Luna martie este cunoscută peste tot în lume drept luna femeii. Așadar, pentru a celebra ziua de 8 martie, ne-am decis să onorăm toate femeile pasionate de fotografie, printr-o selecție cronologică ce include fotografe începând cu secolul XIX și până-n prezent.

De la a fi arse pe rug pentru vrăjitorie, a nu avea dreptul de a munci și a vota – în prezent lumea arată, în majortatea țărilor cu totul altfel pentru orice femeie. Deja nu mai este ceva controversat ca o femeie să aibă o carieră puternică sau să nu-și dorească să fie mamă. S-au produs foarte multe schimbări de-a lungul istoriei, care cu siguranță că au lăsat amprente și în fotografie.

Să le descoperim împreună!

#1 Julia Margaret Cameron (1815-1879)

A fost o fotografă britanică, care a devenit cunoscută pentru portretele pe care le făcea celebrităților de la acea vreme, plus fotografiile ilustrând teme legendare sau eroice.

Cariera sa a fost din păcate destul de scurtă, ocupându-i doar 11 ani din viață (1864-1875). S-a apucat de fotografie târziu, când avea 48 de ani, și a primit o cameră cadou de la fiica sa.

Într-un an a devenit membră a societăților fotografice din Scoția și Londra.

Deși trata fotografia ca pe o artă științifică, manipulând colodiul când fotografiile erau încă ude, stilul ei nu a fost foarte apreciat pe timpul vieții, oamenii având impresia că fotografiile ei erau stricate, din cauza abordării neobișnuite.

Cameron spunea că prin fotografie încearcă să imortalizeze frumusețea.

#2 Dorothea Lange (1895 – 1965)

Din cronologia noastră despre fotografe nu putea lipsi Dorothea Lange (SUA),  care s-a axat mai mult pe fotografia de tip documentar și fotojurnalism. Cele mai cunoscute fotografii ale sale sunt cele din timpul Marii Crize, realizate pentru Farm Security Administration (FSA).

Fotografiile Dorotheei umanizau consecințele Marii Depresiuni și au influențat evoluția fotografiei de tip documentar.

În 1960, în timp ce Lange vorbea despre experiența pe care a avut-o când a făcut cea mai celebră fotografia a sa, „Migrant Mother”, a spus:

„Am văzut-o și imediat m-am dus spre mamă, era înfometată și disperată. Cumva prezența ei m-a atras precum un magnet. Nu țin minte cum mi-am justificat interesul față de ea, dar țin minte că nu m-a întrebat nimic. Am tras 5 cadre, din ce în ce mai aproape, stând orientată în aceeași direcție. N-am întrebat-o cine este, de unde vine sau care este povestea ei. Ea mi-a spus câți ani are, 32 de ani. Apoi a adăugat că familia ei trăiește din legume înghețate culese de prin jur, plus păsările pe care copiii ei le ucideau. Își vânduse cauciucurile de la mașină pentru a cumpăra mâncare, iar copiii mișunau pe lângă ea, în cortul în care locuiau. Cumva știau că poate fotografiile pe care i le-am făcut îi vor ajuta, așa că și ea m-a ajutat pe mine. Simțeam astfel, un fel de egalitate între noi.”

#3 Berenice Abbott (1898-1991)

Berenice Abbott și-a lăsat amprenta în lumea fotografiei prin lucrările sale științifice și arhitecturale în alb-negru.

În 1929, Berenice a vizitat New York-ul, dar i-a descoperit potențialul fotografic abia în a doua sa vizită. A acaparat-o atât de mult încât s-a întors în Paris pentru a-și închide studioul și a revenit în toamna aceluiași an în New York.

Prima s-a fotografie cu orașul a fost făcută din mână, cu o cameră Kurt-Bentzin, însă destul de rapid și-a achiziționat un aparat Century Universal, care producea negative mari de aproximativ 20×25 cm. Cu acesta a fotografiat orașul până la cele mai mici detalii timp de șase ani, pe cont propriu. Nu a reușit să obțină suportul organizațiilor.

Totuși, în 1935, Abbott a fost angajată de The Federal Art Project (FAP) drept supervizor al propriului său proiect, „Changing New York”, continuând astfel să fotografieze împreună cu o echipă de asistenți. Această slujbă i-a permis lui Berenice să-și dedice întreg timpul fotografiei, de la declanșat, până la printat și expus.

Fotografiile ei pot fi văzute la the Museum of the City of New York.

Scopul proiectului fotografic a fost acela de a surprinde trei mari aspecte care influențau orașul: diversitatea oamenilor, a locurilor în care aceștia stăteau și activitățile lor zilnice, pentru a le arăta oamenilor că mediul în care trăiesc este rezultatul efortulului lor colectiv și invers.

#4 Diane Arbus (1923 – 1971)

Diane a rămas în istoria fotografiei pentru subiectele considerate bizare, pe care le aborda, deși ea era și scriitoare.

Considerăm că-și merită locul în cronologia noastră de fotografe deoarece obișnuia să fotografieze oameni marginalizați: pitici, giganți, transgenderi, nudiști, circari și oricare alții ce aveau trăsături ieșite din comun sau respinse de către societate.

La un an după sinuciderea sa, a apărut cartea  „Diane Arbus: An Aperture Monograph” – care a devenit un bestseller, fiind considerată cea mai bună monografie fotografică din toate timpurile, retipărindu-se și astăzi.

Arbus a fost prima fotografă americană care a avut imaginile expuse la Bienala de la Veneția. Milioane de oameni i-au privit operele între 1972-1979.

Între 2003 și 2006, creațiile Dianei au fost din nou subiectul unei expoziții care s-a tot plimbat și anume, „Diane Arbus Revelations”. În 2006 Nicole Kidman a impersonat-o pe Arbus, jucând un rol ficțional/biografic pentru filmul „Fur: An Imaginary Portrait of Diane Arbus”.

#5 Cindy Sherman (n. 1954)

Tot de origine americană, a devenit cunoscută datorită portretelor sale conceptuale, însă ea este și regizor. De regulă fotografiază în serii, făcându-și autoportrete costumată în moduri cât mai diverse și preferă să lucreze singură la ea în studio, îndeplinind astfel și rolurile de: make-up artist, hairstylist, scenograf și model.

În 1995 a fost beneficiarul MacArthur Fellowships- cunoscut sub numele de „Genius Awards”, un premiu anual ce oferă $500,000, oricărui om care denotă originalitate și genialitate prin creație, idei etc., indiferent de domeniu.

Printre premiile câștigate de Cindy Sherman se numără:

  • Larry Aldrich Foundation Award (1993)
  • Wolfgang Hahn Prize (1997)
  • Hasselblad Award (1999)
  • National Arts Award (2001)
  • American Academy of Arts and Sciences Award (2003)
  • Guild Hall Academy of the Arts Lifetime Achievement Award for Visual Arts (2005)
  • Jewish Museum’s Man Ray Award (2009)
  • În 2010 a fost numită membru de onoare al Academiei de Arte din Londra, primind un doctorat onorariu de la universitate, în 2013.
  • The Roswitha Haftmann Prize (2012)

și multe altele.

#6  Zanele Muholi (n. 1972)

O fotografă sud africană și activist vizual, care încearcă să tragă un semnal de alarmă asupra importanței comunității de lesbiene din Africa de Sud. Prin fotografie încearcă să umanizeze felul în care sunt priviți oamenii cu o orientare sexuală diferită.

Muholi a fost angajată ca fotograf și reporter pentru revista online „Behind the Mask” din Africa. În 2002, a co-fondat „The Forum for the Empowerment of Women (FEW)”, organizație menită să protejeze și unească comunitatea.

De asemenea, Zanele și-a făcut debutul prin expoziția individuală „Visual Sexuality: Only Half the Picture”, la Johannesburg Art Gallery, cu scopul de a schimba percepția oamenilor despre comunitățile LGBT de negri. Fotografa a mai expus și la: the CCA Lagos în Nigeria, the Kunsthalle Wien Project Space în Viena, Michael Stevenson în Cape Town, Le Case d’Arte în Milano, Fred Mann în Londra și a participat la the Afrovibes Festival în Amsterdam.

Ultimele fotografe selectate pentru această cronologie sunt prea aproapiate de anul 2017 pentru a găsi ceva suficient de bine documentat despre ele. Totuși, datorită creațiilor realizate, am vrut musai să le includem, pentru a putea privi mai târziu cum, care și câte dintre ele au făcut istorie.

#7 Marianna Rothen (n. 1982)

Născută în Canada și locuind în New York, Marianna și-a petrecut câțiva ani călătorind, începând chiar de la vârsta de 15 ani, când a devenit model. Astfel, ea și-a inghețat în timp întreaga experiență prin fotografie.

Acum se axează mai mult pe a fotografia femei ca personaje ale unei distopii nostalgice.

Începând cu 2007, fotografiile ei au fost expuse la nivel internațional în: New York, Paris, Sydney, Cologne și Istanbul.

În 2014 a fost publicată și prima sa carte „Snow and Rose & other tales”, iar în prezent lucrează la o serie de scurtmetraje numită „Fever To Her Plague”.

#8 Masha Demianova (n. 1990)

Înainte să se apuce de fotografie, Masha Demianova a studiat jurnalismul și scrisul, lucrând ca producător de ședințe foto la: L’Officiel, Harper’s Bazaar, Afisha Magazine, Look At Me and Port.

Știm doar că fotografiază moda contemporană, fiind inspirată de Nan Goldin și Ryan McGinley. Fascinată de cultura tinerilor contemporani, mai ales cea din suburbiile Moscovei, ne spune:

„Nu prefer o cameră sau o metodă anume, lucrez cu ceea ce am și mă concentrez pe ceea ce simt. Cred că atunci când îți asculți instinctele faci o fotografie bună.”

În timpul ei liber, Masha se ocupă de o comunitate foto din Rusia și Ucraina , denumită RYE.

#9 Lauren Withrow (n. 1993)

Dintr-o suburbie din Texas, fotografiile lui Lauren au apărut în foarte multe reviste precum: Grand Central Publishing, Ballad of Magazine, Nylon, We the Urban Magazine, Living Magazine, SYN Magazine și Apricot Magazine.

Cele mai cunoscute expoziții ale sale sunt „Creatives Rising” din New York-la  „See | Exhibition Space” și “Renaissance” în Londra-la Chalk House Gallery.

Pasiunea pentru fotografie a lui Lauren a început din obsesia de a crea filme. Fiindcă nu-și permitea la momentul respectiv să înceapă o carieră în acest domeniu, tânăra doar urmărea filme și citea despre cinematografie.

Într-o zi și-a dat seama că dacă nu poate momentan să facă filme, poate foarte bine să facă fotografii. „Furând” camera tatălui său a ajuns se pare, în momentul în care și noi scriem despre ea.

#10 Phebe Schmidt

Regândește conceptele fotografiei contemporane prin creațiile sale. Născută în Australia, a avut deja colaborări interesante cu multe branduri din modă (Per Tim, Kuwaii, Renee Farina, Seb Brown, Sui Zhen, Oscar Key Sung), în timp ce își croia drum pe cont propriu în lumea fotografiei.

A avut mai multe expoziții în Europa, explorând prin fotografia digitală tipologia omului consumerist și mediul acestuia, în era tehnologiei.

Phebe spune că și-a creat acest stil fiind inspirată de science fiction, culori puternice și peisaje suprarealiste. Este fascinată de tot ceea ce arată ca un viitor probabil și misterul faptului că nu știm cum acesta se va materializa.

PS: Poate că această cronologie nu corespunde cu gusturile tale și poate că nu include anumite nume celebre din istoria fotografiei. Cu toate acestea, 8 martie vine în fiecare an, iar fotografele care merită apreciate sunt suficient de multe pentru a relua această cronologie anual.

Ești femeie și pasionată de fotografie? Arată-ne creațiile tale pe mail-ul blogului: blog@f64studio.ro și ai șansa să apari în galeria cititorilor!