Lansarea volumului II – Colecția Costică Acsinte

A trecut mai bine de un an, de la lansarea primei cărți din Colecția Costică Acsinte “Viața socială”, o oglindă a unui secol care apune cu greu în inimile celor care l-au prins.

Dacă atunci punctul de interes era o imagine cât mai amplă a unei Românii uitate, volumul al doilea “Doamne și domnițe” care poate fi achiziționat la prețul de 59 de lei, se concentrează pe o latură oarecum atipică ca și interes din punctul de vedere al istoriei – femeile din România anilor 1930-1960.

Lansarea de carte Colecția Costică Acsinte, Foto Splendid volumul al II-lea „Doamne și domnițe“ va avea loc Joi, 20 octombrie 2016, ora 19:00 la Voilà Bistrot, în București.

Prețul cărții este de 59 lei, și se poate achiziționa și online.

Costică Acsinte s-a înrolat ca fotograf voluntar la începerea Primului Război mondial, începându-și astfel cariera de fotograf. Și-a developat fotografiile împreuna cu cele ale piloților și observatorilor aerieni români, francezi și ruși – a făcut parte și din Secția foto a Escadrilei 1 Aviație.

În albumul fotografic de 84 de pagini și 327 de fotografii din acea perioadă se regăsesc și personalități precum: Regele Ferdinand, Regina Maria, Prințul Carol, Generalul Berthelot sau Generalul Eremia Grigorescu.

Anul 1930 vine împreună cu deschiderea primului său studio, în Slobozia, numit „Foto Splendid Acsinte“. Până în 1950 a folosit plăci de sticlă, ulterior a trecut pe planfilm și film de 35mm și 120mm.

Deși s-a pensionat în 1960, iar studioul său a fost demolat, Costică Acsinte a continuat să facă fotografii în special în satul Grivița.

La 29 de ani după moartea sa, a început proiectul de digitalizare a operelor sale, continuând până în prezent.

Cel de-al doilea volum, “Doamne și domnițe”, vine cu multe amintiri de tipul celor pe care le porți în suflet, fără nevoia de a le împărtăși la un pahar de vin, unde se ajunge adesea la discuții politice, despre Comunism și război, tocmai datorită subiectului delicat pe care îl abordează: “În fața mea, chipuri, trupuri și atitudini de femei din vremuri demulte, despre care eu nu știu decât din cărți, din filme, din cântece și din alte fotografii. Recunosc, în primele clipe, m-am blocat. Apoi, de neunde, am auzit râsul bunicii mele, dar și plânsul ei, oftatul lung, toate de când îmi povestea cum era viața înainte de război, în el și după ce s-a terminat. M-am așezat în pat, s-aud mai bine vocea ei, mai clar, pentru că dorul de ea e mereu la fel de mare, chiar dacă trăiește-n mine de când mă știu. Încă e mai mult timpul în care am fost cu ea decât cel de când am rămas fără ea. Încă, dar în câțiva ani, foarte puțini, n-o să mai fie.“ Ana Barton

Anca Ciuciullin a fost chiar martora unor ședințe foto din studioul lui Acsinte: “Cred că stăteam ascunsă în spatele lui nea Costică Acsinte, ca un soi de ucenic al vrăjitorului-fotograf. Aveam, probabil, ca și acum, și 14, și 30, și 59 de ani. Nu îndrăzneam să suflu o vorbă când femeile intrau în studioul Foto Splendid — venite de drag, de fudulie, de interes sau de nevoie.

Le priveam când erau așezate sau se puneau singure „la poză“; firesc sau ostentativ, incomod sau stânjenit. Le percepeam întâi mirosul: vetiver sau cânepă, paciuli sau zer, pudră sau naftalină. Și apoi începeam să le cântăresc și să le judec, pe mutește, în gând. (…)

Toate lucrurile astea le-am gândit privind fotografiile trimise de Cezar Popescu, prin august 2016, cu propunerea de a le alătura caligrafiile mele, la fel ca în volumul precedent, Viața Socială. Le-am privit cu nesaț, m-au bucurat, m-au emoționat. Apoi au venit textele Anei Barton. Și nimic n-a mai fost doar încântare vizuală, ci o profundă și empatică și năucitoare lectură. Am încercat prin penița mea să înrămez presupusele biografii ale femeilor din poze,
mergând cu pantofi contemporani în Slobozia anilor 40. “

Urmăriți Colecția Costică Acsinte.