Pe 19 august este Ziua Internațională a Fotografiei. O sărbătorim pe ea, fotografia, atât de diversă și alambicată, cu atât de multe genuri și reguli care trebuie respectate până când apare ceva suficient de genial încât să le spargă. Astfel, am făcut un fel de „rezumat” al miliardelor de cadre și zecilor de genuri într-o colecție ilustrată cu imagini ale fotografilor români.

Nu putem considera acest articol o colecție completă, întrucât fiecare gen fotografic are particularitățile sale. Am putea scrie cărți întregi despre fotografie și tot nu ar fi suficient.

Să-l privim mai degrabă ca o portiță către a-ți spori interesul asupra unor genuri neabordate și asupra înțelegerii cât mai ample a fotografiei.

Cunoașterea și înțelegerea diverselor genuri de fotografie te poate ajuta în formarea propriului stil, te poate ajuta să-ți faci o idee despre unde te încadrezi, ce mai ai de îmbunătățit, te poate ajuta să descoperi lucruri noi, fotografi noi și, desigur, poate fi o permanentă sursă de inspirație.

Dat fiind că sunt multe, ne-am gândit să le împărțim pe familii, în funcție de ce au în comun și de utilitate.

genurile

(c) Sebastian Vasiu

Pornim de la 4 mari categorii:

  • Genurile editoriale
  • Genurile creative
  • Genurile comerciale
  • Genurile personale

Este adevărat că multe dintre genurile foto se întrepătrund sau sunt foarte apropiate, iar atunci poate fi dificil de diferențiat sau de înțeles unde se face trecerea dintr-un gen într-altul.

Există și genuri ce nu pot fi împărțite, cum este fotografia de portret sau cea de noapte (nu sunt singurele). Fotografia de portret mai ales se poate regăsi în cam toate genurile de fotografie (natură, fine-art, nud, stradă, fotojurnalism, modă, nuntă etc), la fel și cea de noapte. Dacă surprinzi oamenii de pe stradă noaptea și după fotografiezi stelele, vei avea fotografie nocturnă pentru două genuri foarte diferite de imagine.

Cu toate acestea, fotografia de portret este mult mai răspândită și automat vine cu cerințe diverse. Dacă vrei să afli în special despre acest tip de fotografie, citește articolul nostru.

Deși nu poți bate în cuie 100% descrierea unui tip de fotografie, poți măcar să le diferențiezi în mare, ca să îți dai seama cam pe unde te situezi tu ori alți fotografi care te interesează.

Revenind la cele 4 categorii sau familii menționate mai sus, ne putem da seama că, de exemplu, tipurile de fotografie care nu sunt fictive, ci se ocupă cu înregistrarea realității într-un mod cât mai inedit, intră la Editorial (desigur că și aici există excepții și fluctuații. Ține minte că în domeniile creative nu există, de fapt, literă de lege).

Sigur că niciun gen, oricât de realist, nu poate fi în totalitate obiectiv. Oamenii nu pot fi în totalitate obiectivi, așadar cum ar putea creațiile lor să fie astfel? Cu toate acestea, știm că în fotografia de călătorie de obicei prezinți atuurile locului sau că în fotografia de modă se încadrează un anumit tip de modele, de care, de exemplu fotografia de stradă nu ține cont etc.

Acestea fiind spuse, hai să descoperim genurile și particularitățile fiecărei familii.

Genurile editoriale

genurile fotografice

(c) Calin Stan

Reprezintă cea mai numeroasă familie, care vine cu multe genuri și subgenuri, cele principale fiind: fotografia arhivală, arhitecturală, de natură (astrofotografie, peisaj, wildlife, macro, subacvatică etc), socială (fotojurnalism/reportaj, documentar, stradă, călătorie și lifestyle), sportivă, științifică (juridică, microscopică, telescopică, medicală, astrofotografie științifică etc),  corporatistă, de eveniment (de la botezuri, nunți, la festivaluri, piese de teatru etc), care se axează pe celebrități (paparazzi, covorul roșu) și modă.

Fotografia editorială nu ține de ficțiune, ci de realitate. Interesul acestei familii de genuri este să redea momentul într-un mod cât mai real, fie că vorbim despre cât de frumos a fost la mare sau cât de bine au simțit muzica cei de la Untold.

În plus, un cod al eticii și anumite reguli trebuie respectate în cazul unora dintre genuri. Ca exemple putem lua fotojurnalismul sau fotografia științifică, care nu permit procesarea fotografiilor decât la un nivel extrem de minimal. Fotojurnalismul adesea aduce în vedere teme controversate, iar linia dintre ce ar trebui să fotografiezi și ce nu, în funcție de situație este extrem de fină și subiectivă.

Cu toate acestea, speciile acestei familii de genuri diferă foarte mult, iar printre ele se numără și fotografia arhivală, care poate include orice gen în funcție de importanța istorică a imaginii. În plus, o altă subcategorie a genului editorial, este chiar fotografia cu drone, una dintre cele mai noi specii de fotografie. De obicei genurile nu sunt neaparat definite de instrumentul cu care sunt realizate, pentru că poți face fotografie de peisaj și pe film, cu telefonul, aparatul foto etc., dar fotografia cu dronele se diferențiază prin faptul că, deși poate aborda mai multe arii ale fotografiei este singurul tip care nu se practică la sol. Sigur, poți fotografia pe geamul avionului sau din elicopter, dar nu va fi chiar aceeași experiență.

Să le descoperim însă, în mare:

#1 Fotografie arhivală

Aici este destul de simplu, nu este important genul, ci semnificația istorică. O fotografie cu un mare fost conducător sau una cu primul muzeu deschis vreodată, primul fenomen meteorologic ciudat sau o primă descoperire a unui artist sau a unei invenții, toate acestea fac parte din genul arhival, fiindcă reprezintă un pas înainte în evoluția umanității, fie ea bună sau anevoioasă.

#2 Fotografia arhitecturală

genurile

(c) Cristian Crisbășan

O formă a fotografiei urbane care își întinde tentaculele până în fotografia de stradă sau cea de design. Acest gen, se referă desigur la fotografierea diverselor tipuri de arhitectură în moduri cât mai inedite.

#3 Fotografia de natură

Precum natura în sine, acest gen fotografic este foarte complex și vine la pachet cu multe subgenuri, de la fotografia de peisaj, până la macrofotografie, astrofotografie și wildlife.

Subiectele sunt medii sau ființe nealterate (sau cât mai puțin alterate de lumea modernă). De la piscuri de munți, la nori pufoși, la animale surprinse după ore de strădanie și până la fotografii macro/abstracte cu plante sau insecte etc.

Orice surprinde unicitatea și frumusețea naturii își merită locul în acest gen fotografic.

#4 Fotografia Socială

Se împarte în mai multe categorii:

Fotojurnalismul care cuprinde războiul, politica și știrile. Acest gen fotografic trebuie neapărat să respecte parametri realității, să spună o poveste reală, care necesită atenția publicului. De aceea, frecvent apar neînțelegeri cu privire la nivelul de procesare al fotografiilor întrucât acesta distorsionează momentul brut captat de fotograf.

fotografia documentara

(c) Cristian Munteanu

Urmează apoi fotografia documentară care se împarte în portrete documentare, documentare sociale și fotografia de stradă. Acest gen mizează mai puțin pe zone de conflict și mai mult pe factorul interesant al descoperirii, unui loc, om, subiect care merită expus, merită cunoscut datorită unicității sale. Fotografia documentară explorează, în timp ce fotojurnalismul mai mult aduce la cunoștință semnale de alarmă și nu numai.

Fotografia de stradă a pornit cumva din cea documentară. Cele două genuri fotografice au foarte multe puncte în comun, şi, totuşi, sunt diferite ca nuanţe iar în ziua de astăzi lucrurile sunt mult mai complicate, existând tot felul de curente noi și odată cu ele, și multe dezbateri în ceea ce privește definiția fotografiei de stradă.

Lămuriri suplimentare în această privință găsiți în articolele:

Ultimele, dar nu cele din urmă categorii sunt fotografia de călătorie (care se mai întrepătrunde și cu fotografia de natură/peisaj) și cea de lifestyle. Aici este destul de simplu. Mergi în vacanță și fotografiezi locul și oamenii, plus orice altceva ți se pare interesant, iar la capitolul lifestyle vorbim despre stilul de viață, documentat și expus prin imagini.

genurile fotografice

(c) Gina Buliga

#5 Fotografia sportivă

fotografia sportivă

(c) Mihai Ștețcu

Arte marțiale, curse, dans, înot, sporturi extreme și câte și mai câte? Fotografia sportivă se axează pe sport, mișcare, evenimente sportive precum maratoanele și așa mai departe. Cheia este să reușești să surprinzi dinamismul sportului ales și să fii pe fază pentru momentele spectaculoase din evoluțiile sportivilor.

#6 Fotografia științifică

Foarte departe de zona artistică (deși, dacă cuiva i se pune pata ar avea suficient material pentru un proiect artistic spectaculos), fotografia științifică servește strict multiplelor arii ale științei. Fie că vorbim de fotografierea diverșilor compuși chimici, unor afecțiuni medicale, unei noi planete sau alte imagini din spațiu, rolul ei este de a ține o evidență a descoperirilor în domeniu și a ajuta în a merge mai departe de acestea.

fotografia stiintifica

(c) Mihai Curtasu / Cristale de Paracetamol, fotografiate la microscop

Desigur că și acest gen se împarte în mai multe categorii, de la astrofotografie (care se întrepătrunde cu fotografia de natură) și până la chimie, medicină sau chiar fizică. Categoriile diferă în funcție de aria științei aleasă.

#7 Fotografie corporate

Acest gen se referă la imaginile realizate pentru a promova o companie, angajații săi sau imagini de stock care ar putea fi cu ușurință folosite de corporații, datorită tematicii abordate.

#8 Fotografia de eveniment

http://fb.com/miluta7

(c) Miluta Flueras

De la concerte live, piese de teatru, până la nunți și botezuri, fotografia de eveniment poate tinde către abordări documentare sau jurnalistice, portretistică sau chiar fine-art.

În genere este vorba despre surprinderea unui eveniment, cu accent pe subiectele principale și pe acțiunea, scopul evenimentului. De exemplu, la un concert sunt foarte importante cadrele cu artiștii, însă acestea trebuie echilibrate și cu câteva cadre de atmosferă, cu publicul, cu efectele speciale ș.a.m.d.

Pe scurt, fotografia de eveniment reprezintă o serie de imagini care împreună alcătuiesc un portret al concertului respectiv, al petrecerii, nunții, scenetei de teatru și altele.

#10 Fotografierea celebrităților

Pe covorul roșu sau de paparazii, ambele sunt categorii incluse în acest gen, deși cumva sunt la poli opuși, având în vedere că adesea paparazii pot denigra imaginea unei personalități.

Genurile creative

Genurile creative au mână liberă la procesare și alterare. Nimic nu este greșit atâta timp cât este credibil, arată bine și transmite mesajul dorit sau evocă emoția.

Cu toate acestea, nu fiecare dintre genurile familiei creative este la fel de permisiv, etic sau real. Spre exemplu pornografia nu poate fi considerată foarte etică, ba chiar adesea are potențial exploatativ, pentru că scopul ei este de a-și folosi subiecții ca obiecte ale plăcerii – de aceea este un gen destul de diferit și separat de fotografia nud, care doar prezintă trupul unui om. Fotografia nud vorbește despre persoană fără măști, în timp ce pornografia este dispusă să poarte toate măștile posibile pentru a atrage.

În ciuda elementelor fantastice, genurile creative, în unele cazuri pot scoate în evidență anumite adevăruri în moduri mult mai etice și mai simple de înțeles decât genurile editoriale.

Ca o comparație, gândește-te la o fotografie fine-art ce ilustrează o tragedie și una de presă care ilustrează același tip de tragedie. Fotojurnalismul este un gen crud și dur, dar dacă fine-art-ul își dorește să abordeze subiecte de fotojurnalism le poate „înfrumuseța” în așa fel încât să fie mai ușor de digerat sau este adevărat, poate merge în cealaltă extremă, în explorarea grotescului.

#1 Fotografia de stoc

Se referă la fotografiile special făcute pentru a fi folosite în diverse scopuri, free pe site-uri cum este pexels sau contra cost pe majoritatea stie-urilor de tip shutterstock.

De obicei, fotografiile de stoc sunt destul de neutre in mesaj, nu sunt agresive, ci prezentabile, non-ofensatoare, sunt genul de fotografii universale care nu deranjează cu nimic, dar nici nu-ți taie respirația (poate doar dacă sunt făcute într-un loc extraordinar). Sunt genul acela de fotografii pe care le regăsești în meniuri de restaurante, reclame, pliante, reviste etc.

Ai un magazin? Cum altfel poți să-l promovezi dacă oamenii nu știu ce fel de magazin ai? Și aici intră fotografiile cu produsele scoase la vânzare cât și fotografii creative, pe care le poți folosi pe post de reclamă. Fie cu locația, cu produsele în locație, cu clienții fericiți etc.

Fotografia de stock este echilibrul dintre comercial și fantezie, întrucât dacă situația de fotografiere nu ar fi jucată și planificată ea nu s-ar petrece deloc ca în cadru.

#2 Fotografia culinară și cea de design interior

genurile

(c) Denio Rigacci

Similară cumva cu fotografia de produs/stock, aici interesul este să arăți cât de apetisant este felul acela de mâncare fără să fii nevoit să îi dai cuiva să guste. Și pe scurt, putem vorbi despre asta și în cazul design-ului interior. Îți cauți un apartament? Niște fotografii făcute bine cu siguranță că îți vor influența decizia. Sau poate pur și simplu îți place să fotografiezi locuri interesante, încăperi cu un design pe care nu l-ai mai întâlnit nicăieri.

#3 Fotografia de modă

Este un gen de fotografie dedicat îmbrăcăminții sau altor lucruri care au legătură sau țin de industria modei, precum fotografia de beauty/glamour, care se axează mai mult pe frumusețea modelului decât pe hainele sau accesoriile acestora (ele rămân doar uneltele care pun în valoare subiectul). De obicei este practicată pentru diverse reclame, ședințe foto, reviste de specialitate, precum faimoasele Vogue sau Elle (dar nu numai). Cu toate acestea, în ultimii ani, fotografia de modă a evoluat și pe partea de street (street fashion), ce presupune fotografierea modelelor în locații exotice cu accesorii pe măsură sau pur și simplu norocul de a surprinde o persoană îmbrăcată fain pe stradă.

PS: În funcție de abordarea fotografului, acest gen poate fi la granița dintre editorial și creativ (fine-art) sau preponderent spre unul dintre acestea.

#4 Vedete

Mai ții minte câte postere ai avut în cameră când erai mic? Cu trupe, filme și seriale? Sau poate că ți-ai lipit pe perete coperta albumului tău muzical preferat. Există niște oameni care sunt specializați fix pe treaba asta, pe a face fotografii vedetelor din diverse materiale reprezentative pentru proiectele artistice din care fac parte, pentru a părea o captură din film sau pur și simplu pentru a promova un album de muzică ce urmează să fie lansat.

#5 Fine art

Fotografia fine art este creată în așa fel încât să fie în concordanță cu viziunea artistului, nu cu realitatea, iar de aici mai pornesc câteva subcategorii.

a) Natura moartă
Este un gen fotografic axat pe obiecte, singulare sau în grupuri, similar cu desenele sau picturile de natură moartă. Poate include parțial și fotografia culinară, dar fără ca scopul acesteia să fie acela de a prezenta cât de gustoasă este mâncarea. În general, natura moartă se concentrează fie pe ambianța întregii compoziții fotografice sau pe o anumită vedetă din compoziție – floarea din vază sau ceasul de pe perete etc.

b) Nudul

genurile

(c) Cristian Crisbășan

Corpul uman nu este doar o halcă de carne care există pentru a se reproduce sau pentru a fi un instrument al plăcerii. Trupul gol, în sine, reprezintă omul așa cum este el, fără măști și ambalaje. De obicei, artistul se folosește de trupul nud al modelului fie pentru a scoate în evidență anumite trăsături interesante (poate chiar texturi, întrucât se poate merge către abstract, iar asta este valabil pentru mai multe genuri de fotografie) pentru a crea un tablou al viziunii artistului (nuduri în locație) sau pur și simplu pentru a lăsa personajul să vorbească de la sine, despre sine, prin intermediul aparatului de fotografiat.

c) Colajele, fotografia regizată, cea pur abstractă, suprapunerile sau alterarea la extrem a realității.

De obicei acestă categorie conține cam orice imagine care se încadrează foarte puțin în realitate, dar care este credibilă. „Granițele” fictive ale acestei categorii fiind pictura digitală. Nu de puține ori apare întrebarea sau dezbaterea pe tema: unde se oprește fotografia și începe pictura?

Dacă creezi o imagine de la zero din programele specifice, aceasta poate fi denumită pictură digitală; însă dacă pornești de la o fotografie ca bază, imaginea începe de la stadiul de colaj (dar și aici este relativ, întrucât dacă pornești de la o fotografie cu o floare și sfârșești cu o pădure s-ar putea să fie mai mult pictură digitală decât fotografie).

Subcategoria aceasta este destul de subiectivă, venind cu foarte multe nuanțe, subtilități și putem spune că, ea mai degrabă servește artei vizuale în sine, nu neapărat fotografiei sau artei plastice și atât.

Gândește-te la un teritoriu dintre 2 țări, 2 granițe. No man’s land.

#7 Fotografia erotică

Aici se desparte în două categorii, și anume, pornografia și boudoir.

Fotografia de tip boudoir este un gen fotografic axat pe modele care se înscriu în anumite standarde de frumusețe, surprinse în ipostaze erotice, îmbrăcate, semi nud sau nud.

De obicei modelele alese pentru acest gen de fotografie sunt profesioniste, iar imaginile sunt produse în scop comercial pentru: reviste, calendare, cataloage etc.

Uneori însă, și tot mai des în ultima vreme, subiectele sunt reprezentate și de modele amatoare, iar acest gen rămâne ca fiind o serie de fotografii produse în scop personal, artistic nu comercial.

Însă, în ambele cazuri se folosesc diverse echipamente de studio, diverse cosmetice sau sunt procesate în așa fel încât să iasă în evidență atuurile modelului.

În afară de publicul țintă care clar reprezintă o diferență majoră între aceste două genuri, fotografia de tip boudoir poate merge și către zona de fine-art ajungând la un stil de poveste, basm, axat pe frumusețea subiectului și a cadrului în care se află. Paradisul absolut.

Genurile Comerciale

Se referă la omul care are nevoie de fotografie ca o prestare de servicii, dintre care unele reprezintă și amintiri importante pentru client. Fiindcă această familie de genuri tinde să se axeze pe evenimentele majore din viețile oamenilor, precum: absolviri, îmormântări, dar și nunți și botezuri (încă o graniță). De asemenea, această familie de genuri fotografice se poate întinde și până la fotografia sportivă. Diferența o face faptul că, de exemplu jocurile Olimpice au fotografii lor oficiali, iar tu pasionat de fotografia sportivă poți obține autorizația de a trage câteva cadre, însă nu vor fi pentru anumiți clienți, respectiv organizatorii Jocurilor Olimpice, ci pentru tine sau lucrurile de care te ocupi tu. Ideea principală a genurilor comerciale este faptul că după ce fotografiile sunt făcute, ele sunt vândute clienților, nu prietenilor, colecționarilor sau galeriștilor. De aici apare granița cu editorialul în fotografia de nuntă. În plus, o altă graniță aici ar fi și fotografia de portret. O dată pentru că avem nevoie de o poză de buletin/pașaport și a doua oară, pentru că există multe studiouri foto axate pe portrete sau fotografie cu copii, nou-născuți, animale de companie etc. în timp ce există și mulți fotografi independenți care fac fotografie de tip comercial, dar pentru proiectele lor personale.

Genurile personale

genurile

(c) Gina Buliga

Mai ții minte albumele de familie cu fotografii? Genurile personale se referă la fotografiile private. Mai ai poza cu prietenul tău desenat pe față în timp ce dormea la o petrecere? Peisajul de pe fereatra bunicii? Părinții tăi în tinerețe sau tu zburdând pe plajă când erai mic?

Genurile personale pot cuprinde toate tipurile de fotografie, de la portret, la astrofotografie, peisaj, nuntă, știință, fine-art etc. atâta timp cât ele sunt un mecanism de a îngheța și împărtăși momente doar cu cei dragi.

Autorul nu este la fel de relevant, nu prea există conflicte de copyright într-un album de familie sau un album al prietenilor. Nu e o meserie, poate nici măcar o pasiune, ci doar amintiri pe care vrei să le vezi mai concret decât doar în mintea ta.

Familiile de genuri, genurile și subgenurile în fotografie sunt într-o continuă alterare și evoluție. Dacă în medicină, avocatură, știință avem legi ce trebuie respectate pentru a asigura buna funcționare și siguranță, în domeniile creative cea mai mare greșeală pe care o poți face este să crezi că ai un manual de urmat și nu o carte din care să te inspiri. Rigiditatea și o minte blocată de fixații este singurul inamic.

Observăm acest lucru din simplul fapt că anumite genuri fotografice se încadrează în mai multe familii și în fond, singurul motiv pentru care acest lucru este util, este fiindcă noi îi acordăm importanță. Poate că a fi un fotograf bun înseamnă și să-ți poți da seama căror lucruri simți că trebuie să le acorzi importanță și curajul de a ignora, încălca sau schimba dacă ceea ce restul fac din confort sau strădanie nu ți se potrivește în primul rând ca om, în al doilea rând ca potențial artist.

Acestea fiind spuse, Blogul F64 urează La mulți ani fotografiei și fotografilor!

Fotografiile din articol au fost realizate de: Vlad Eftenie, Gina Buliga, Florin Țepârdea, Cosmin Gârleșteanu, Cristina Țintă, Mirela Momanu, Cristian Munteanu, Alexandra CrisbășanCosmin Ionescu, Aurel Manea, Dorin Bofan, Dan Dinu, Cristian Crisbășan, Miluță Flueraș, Denio Rigacci, Galia Dan, Chistina Oné, Cristina Venedict , Raluca Antuca , Eliza Bădoiu, Andreea Bordeanu, Andreea Velican, Rodica Tănase, Sebastian Vasiu, Marian Cristea, Mihai Ștețcu, Mihai Curtasu și Călin Stan.

Save

Save

Save

Save