigma USB Dock, adică poți să setezi parametri de focalizare pe toată distanța focală;
Desigur că putem spune că-i un obiectiv întunecat și că diafragma ajunge la f/6.3 la 400mm. Sau îi putem aduce alte puncte slabe. Dar să nu uităm că e un obiectiv dedicat pasionaților care vor să cocheteze cu fotografia wildlife (ori sport sau alte genuri care presupun fotografierea de la distanțe mari) și care în momentul de față nu vor să investească mai mult.
Am ales în continuare 25 dintre imaginile făcute în deltă cu el, dintre cele care mi-au plăcut mai mult. Am avut chiar norocul să fotografiez și un șacal, văzut chiar în ultima secundă. N-a ieșit tocmai clar în fotografie, din cauza vitezei bărcii și a faptului că mergeam în direcții diferite și cu atât mai mult pentru că aveam setările lăsate după ce fotografiasem un peisaj. Chiar și așa, cu ajutorul stabilizatorului, am reușit să salvez ceva din ceea ce ar fi putut fi o imagine mult mai corectă.
Veți vedea întâi imaginile, apoi câteva crop-uri la nivelul detaliilor. Imaginile au fost procesate în Adobe Lightroom, neintervenind însă la nivelul clarității. Toate fotografiile sunt făcute la deschiderea maximă a diafragmei: f/5 – f/6.3.
Dar înainte de seria completă, iată o imagine care arată că obiectivul nu se descurcă deloc rău la focalizare. Egreta e în clar 100%, iar fotografia e făcută la 400mm de la o distanță generoasă, printr-o vegetație foarte densă.
Crop pe detalii cu Sigma 100-400mm
Acum că ați văzut fotografiile, iată concluziile mele după câteva zile de fotografiat cu acest obiectiv:
- Focalizează repede și destul de precis, chiar și în lumină mai slabă ori în contre-jour;
- Aberațiile cromatice sunt practic insesizabile;
- Vignetarea este, însă, destul de puternică la deschiderea maximă a diafragmei. Poți scăpda de ea de la f/8 în sus;
- Sistemul de stabilizare optică e foarte util și se dovedește a fi eficient și în cazul panning-urilor;
- Faptul că obiectivul e ușor și compact îl face „prietenos” la transportul în tot felul de medii și lucrul cu el mai multe ore în șir;
- Calitatea imaginilor este la fel de bună pe ambele capete (wide și tele);
Dacă ar fi să-mi cumpăr un obiectiv cu care să exersez fotografia wildlife, cu siguranță acesta ar fi. M-ar încuraja să învăț, să mă documentez, să exersez și să adun suficiente motive cât în timp să fac trecerea către unul dintr-o gamă superioară.
Am testat acest obiectiv pe un Nikon D750. Mulțumesc F64 pentru oportunitate!
Articol și fotografii de Dragoș Asaftei.
[products ids=125033775]
