La Joie de vivre cu Tamron 70-300mm f/4-5.6 Di VC USD

Postat de: Gabriel Buse Gabriel Buse

La aproximativ 50 de km de Bordeaux, una la est și alta la vest, se găsesc cele două locații emblematice ale departamentului Gironde despre care am să scriu aceste rânduri. Cele două locuri reprezintă în esența lor și spiritul regiunii Bordeleze, una introducând vizitatorul în lumea fascinantă a vinurilor iar cealaltă aducând vizitatorul pe plajele întinse ale oceanului Atlantic.

Prima locație este Saint-Emilion, un pitoresc orășel medieval celebru pentru podgoriile și vinurile produse aici, iar a doua este o formațiune geologică deosebită aflată la malul oceanului Atlantic numită Duna lui Pilat. Am decis să vizitez și să fotografiez cele două locații împreună cu un obiectiv drag mie și anume Tamron SP 70-300mm f/4-5.6 Di VC USD montat pe un aparat FF Nikon D600. O recenzie mai tehnică a obiectivului am s-o prezint într-un material viitor, urmând ca în acest material să descriu mai mult cele două locuri demne de interes.

Tamron 70-30mm

Am pornit din Gara Sf. Ioan din Bordeaux (am tradus-o intenționat pentru că mi-a plăcut întodeauna faptul că în occident foarte multe gări au nume de sfinți sau de personalități marcante și nu sunt nume seci ca Timișoara Nord, Ploiești Vest samd), cu un tren personal regional spre Saint Emilion. După părăsirea zonei urbane a Bordeaux-ului încep să apară pe margine primele podgorii de viță de vie, semn că încet, încet vei intra într-o lume puțin diferită. După trecerea râului Dordogne ești înconjurat de o mare de podgorii ce se întind pe coline și călătoria devine din ce în ce mai fascinantă.

teleobiectiv

Am plecat la mine doar cu Nikon-ul D600 și cu Tamron 70-300mm f/4-5.6 VC, fiind hotărât să încerc să las deoparte tentația mea obișnuită de a vedea scenele larg și de a fotografia lucrurile wide. Știu că acest mod de a vedea scenele mă privează de multe ori de atâtea detalii interesante și de aceea îi admir pe cei care pot vedea lucrurile la fel de bine din ambele perspective și cea wide și cea tele.
Saint-Emilion este un loc inclus în patrimoniul UNESCO și de la primii pași făcuți de la gară înspre oraș îți dai seama că lucrurile sunt făcute în așa fel încât să nu se altereze spiritul și tradiția locului. În drumul de 1km de la gară înspre oraș pășești deja printre domenii care au facut istorie, așa cum este Château La Gaffelière sau Château Ausone, ultimul un vin Premier Grand Cru Classé A aflat printre cele mai apreciate vinuri din lume. Este interesant cum domeniile nu sunt protejate de garduri și dacă dorești poți intra puțin între vii pentru a face câteva fotografii.
Într-o arie de câțiva kilometrii pătrați vei găsi castele și domenii celebre ca Château Angélus, Château Cheval Blanc, Château Pavie sau la marginea regiunii podgoriile vinurilor Petrus atât de recunoscute în lume. Pentru degustare și o cunoaștere mai bună a istoriei acestor vinuri, cu programare, se pot realiza vizite în interiorul castelelor sau în beciurile lor.

Ajuns în orășel și mergând pe străzile înguste și pitorești descoperi și lumea comerțului cu vin, peste nouă zeci la sută din magazine comercializând vinuri de la diferite domenii. Orașul este foarte bine conservat, nu este spectaculos în sensul “wow-colorat-lumea ca un spectacol“, casele fiind din piatră și fără tencuială colorată, dar tocmai îmbinarea pietrei cu lemnul (chiar și la interior unde barnele din lemn sunt lăsate vizibile) dau acel rafinament și acea finețe tipic franțuzească. Pășind pe străzile pavate vei descoperii multe vestigii încărcate de istorie, fiecare având farmecul și povestea lui. Ai posibilitatea chiar în centrul orașului să intri în cramele unor castele ce se află acolo, aceste crame subterane vechi de sute de ani fiind în beciuri săpate în stâncă. Înăuntrul lor mirosul îmbietor al vinului, lemnului butoaielor și al unor ciuperci ce cresc pe pereți te va îndemna să deguști vinul specific locului. Afară în aer liber atmosfera este relaxată, cu terase și restaurante situate în piața superioară și cea inferioară, oamenii simțindu-se bine, savurând și cumpărând produse locale.

În centrul orașului în partea superioară se află Biserica Colegială veche de peste 800 de ani în care vei găsi la interior o îmbinare a stilului romanic, a primei biserici începute acolo, cu stilurile gotic și baroc ce au urmat. Lângă Biserica Colegială în piața superioară se află turnul cu clopot, din vârful lui putând fi admirate împrejurimile orașului. Dedesubtul lui, săpată în stâncă și accesibilă din partea de jos a orașului, se găsește Biserica Monolită una din cele mai mari și vechi biserici creștine săpate în piatră.
În aceeași zi în care am vizitat localitatea, în curtea Bisericii Colegiale avea loc un târg gastronomic cu specialități locale. Pe lângă vinurile pe care le găseai și în multele magazine, puteai cumpăra din târg produse locale ca: foie gras, numeroase feluri de brânzeturi, macaron, canele, uleiuri, muștaruri, condimente și diferite produse de panificație, toate încântându-ți simțurile.

Sentimentul de calm, de bun gust și bucurie de a trăi într-un mod civilizat domină atmosfera orașului. De la Casa Vinului aflii că doar zona Saint-Emilionului numără aproximativ 900 de domenii și crame, întreaga zonă viticolă a Bordeaux-ului numărând aproximativ 6000 de domenii. Acest număr mare îl întelegem dacă ne uităm la suprafața fiecăruia, aceste domenii fiind relativ mici, de ordinul a zecilor de hectare (uneori chiar mai mici). Totuși fiecare are particularitatea lui și chiar domenii vecine pot avea microclimate diferite, sol diferit, astfel explicându-se de ce un vin al unui castel poate ajunge la câteva sute sau mii de euro o sticlă iar cel al vecinilor mult mai puțin.