Review Nikon D3300 – DSLR-ul din borsetă

Postat de: F64 F64

Când am scos din cutie Nikon D3300, prima impresie a fost aceea că este un aparat ușor, chiar foarte ușor pentru un DSLR. După ce am pus obiectivul 18-55mm din kit, impresia a persistat: chiar și cu obiectivul montat, tot pare un aparat compact.

Design-ul este adaptat la mâna dreaptă, cu suprafețe aderente pentru degete.

Comparativ cu modelul D3200, acesta are un procesor nou, cu aceeași rezoluție de 24 de megapixeli. Senzorul produce un factor de crop de 1,5x raportat la 35mm. Asta înseamnă că, dacă vei dori să folosești din imaginea realizată anumite porțiuni mici, ele vor rămâne la o rezoluție decentă.

De asemenea, aparatul are un pas de ISO în plus și poate fotografia în rafală la 5 cadre pe secundă. Față de modurile standard de filmare, acesta oferă opțiunile 60p și 50p pentru modul Full HD.
Dacă ești pasionat de toate detaliile din fișa tehnică, studiază aici.

Obiectivul 18-55mm este acum ceva mai mic decât cel cu care erai obișnuit, pentru că… se poate strânge! Trebuie să ții apăsat butonul de pe inel, în timp ce învârți, ca să eliberezi obiectivul. Dacă uiți să faci asta, nu-i nici o problemă, aparatul te va avertiza printr-un mesaj pe ecran.

Nikon D3300 – Acces rapid la comenzile uzuale

Ca la orice Nikon, majoritatea butoanelor de control sunt pe spatele aparatului. Butonul „i“ oferă acces la setări precum calitatea imaginii și mărimea, balansul de alb, blițul, ISO etc.

Rotița este utilă atunci când intri într-unul din modurile manual sau semi-automat. LCD-ul nu este tactil, așa că, dacă vrei să stingi ecranul, apeși pe butonul „info“ din partea din față a aparatului, nu există un senzor de apropiere.

În cele mai multe cazuri, am folosit aparatul în exterior pe modul automat fără bliț și a fost în regulă, dar am încercat să și experimentez cu unele setări în modul complet manual.

Cel mai frecvent experiment pe care l-am făcut a fost să fotografiez persoane în mișcare în modul rafală. D3300 s-a comportat decent, a reușit să facă vreo 10-12 poze fără să se blocheze (5 cadre pe secundă la rezoluție maximă), dar timpul de așteptare pentru a salva pe card este de aproximativ 10 secunde. Ține cont însă de faptul că acest timp poate să varieze în funcție de tipul de card de memorie folosit. Mi-a plăcut că poți vedea pozele făcute pe măsură ce se înregistrează în memorie.

Aparatul Nikon D3300 are Live View, ca să-ți amintească de compactele „săpunieră“ și există un buton dedicat „LV“ pe partea posterioară. În acest mod, va trebui să ai mai multă răbdare decât de obicei, pentru că, după fiecare fotografie, ecranul se stinge și se reaprinde. Cred că Live View este cu adevărat utilă numai atunci când filmezi. În rest, focusarea prin vizor este foarte exactă și aparatul va avea astfel mai multă stabilitate, pentru că se sprijină pe nasul și fruntea fotografului. În plus, avantajul este că nu poți filma accidental, pentru că singura posibilitate de a filma este să comuți pe Live View și să apeși butonul Record.

Apropo de filmare, aici aparatul se descurcă foarte bine. Am încercat pe modul automat, dar nu mi-a plăcut cum tot „sărea“ focusul atunci când încercam o panoramare, așa că am comutat pe manual și a fost în regulă. În Live View, poți alege una dintre cele 4 variante de afișaj, iar la filmare poți vedea nivelurile de sunet captate de microfonul intern. Dacă dorești, poți folosi un microfon extern. Înregistrările HD sunt foarte bune, mai ales la rezoluția 1080/60p.