Noul Canon 7D Mark II în teste

Am primit noul Canon 7D Mark II la test pentru o săptămână și mi-a plăcut atât de mult încât am tras toate sforile posibile să-mi fie lăsat mai bine de o lună. Dragoste la prima vedere.
În 2010 mi-am luat primul DSLR ceva mai serios, un Canon EOS 7D cu care m-am înțeles genial. Am făcut cu el toate genurile de fotografie și abia după mai bine de 2 ani de utilizare aproape zilnică l-am schimbat cu un full frame. Mai exact cu un Canon 5D Mark III. 7D-ul l-am păstrat ca body secundar. 5DmkIII a fost un mare salt în calitate și nu credeam că am să mai vreau altceva. Până am pus mâna pe noul 7D mark II.
Tot timpul mi-am dorit un body full frame pentru obiective wide și un body crop pentru teleobiective. Primul 7D se simțea deja îmbătrânit, cel puțin la calitatea ISO, așa că Mark II-ul a venit la fix. Iar faptul că am avut marele noroc să-l primesc la test împreună cu nou lansatul Canon 400mm f4 DO IS II a fost pentru mine o imensă bucurie.
Aveam în mână o combinație incredibilă și trebuia să fac ceva cu ea.

Inițial m-am suit pe niște clădiri fotografiind orașul pentru proiectul București Optimist și profitând de focala lungă am realizat niște imagini interesante. Dar simțeam că folosesc aceste scule la doar 10% din câte pot ele, așa că m-am apucat de fotografiat animale sălbatice și mai exact păsări. Un domeniu total nou pentru mine.
După o ieșire de 2 zile prin țară în căutare de animale, am revenit în București cu mare chef de pozat. Doru Panaitescu, cel cu care ieșisem, a reușit să mă captiveze cu pasiunea lui pentru păsări și mi-a transmis-o și mie.
Am continuat să ies aproape zilnic la pozat de păsări. Stând în zona, am început cu (viitorul) Parc Văcărești, o zonă abandonată de oameni și recâștigată de natură.
Ieșeam dimineața și stăteam între 3 și 6 ore pe zi. Neștiind mai nimic despre pozatul păsărilor și având și niște scule noi, mi-a fost ceva mai greu la început. Încet, încet am început să mă obișnuiesc atât cu aparatul și obiectivul, cât și cu munca în teren, descoperind și pozând o grămadă de specii de păsări. Am fost plăcut surprins ca în mai puțin de o lună să reușesc să fotografiez în București 40 de specii de animale sălbatice, în condițiile în care până în acel moment credeam că tot ce zboară în capitală sunt ciori, vrăbii, porumbei și pescăruși.

Mi-am dat seama că în mare sunt două situații în care pozezi păsările. Dinamic și static. Dinamic însemnând în zbor sau câteodată în fugă și static, adică pe o creangă, pe pământ, pe apă etc.
Pentru cazul dinamic (în zbor) am folosit modul AI Servo cu 10 fps și 65 puncte de focus, iar pentru cel static foloseam cadre trase individual, AF normal (one shot) și punctul de focus central.
În timp am realizat că păsările în zbor pozate din lateral îmi ieșeau cu ochii ușor neclari pentru că eu lăsam aparatul să stabilească unde să facă clarul, mai exact pe cel mai apropiat punct de aparat, ceea ce era vârful aripii. Iar dacă anvergura aripilor era mai mare și eu destul de aproape de pasăre, atunci ochii deveneau și mai neclari. Atunci am început să descopăr și să folosesc și alte moduri de focus. Am încercat să folosesc un singur punct de focus și pentru păsările în zbor, dar mi-a fost aproape imposibil, așa că am trecut pe modul Expand AF area ce-mi permitea să aleg un punct principal de focus ce era ajutat de încă alte 4 din jurul lui.

Problema principala era când urmăream o pasăre iar ea ba zbura, ba se așeza pe pământ, ba țopăia pe diverse crengi. Era frustrant să tot schimb setările la fiecare minut în funcție de ce avea pasărea respectivă în minte. Câteodată chiar părea că vrea să-mi testeze nervii 🙂
Așa că am decis să studiez mai atent cum pot să-mi personalizez aparatul astfel încât să mă mișc mai repede în astfel de cazuri.
Butonul * de pe spatele aparatului l-am programat să treacă de pe AI Servo pe One shot atâta timp cât e ținut apăsat. Noul control din jurul joystick-ului introdus prima dată pe 7d Mark II l-am programat să schimbe imediat numărul de puncte de focus. Mi-am băgat pentru prima dată nasul și în meniul AF și mi-am creat un scenariu special pentru păsări în care am stabilit tot felul de sensibilități ale procesului AF. Cât de repede să sară de la un punct de focus la altul, cât de repede accelerează sau decelerează subiectul etc.
Obiectivul l-am setat pe modul de stabilizare 3 și pentru a face clarul mai rapid am stabilit intervalul de căutare a subiectului doar în intervalul 8m – infinit. Foarte rar mă apropiam la distanțe mai mici de 8 metri.
Brusc pozele au început să iasă mai clare și cu o rată de reușită mult mai mare.
Am încercat să mă mențin în minim 1/2000s în cazul păsărilor în zbor și minim 1/250 în cazurile statice.
ISO între 400 și 1600 și diafragma cât mai deschisă. Mai închideam diafragma când pozam un stol mai mare, pentru a ieși cât mai multe păsări clare.

Cele 10 fps-uri sunt un imens avantaj în cazul fotografiei de păsări pentru că îți permit să surprinzi mișcări foarte rapide descrise în secvențe din care ai sigur multe cadre reușite.
Interesant e că trăgând 10 fps-uri poți înțelege mult mai bine ce se întâmplă cu o pasăre în zbor în timp ce le analizezi ulterior pe calculator cadru cu cadru.
Noul 7D Mark II are și un buffer foarte mare ceea ce-ți permite să tragi foarte multe cadre consecutiv într-o singură rafală. Eu trag exclusiv RAW, iar 7D Mark II permite până la 31 de raw-uri consecutive până la umplerea buffer-ului și până la 130 de jpg-uri.
Dezavantajul ar fi că trebuie să fii ceva mai atent să nu umpli cardul în doar câteva rafale. 🙂
Cred că tot aici ar trebui precizat că shutter-ul lui 7D Mark II “garantează” (în lipsă de un termen mai potrivit) un minim de 200.000 de cadre față de 150.000 la vechiul 7D sau la 5D Mark III.
Ce mi-a mai plăcut la Canon 7d mark II este și gradul de rezistență la intemperii. Pe mai toată perioada testului a nins sau a plouat.
Tot timpul am ieșit cu aparatul direct pe umăr, fără a mai lua cu mine un rucsac. A nins ore întregi pe el și pe obiectiv, l-a plouat, l-am pus prin zăpada etc. A rezistat perfect! Din câte am înțeles e aproape la fel de rezistent și protejat de intemperii ca 1D-X.
E incredibil de relaxant să știi că te poți baza la greu pe niște scule foto și că nu te lasă când ai mai mare nevoie de ele.

foto: Victor Arsene
Profit de moment pentru a vorbi pe scurt și despre superbul Canon 400mm f4 DO IS II. E un obiectiv pe care dacă-l montezi pe un body cu senzor crop 1.6x, cum e cazul 7D mark II, rezultă o distanță focală echivalentă cu a unui obiectiv de 640 mm. Dar față de teleobiectivele mari, noul 400mm DO câștigă prin greutatea incredibil de mică și la fel și dimensiunile ce-ți permit să-l bagi în orice geantă foto. Şi fiind atât de mic și ușor, îți permite să faci poze din mână ore întregi și să-l cari pe umăr fără să simți că există.
Revenind la Canon 7D Mark II, pot spune că un alt lucru care m-a încântat foarte mult a fost layout-ul butoanelor ce este aproape identic cu cel de pe 5D Mark III și mi-a permis să mă adaptez aproape instant la noul aparat.
Faptul că acum are 2 sloturi de memorie mi-a făcut viața mai simplă. Un CF principal și un SD de backup.
GPS-ul încorporat m-a ajutat să-mi amintesc mai ușor unde am realizat respectivele imagini.
La evenimentul de lansare, am testat și noua funcție anti-flicker pentru fotografiatul în interior și toate imaginile au ieșit perfect expuse și fără modificări ale temperaturii de culoare.
Din păcate nu am apucat să testez intervalometrul nou introdus în Canon 7D mark II, foarte potrivit pentru timelapse-uri. Nici de filmat nu am încercat încă, poate pentru că nu e chiar domeniul meu și prefer să-i las pe cei specializați pe video să-și exprime părerea.
Concluzionând, cred că noul Canon 7D Mark II este un aparat excepțional pentru aproape oricine.
Eu îl văd în primul rând potrivit pentru cei care au nevoie de viteză (10fps), de apropiere cât mai mare a subiectului (crop 1.6x) și de un body rezistent (aliaj de magneziu izolat foarte bine).  Fotografie de wildlife, sport, presă etc
Dar și pentru orice alt tip de fotografie gen călătorie, portret, landscape etc.. Un mare avantaj e și faptul că pe lângă obiectivele EF (full frame) acceptă și obiectivele EF-S (crop) ce sunt vizibil mai ieftine.
Am văzut că mulți încearcă să facă diverse comparații între 7D mark II și 5D mark III, însă eu consider că sunt perfect complementare și sigur își va găsi locul în geanta mea foto, fiind un partener perfect pentru noul obiectiv Canon EF 100-400mm f/4.5-5.6L IS II pe care intenționez să-l achiziționez.
Cam asta a fost experiența mea de lucru cu noul 7D Mark II, un body excepțional.
Pentru mai multe imagini cu păsările fotografiate cu acest aparat puteți vedea pe pagina de Facebook a noului meu proiect Bucureștiul Sălbatic, iar în rest pe mine mă găsiți pe www.IGU.ro
Am fugit că a ieșit soarele 😉
Un articol și fotografii de Cristian Vasile (Igu).
[products ids=125016267,106074,1047484]