Test cu Sony RX10 mark III în Delta Văcărești

Încă de acum doi ani de când Sony a lansat gama de aparate foto bridge RX10 am fost foarte încântat de ce anunța să ofere primul model. Deși aveam dubii în ceea ce privește calitatea („bridge cu f/2.8 pe toată plaja focală? cât e marketing și cât e calitate?”, îmi ziceam atunci), m-am convins pe parcursul primelor teste că RX10 e-un aparat pe care te poți baza. A urmat apoi în 2015 a doua generație și, conform tradiție, acum, la începutul lui 2016, și cea de a treia care, într-adevăr, a cam atras atenția prin specificațiile anunțate.
Filmare 4K, filmare în slow-motion cu 1000fps FULL HD, zoom optic de 25x (24-600mm), obiectiv luminos, senzor de 1 inch, motor rapid și precis de focalizare. Toate pe un bridge de 7.000 de lei care, punând cap la cap specificațiile cheie, pare să-și merite banii din plin. Eu unul m-am convins pe măsură ce l-am testat în ultima săptămână, dându-mi seama că e aparatul pe care l-aș vrea cu mine în călătorii, excursii, atunci când merg pe munte ori la ieșirile foto în natură.
Practic, până la un anumit punct, ai în el un D-SLR cu vreo 3 obiective întotdeauna la dispoziție. Desigur, diferențe sunt, chiar multe, însă raportându-ne la cât de compact e RX10 III, cât costă în comparație cu un kit complet D-SLR și cât de multe oferă, îți dai seama că undeva sus în topul celor mai bune aparate foto din ultima perioadă. Și spun asta cu cea mai mare încredere.
Specific însă că referirea de mai sus nu spune că noul RX10 poate înlocui un D-SLR. Dar da, Sony RX10 mark III se apropie mult de calitatea unui D-SLR.
Revenind, mi-am dat seama că principalul avantaj al lui e versatilitatea. Închipuiește-ți cum e să ai în mână o cameră video foarte bună (vezi filmul de la finalul articolului), care filmează în 4K, dar nu numai, și un aparat foto cu un obiectiv all-around excelent pentru peisaje și potrivit pentru surprinsul păsărilor ori ale altor scene de la distanțe foarte, foarte mari. Cu 600mm poți fotografia lejer la câțiva kilometri distanță sau surprinde vietăți, separându-le foarte bine de fundal la f/4, cât de diafragma maximă la 600mm.
Bineînțeles, în încercarea de a le îngloba în același corp apar și diverse dezavantaje. De exemplu, nu te aștepți ca la 600mm f/4 să ai aceeași calitate cu cea a unui obiectiv identic dedicat, dare care și costă de vreo 6-7 ori mai mult decât Sony RX10 Mark III. Dacă pornești de la început cu mintea setată că există și anumite dezavantaje – inevitabile, de altfel – îți dai seama că noul bridge este un aparat reușit, demn de luat în calcul de iubitorii de fotografie de natură ori de călătorie, de exemplu. Dacă aș fi „munțoman”, mi-aș lua fără să stau pe gânduri aparatul ăsta. Sincer.
Iar acum, înainte să aruncăm o privire peste imaginile pe care le-am făcut cu noul aparat, haideți să trecem prin caracteristicile sale principale.
Specificații tehnice cheie:

  • Senzor CMOS de 1 inch și o rezoluție de 20 de megapixeli
  • Obiectiv de 24-600mm f/2.4-4 (25x zoom optic)
  • Sistem de stabilizare optică a imaginii
  • Conectivitate Wi-Fi și NFC
  • Filmare 4K la 30fps, Full HD la 30, 60, 120, 250, 500, 1000 fps
  • Distanță minimă de focalizare de 3cm la 24mm și 72cm la 600mm
  • Sensibilitate ISO până la 12.800
  • Timp minim de expunere de 1/32000s
  • Fotografiere în rafală cu până la 14 cadre pe secundă
  • Card SD
  • Vizor electronic de înaltă rezoluție
  • Display LCD de 3 inchi, rabatabil
  • Greutate de aproximativ 1kg

Prima experiență în utilizarea aparatului

M-am „aruncat” de la început să instalez înainte de toate aplicația de timelapse din Play Memories. Nu înțeleg de ce nu a ales Sony să o pună preinstalată pe toate camerele. În esență n-ar fi trebuit să fie o treabă complicată, însă momentan cu cardurile din România nu poți să încarci contul Sony și astfel nu ai cum să cumperi aplicația care costă aproximativ 10 euro.
Soluția e să îți faci cont pe Anglia sau SUA (recomand prima variantă), să îți cumperi o cartelă preplătită cu livrare a codului pe e-mail și în felul ăsta să fentezi sistemul. Nu înțeleg de ce nu ne-au dat și nouă undă verde încă, dar e tare ciudat să dai atâția bani pe un aparat și, plătind iar, să nu poți cumpăra produsul de care ai nevoie.
Într-un final am reușit. Eu am cumpărat cartela mobileotpup.co.uk și am plătit pe ea 11 Lire Sterline. M-am lovit apoi de următoarea problemă. Dacă ai Mac și OS X El Capitan nu poți conecta aparatul la laptop ca să instalezi aplicația, ci doar să copiezi pozele. Așa că am apelat la un laptop cu Windows să fac treaba asta.
După aproape o oră și multe experimente aveam aplicația de timelapse instalată. Nota 2 pentru experiența asta care te cam scoate din sărite. Aplicația, însă, merită din plin efortul. Are o mulțime de moduri de utilizare – scene pentru apus, răsărit, cer cu nori, peisaj nocturn, orașul noaptea etc. – împreună cu setări ale intervalului de declanșare, numărul de cadre, modurile de expunere, dacă rezultatul să fie o secvență de poze sau una video și așa mai departe.
Aplicația-i complexă, poate cea mai complexă văzută de mine pe aparatele foto, și poate fi foarte utilă.

 
Mie mi-a fost, tocmai de aceea nu regret toți pașii pe care i-am făcut ca să o pot instala. În magazinul Play Memories mai găsești o mulțime de alte aplicații super utile, toate cam la același preț (10E/Lire/$).

Construcția aparatului

Deși are un corp care nu-i deloc ușor, nu simți asta oricât de mult ai fotografia cu el. Cu o ergonomie bună, corpul lui Sony RX10 Mark III îmbunătățește experiența de utilizare. La asta contribuie și poziționarea butoanelor de control unde, ai avantajul că le poți regla aproape pe toate așa cum vrei tu. Aproape fiecare buton e personalizabil și-ți permite fie să-i schimbi funcția propriu-zisă, fie doar să faci câteva ajustări.

Corpul e rezistent la praf și la umezeală și-i construit dintr-un aliaj de magneziu, material care se folosește pe majoritatea D-SLR-urilor din gamele superioare.

Autonomia

În fiecare zi din cele 4 în care am ieșit la fotografiat pentru testarea aparatului, am făcut și câteva probe în ceea ce privește autonomia acumulatorului din cameră.
Dacă filmezi și fotografiezi continuu, te uiți pe imagini și, pe scurt, nu lași aparatul din mână, acumulatorul te ține aproximativ 4 ore. Eu în astea 4 ore făceam cam 1.300-1.400 de cadre și filmam câteva secvențe bune în 4K și slowomotion.
Dacă schimbi comportamentul și doar fotografiezi atunci, evident, autonomia crește. Am făcut într-o zi 3.500 de cadre de timelapse (la interval de 5 secunde) și-am ajuns cu bateria la 30%.
Per total, cu o singură încărcare a acumulatorului reușești să-ți faci treaba într-o zi. Totuși, n-ar fi rău să mai ai unul de rezervă la tine.

Meniul

Lung cât o zi de post. Lung, în sensul că-i complex. Pe lângă faptul că poți personaliza butoanele de control, mai poți regla zeci de parametri la modul de filmare ori înregistrare a imaginii, împreună cu sensibilitatea sistemului de stabilizare optică.
Deși n-am simțit nevoia să mai fac alte setări decât cele făcute la început (tipul fișierului – am fotografiat RAW și am filmat în 4K), mi-au fost foarte utile anumite controale precum timpul minim de expunere în modurile cu ISO automat. Când am fotografiat păsări, de exemplu, am folosit modul de prioritate diafragmă cu ISO Auto și un timp minim de expunere de 1/1000s ca să pot îngheța zborul lor.

Testul în Parcul Natural Văcărești (București)

Am ridicat aparatul la câteva zile după ce Rezervația Văcărești a fost declarată Parc Natural Urban, fiind și cel mai mare din această parte a Europei. Mi-am zis că-i un prilej bun să mai dau o tură în zonă după ce, cu câteva zile înainte, mai tot venisem de câteva ori.
Așa că timp de patru zile, vreo 2-3 ore dimineața, alte 2-3 seara, am fost în Văcărești să fotografiez păsările, în mod special, și în felul ăsta să pun la încercare în permanență sistemul de focalizare, dar și vegetați ori „delta” în ansamblu.
Am și filmat, atât normal, cât și în slowmotion, am făcut și timelapse, iar rezultatul video îl veți vedea spre final.

Cum s-a descurcat aparatul la fotografiat? Păi să vedem:

Focalizarea

Rapidă și precisă, așa cum e lăudată în descrierea oficială. Aveam mici îndoieli la început, dar pe măsură ce fotografiam îmi dădeam seama că nu am mai văzut bridge-uri care să se aproape de RX10 Mark III la acest capitol. La distanțe focale mai mici (24-100mm) focalizează aproape instant. N-am cronometrat, dar tind să cred că timpul de 0.09s dat de Sony nu-i departe de adevăr.
Mai apoi, când crești distanța focală, timpul se lungește, evident, dar chiar și așa nu-i ia mult să focalizeze și să urmărească subiectul dacă e cazul. Am încercat în fotografiatul păsărilor să folosesc atât focalizare continuă (AF-C), dar și cea Single (AF-S), împreună cu toate tipurile de combinații de zone de focus.
Recunosc că cel mai mulțumit am fost de AF-S + Expandable Point și-am simțit că așa pot profita la maxim de capacitățile aparatului. Deși ținea foarte bine subiectul în focus cu AF-C,  dintr-o rafală de 8-10 cadre, doar câteva ieșeau sharp așa cum aș fi vrut. Cu AF-S, însă, numărul creștea semnificativ.
Focalizarea se descurcă foarte bine și la capitoul de filmare. Iată cum, în timpul filmării, ține focusul pe puiul de lișiță printr-un stufăriș de abia vedeai cu ochiul. Eu zic că e o performanță și să știți că n-a fost o coincidență. Așa se întâmpla ori de câte ori fotografiam/filmam în condiții similare.
Jos pălăria din punctul ăsta de vedere. Iar dacă filmezi și faci anumite panoramări având mai multe planuri de focus, vei vedea că trece foarte lin și curat de la unul la altul, fără ca tu măcar să faci ceva în privința asta.
Cum focalizează RX10 Mark III:

Calitatea imaginii: Culorile, gama dinamică, detaliile

Ordinea nu-i întâmplătoare. Culorile? Vii, redate așa cum o face Sony pe celelalte aparate care sunt deja de piață. Și-i un punct care, cred eu, poate fi un avantaj mare în raport cu concurența. Am simțit totuși de mai multe ori nevoia să aleg o temperatură de culoare mai caldă ca să le aduc în „zona” în care voiam.
NOTĂ: Imaginile pe care o să le vedeți mai jos sunt trecute prin Adobe Lightroom și editate puțin la nivelul luminozității pentru simplul motiv că vreau să vă arăt care-i rezultatul final pe care-l poți obține cu aparatul și, bineînțeles, până unde se poate merge. Vorbim, așadat de o prelucrare de bază.
Gama dinamică este iar un atu, pe care-l veți vedea cel mai bine în „acțiune” la filmare. Senzorul de 1 inch împreună cu noul procesor BIONZ surprinde o plajă mare de detalii atât pe zonele umbrite, cât și cele puternic luminate, permițându-ți mai apoi în postproducție să profiți la maxim de ele. Uitl pentru iubitorii de HDR-uri, de exemplu.
La capitolul detalii, pot spune sincer că „sharp-ul” maxim îl obții pe la f/5.6, atunci când fotografiezi la capătul wide și la f/8 atunci când ești la distanțe focale mai mari. După f/11 difracția se simte destul de puternic. Dacă la distanțe focale de până în 100-200mm imaginea de „zgârie” pe ochi la cât de multe detalii are, pe la 600mm ele sunt puțin mai greu de obținut la același nivel. Din punctul meu de vedere e perfect normal și nu e deloc o surpriză negativă, ba chiar una bună pentru că, în comparație cu alte modele, reușește să le păstreze la un nivel ridicat.
E perfect normal ca la 600mm, de exemplu, să nu te aștepți la aceleași detalii pe care le-ai vedea, așa cum ziceam la început, într-o fotografie făcută cu un D-SLR + 600mm.
Așa că am lăsat capitolul ăsta puțin mai în spate. Nu sunt adeptului „sharp-ului la firul de păr” și sunt convins că atât timp cât reușești să surprinzi un moment bun, e mai puțin important dacă detaliile se văd într-un fel sau altul. Îmi place să privesc fotografia per ansamblu și nu să mă concentrez pe detalii tehnice care pot să fie sau să nu fie în avantajul ei.
Dar haideți să privim câteva imagini ca să vedem cum s-a comportat aparatul la toate cele trei capitole: culori, gamă dinamică, detalii.
Ca idee, toate imaginile sunt făcute cu diafragme între f/4-8, ISO 200-1.250 și modul de prioritate diafragmă.

sony rx
Test detalii f2.8
sony
Test detalii f4
sony rx10 mark III
Test detalii f8
sony
Test detalii f11
sony rx10 mk iii
Test detalii f16

Curioși și de cum ține la ISO mare?
Iată testele făcute de mine după asfințitul soarelui. Aș zice că dacă vrei să păstrezi calitatea bună a imaginii, nu-i de urcat peste ISO 3.200. Dacă se poate, m-aș limita chiar și la 2.000, până unde am văzut că imaginea arată chiar foarte bine. La valori mai ridicate granulația (care, din păcate, nu e monocromă) începe să devină sesizabilă, iar detaliile încep să se piardă. Chiar și așa, cum ziceam mai sus, mai bine „îngheți” un moment cu zgomot de imagine, decât să-l pierzi, dacă să ai o imagine curată, limpede.
În plus, citisem mai de mult vorbele unui fotograf care spunea că întotdeauna poți recucpera o imagine subexpusă ori cu multă granulație, dar niciodată corecta una mișcată (care poate fi așa din cauza combinației de ISO mic + timp lung de expunere). Așa că nu mi-aș face griji din acest punct de vedere.

iso sony rx10 markIII
ISO 200
Test ISO 400
Test ISO 400
Test ISO 800
Test ISO 800
Test ISO 1600
Test ISO 1600
Test ISO 3200
Test ISO 3200
Test ISO 6400
Test ISO 6400

Dar acum, haideți să vedem mai multe fotografii surprinse în Parcul Natural Văcărești care, sper eu, acum că a primit un nou statut și probabil că o să atragă foarte multe fonduri, să nu devină o Valea Prahovei. Momentan sunt puțini oameni care trec prin rezervație, gunoaiele încep să dispară, iar locul să devină din ce înce mai frumos. Dar cred că abia de acum începe greul, marea provocarea fiind cum reușești să atragi turiști, dar în același timp să păstrezi specificul rezervației și să nu afectezi habitatul. Eu sper totuși că se va găsi soluția cea mai bună.
Iată câteva dintre frumusețile pe care le deține rezervația:

Cum filmează noul Sony RX10 Mark III?

Aș fi tentant să zic că de asta mi-a plăcut mai mult aparatul. Filmarea în 4K te cam lasă fără cuvinte, iar slowmotion-ul îți poate fi util în tot felul de situații.
Dar să le luăm pe rând. Eu am filmat în 4K cu 25fps 100MBps, adică la calitatea maximă pe care o poate oferi aparatul. Rezultatul o să îl vedeți mai jos. Imaginea e sharp, curată, „colorată” ca atare și-ți dă o super senzație atunci când o privești pe un ecran care să și redea tot ce e e înregistrat.
Am folosit de cele mai multe ori modul de prioritate diafragmă pentru filmare, dar pe alocuri am trecut și în manual când simțeam că nu intuiește aparatul ce vreau eu să fac. De celelalte setări nu am simțit nevoia să mă ating, însă e bine de știut pentru cei pasionați sau de meserie că poți umbla la S-Log, Profilul de culoare, Nivelul de negru, Gamma, Nivelurile de culoare (individual, pe fiecare culoare în parte) și așa mai departe. Are o serie de setări dedicate celor de meserie, aș zice, care să te ajute să scoți cât mai mult din calitatea imaginii.
Priviți clipul pe care l-am făcut în Parcul Natural Văcărești: 4K, 80GB de material brut, 10GB rezultat final, multe ore de filmare.
4K cu RX10 markIII :

În ceea ce privește slowmotion-ul, recunosc că e o treabă interesantă, atât ca rezultat, cât și ca principiu de funcționare. Am făcut multicele probe ca să-l înțeleg și să-l pot folosi în situații „vii” unde păsările nu așteptau să mă dezmeticesc eu în privința funcționării lui.
Înainte de toate, aparatul poate filma în slowmotion Full HD în 3 variante: cu 250, 500 și 1000 cadre pe secundă. 1000fps la Full HD? Nu-i ceva de ici de colo. Iar rezultatul o să îl vedeți în imaginile de mai jos. Aș zice totuși că imaginea nu e de calitate Full HD și că-i puțin forțată, dar cu atenție și… înțelegere poți să te folosești deja. Chiar și-așa, 1000fps… huh.
Cât despre funcționare, procedura e următoarea:
Treci în modul HFR (High Frame Rate) și apeși pe butonul OK cât să intre aparatul în stand-by, adică să fie gata să înregistreze secvența în slowmotion;
Mai departe ai două variante: să înceapă înregistrarea după ce apeși butonul de declanșare (dar nu mai vezi pe vizor în timp real ce se întâmplă, ce filmezi), ori înregistrarea să se încheie atunci când apeși butonul de declanșare.
Pare puțin complicat. Am ales însă a două variantă. Aparatul înregistrează practică în continuu cât timp e în stand-by. Tu doar alegi bucata pe care să ți-o salveze. Eu îl lăsam în stand-by și când prindeam ceva interesant apăsam butonul de declanșare și îmi salva ultimele secunde. Am observat că îți arată câteva secunde bune de dinaintea apăsării butonului.
Slow mo cu RX10 mark III:

Concluzii

Sony RX10 Mark III este, cu siguranță, unul dintre cele mai bune bridge-uri de piață, dacă nu cel mai bun. E util pentru pasionații de fotografie de natură, călătorii, drumeții și pentru toți cei care vor în același aparat „toate uneltele” necesare cât să poți surprinde o gamă variată de situații.
Puncte tari

  • Senzorul mare de 1 inch care nu „ține” megapixelii înghesuiți și oferă o calitate bună a imaginii în majoritatea situațiilor
  • Obiectivul de 24-600mm luminos, extrem, extrem de versatil
  • Filmarea 4K la o calitate foarte bună
  • Filmarea în slowmotion cu 1000fps
  • Conectivitatea Wi-Fi
  • Posibilitatea de personalizare completă a controalelor
  • Rapiditatea și precizia sistemului de focalizare
  • Calitatea vizorului electronic

Puncte slabe

  • Dificultatea cu care instalezi momentan aplicațiile pe el
  • Controalele complexe îl pot face dificil de înțeles în primă fază, însă apoi multe dintre ele se dovedesc utile
  • Aparatul se dezechilibrează dacă în timp ce filmezi treci de la 600 la 24mm sau invers, la un moment dat există o „tranziție” mai bruscă sesizabilă pe filmare

Un articol și fotografii de Dragoș Asaftei.
[products ids=125026439,125009840,1039569,100140]

Alți fotografi au mai citit și:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 obiective SONY de buget

Descoperă alături de Cristi Kerekes nu mai puțin de 4 obiective Sony de buget, cu care poți trece la un nivel superior dacă încă folosești obiectivul kit. De la wide, la macro și zoom, suntem convinși că vei alege ce ți se potrivește!

7 accesorii ce nu trebuie să îți lipsească în această primăvară

În lumea fotografilor accesoriile sunt nelipsite din trusa foto, pentru a evita situații neplăcute și pentru a fi sigur ca vei fi pregătit oricând, oriunde și în orice condiții pentru a fotografia. Descoperă accesoriile ce nu trebuie să îți lipsească în această primăvară, menite să te ajute să sa surprinzi momente cât mai frumoase

Fotografia de primăvară
5 sfaturi și exemple

Pentru un fotograf, primăvara este anotimpul ideal pentru fotografia de peisaj sau de stradă. Lumina este contrastantă, umbrele sunt încă reci, dar soarele este cald și arzător. Află câteva sfaturi care să te pregătească pentru fotografii de primăvară wow!

Expunerea lungă în 11 pași, de la peisaj la fine-art

Află din acest articol cum să te bucuri de tot ceea ce are de oferit expunerea lungă, plus mici ajutoare când vine vorba de accesorii, filtre, compoziție, metodă de abordare și altele!

Pregătește-te pentru un
Paște fotogenic

Săptămâna aceasta mulți dintre noi încep unul dintre cele mai importante maratoane de gătit al anului pentru masa de Paște. Venim în ajutorul tău, să îți spunem cum să faci fotografii memorabile cu mâncarea de Paște.