Filtrele fotografice (III) : Filtrul gradual neutru

Seria de articole despre filtrele fotografice, alături de Dan Dinu, continuă. După sistemele de filtre foto abordate la modul general și materialul despre filtrul de polarizare, astăzi ne vom concentra atenția pe informații utile despre filtrul gradual neutru, totul prezentat și în exemple foto, desigur.

Una dintre marile frustrări ale fotografilor începători este aceea că nu pot reda într-o fotografie ceea ce văd cu ochiul liber. Între noi fie vorba, acest lucru este imposibil de realizat, pentru că în momentul în care ducem aparatul la ochi deformăm perspectiva și schimbăm culorile și contrastele, în funcție de camera foto pe care o folosim. Problemele de care ne izbim nu apar neapărat într-o zi cu lumină uniformă, ci mai ales atunci când avem vreme mai capricioasă, lumini mai subtile sau contraste mai mari. Ochiul uman are o mare abilitate de a jongla cu contrastele din cadru și de a se adapta extrem de repede. Putem vedea detalii atât în lumină puternică, nu încercați însă asta direct la soare, dar și în zonele de umbră, însă aparatul nostru foto nu este la fel de performant. În momentul în care înțelegem acest lucru, o parte dintre frustrările noastre vor mai dispărea, pentru că vom realiza că uneori mai avem nevoie și de alte echipamente care să ne ajute să realizăm o expunere mai bună; iar aici intră în calcul filtrul gradual.

Exemplu de imagine realizata cu filtrul gradual neutru

Există extrem de multe cazuri în care un filtru gradual neutru este util, iar în imaginea de față aveți un prim exemplu. Astfel de lumini sunt greu de redat, pentru că deși arată interesant cu ochiul liber, în fotografie trebuie să subexpui destul de mult pentru a le putea reda în tot dramatismul lor. Prin subexpunere însă, pierdeam orice detaliu din prim-plan, acesta devenind aproape negru. Folosirea unui filtru gradual neutru pentru partea de cer a întunecat în special această zonă, lăsând prim-planul să fie expus cât mai corect cu putință într-o astfel de situație. (Masai Mara, Kenya)

Filtrul gradual neutru este de forma unui dreptunghi ce pe suprafața lui trece de la o parte complet transparentă la o parte gri neutră de diferite densități. Această trecere poate fi directă sau graduală, iar intensitatea filtrului variază cel mai adesea între unul, două sau trei stopuri de lumină. Prinderea lui pe obiectiv se face pe un suport special din sistemul de filtre, pentru a putea poziționa filtrul cu gradientul în funcție de necesitate. Astfel, în funcție de compoziția noastră, putem muta filtrul mai sus sau mai jos în sistem, însă îl și putem înclina stânga-dreapta. Există și filtre graduale neutre rotunde, care se înfiletează direct pe obiectiv, însă nu sunt recomandate pentru că gradientul în acest caz este doar pe jumătatea filtrului, iar acest lucru ne va forța să avem mereu o compoziție care să se potrivească cu filtrul și nu invers. În mod normal ne găsim compoziția și mai apoi ne poziționăm filtrul să se potrivească.

Filtre graduale Lee de diferite densități și sistem special de prindere.

Filtrul gradual neutru este extrem de folositor atunci când vrem să echilibrăm contrastele dintr-un cadru. Partea transparentă a filtrului se poziționează peste partea mai întunecată din cadru, iar partea mai întunecată a filtrului peste partea mai luminoasă. Cel mai bun exemplu în acest caz este un peisaj în care avem cerul și o parte importantă de pământ. Detaliile sunt mereu mai întunecate pe pământ dacă expunem corect cerul. Filtrul intervine în acest caz și corectează această problemă. O să îmi spuneți că pot face acest lucru și în editare, să pun un filtru gradual direct de acolo sau să corectez selectiv anumite zone din imagine. Ei bine puteți face asta, însă în acest caz lucrați peste o imagine deja realizată și o să aveți anumite limitări. Dacă folosiți un filtru o să echilibrați expunerea înainte de realizarea imaginii, aceasta este captată cu îmbunătățirile de rigoare, iar ajustările ulterioare devin mult mai simple.

Într-un astfel de cadru, în care partea de pământ din prim-plan este mult mai întunecată decât cerul, este necesară utilizarea unui filtru gradual. Practic, partea mai întunecată a acestuia a fost suprapusă pe cer, iar partea transparentă peste pământ. Pe lângă faptul că am reușit cu ajutorul filtrului să redau mai multe detalii în prim-plan, acesta mi-a conturat mai bine norii și nuanțele subtile de pe cer. Normal că în astfel de cadre mai contează și latitudinea de expunere a senzorului, cu cât acesta este mai performant cu atât o sa avem detalii mai multe între lumini și umbre, dar și editarea ulterioară care dacă este făcută pe un format RAW va mai îmbunătăți imaginea. Important însă este că am adus pe senzor și mai apoi în programul de editare, o imagine cât mai bine expusă la fața locului. (Glencoe, Scoția)

Utilizarea unui filtru gradual neutru este relativ simplă și nu implică neapărat calcule de expunere complicate. Teoria îmi spune că pot măsura expunerea pe zona luminată și pe cea întunecată din cadru, ca mai apoi, văzând diferența de stopuri dintre cele două zone să folosesc filtru corespunzător acestui număr de stopuri. Din practică însă, prefer să pun un filtru și să mă uit prin vizor ca să îmi dau seama dacă este ok sau nu. Puteți realiza și o imagine pentru control. Cu timpul o să vedeți că vă obișnuiți și veți ști exact ce filtru trebuie folosit și când.

În aceste două imagini puteți vedea ce înseamnă folosirea unui filtru gradual neutru. Am expus astfel încât să redau corect zonele de umbră, care sunt identice în ambele imagini. În prima însă, cea fără filtru, se poate vedea că pe cer am zone mari de arsură, iar culorile sunt mult mai fade decât în a doua imagine în care am folosit filtrul. (Mesendorf, Brașov)

Există două tipuri de filtre graduale neutre, diferite din punct de vedere al gradientului, ce poate fi soft sau hard. Primul are o trecere uniformă de la zona gri neutră la zona transparentă, iar al doilea are o trecere mult mai bruscă. În funcție de tipul de peisaj fotografiat, putem folosi un anumit tip de filtru.

Exemplu de gradient la filtrele graduale neutre. Gradient soft în prima imagine și gradient hard în a doua.

Gradientul soft se folosește în special atunci când linia de demarcare între zona luminată și cea întunecată din cadru nu este foarte evidentă, evitând astfel riscul de a vedea în imagine locul de demarcare a unui gradient hard de pe filtru. Gradientul hard este folosit acolo unde linia de demarcare din peisajul fotografiat este foarte evidentă, cum ar fi de exemplu linia orizontului. Anumite peisaje pot necesita chiar două filtre, unul hard și unul soft.

În prima imagine, unde nu este o diferențiere foarte exactă între partea de cer mai luminos și partea de dealuri mai întunecată, am folosit un filtru cu gradient soft. În a doua imagine, unde linia orizontului face diferența dintre cer și apă, am folosit un gradient hard. În prima imagine a fost nevoie de un filtru cu o densitate mai mică, iar în a doua imagine, unde contrastul dintre cer și apă era mai mare, am folosit un filtru de densitate mai mare. (Parcul național Defileul Jiului și Delta Dunării)

Dacă la filtrul de polarizare existau doar două modele, liniar și circular, ei bine la filtrele graduale după cum vedeți sunt mai multe alegeri de făcut. Avem filtre cu gradient hard sau soft, fiecare de unu, două sau trei stopuri ca și densitate. O să vă întrebați probabil care sunt cele mai utile. Chiar dacă un fotograf mai pretențios își va lua toate cele șase filtre, din experiență vă spun că modelele mai uzuale sunt cu gradient hard de două și trei stopuri și cu gradient soft de trei stopuri. Astfel dintre cele șase variante ne putem rezuma la doar trei pentru început.

Peisajele acvatice sunt destul de pretențioase uneori când vine vorba de fotografie, iar asta pentru că apa și reflexiile formate pe ea sunt mereu mult mai întunecate decât peisajul din jur. De multe ori acest tip de peisaj necesită folosirea mai multor filtre graduale. În acest exemplu am folosit un filtru gradual hard de densitate mai redusă, doar pentru partea de cer și un filtru gradual soft poziționat până pe la mijlocul imaginii, pentru a mai întuneca partea de acolo care reflecta cerul deschis la culoare. Acest lucru mi-a permis să am ceva detalii în prim plan și să pot vedea în apa destul de întunecată. Echilibrarea contrastelor dintr-un astfel de peisaj poate deveni uneori destul de complicată. (Parcul natural Balta Mică a Brăilei)

Filtrul gardual neutru este extrem de important când vrem să fotografiem reflexii, pentru că reflexia din apă este cu până la doua stopuri mai întunecată decât peisajul care se reflectă. Fără un filtru, de obicei cu gradient hard, poziționat corect la limita apei, reflexia noastră va fi dezechilibrată din punct de vedere vizual, mult mai întunecată în apă.

După cum se poate vedea în prima imagine, partea de sus a cetății și a cerului este mai luminoasă decât partea reflectată în apă. Dacă folosim un filtru gradual neutru hard, cel mai uzual de două stopuri, o să putem obține o oglindire perfectă, așa cum se poate vedea în a doua imagine, fără diferențe de luminozitate. (Cetatea Făgărașului)

Într-o imagine panoramică unde avem o reflexie, trebuie să fim atenți la poziționarea filtrului gradual neutru, pentru ca acesta să fie corect suprapus peste toate cadrele din care realizăm panorama. Dacă suntem atenți putem avea cu adevărat imagini spectaculoase. (Lac Blanc, Chamonix, Franța)

Există fotografi care preferă să folosească expuneri multiple, în loc să folosească filtre. În acest fel ei realizează mai multe imagini, expuse diferit astfel încât să aibă redate corect toate zonele din cadru, iar mai apoi le unesc pentru a crea o singură imagine într-un program de editare. Avantajul acestui procedeu este că nu mai trebuie să cari filtre după tine, iar în anumite situații, când nu poți poziționa corect un filtru (de exemplu când un vârf de munte se suprapune peste cer și va trebui să poziționezi filtrul și peste munte), ai anumite avantaje la editare. Dezavantajul major însă în acest caz, este că trebuie să ai cunoștințe bune de editare și să îți pierzi mai mult timp în fața calculatorului prelucrând cadrele din care trebuie să îți compui imaginea. Personal, prefer să îmi petrec acest timp în natură, în fața peisajului, încercând filtre, iar acasă să mă ocup doar de niște ajustări minime. Nu există neapărat o noțiune de bine sau rău la aceste două metode, ci este mai degrabă o decizie legată de preferințele personale.

Nu uitați că filtrul gradual neutru așezat într-un sistem de filtre poate fi poziționat și altfel decât perfect vertical. În această imagine am înclinat filtrul către dreapta, astfel încât zona de gradient să fie poziționată peste panta oferită de stâncile din imagine, echilibrând contrastul dintre partea luminoasă din spate și zona de prim-plan. Normal că în acest caz am folosit un gradient soft, neavând o linie de demarcare în peisaj foarte evidentă. (Parcul național Buila-Vânturarița)

După cum ați văzut, filtru gradual neutru este și el extrem de important pentru un fotograf de peisaj și chiar dacă uneori poate fi înlocuit cu unul digital sau prin expuneri multiple, nu tot timpul rezultatele sunt la fel de convingătoare. În altă ordine de idei, un filtru gradual ajută la extinderea latitudinii de expunere a imaginii prin echilibrarea zonelor mari de contrast din cadru, facilitând astfel întregul proces de expunere.

În anumite tipuri de peisaj, cu precădere în cele de pe malul mării și atunci când fotografiem cascade, mai apare un tip de filtru ce ne poate fi de ajutor. În această imagine am folosit un filtru gradual neutru pentru partea de cer, însă am mai folosit și un filtru neutru simplu, pentru a lungi timpul de expunere și pentru a contura mișcarea valurilor. (Cathedral Cove, Noua Zeelandă)

Data viitoare, în ultima parte a articolului nostru, o să discutăm despre filtrul neutru, cel care ne ajută să fim uneori foarte creativi, facilitând lucrul cu timpi lungi de expunere. Tot atunci vedem și care sunt capcanele în care putem cădea când folosim filtre, pentru că, dacă nu le folosim corect, putem face destul de mult rău unei imagini. Pe curând.

Un articol și fotografii de Dan Dinu.

[products ids=102398,125015057,125015058,125015062,125015063,125015082]