Zeiss Planar T* 85mm f/1.4 si T* 50mm f/1.4 sau două săptămâni cu elita opticii foto

În epoca obiectivelor cu autofocus, a construcției din plastic și cauciuc, există un fabricant care insistă să construiască obiective cu focus manual, să le facă în întregime din metal și să continue să aplice elementelor optice același tratament conceput pe la 1800 și ceva, încă neegalat până astăzi. Fabricantul este Carl Zeiss.

Chiar dacă numele sună german, obiectivele Zeiss pentru aparatele de tip DSLR sunt fabricate actualmente în Japonia la Cosina, sub supravegherea directă a specialiștilor germani.

Dar cât de bune sunt ele, realmente? Am avut două săptămâni și patru obiective la dispoziție pentru a afla. Și anume Distagon T* 21mm f/2.8 ZE, Distagon T* 35mm f/2 ZE, Planar T* 50mm f/1.4 ZE și Planar T* 85mm f/1.4 ZE.

Numele obiectivului (Distagon, respectiv Planar) se referă la conceptul optic sub care a fost construit. Fără a intra prea mult în detalii, Distagon reprezintă clasa obiectivelor wide și ultrawide, pe când Planar reprezintă clasa obiectivelor de lungime focală medie, teleobiective și macro. Terminația ZE înseamna că sunt construite cu montură Canon, cele pentru Nikon se numesc ZF sau ZF2.

În acest articol voi prezenta punctul meu de vedere și experiența cu obiectivele Zeiss de 50mm f/1.4 și 85mm f/1.4.

 

Zeiss Planar T* 85mm f/1.4 ZE

Construcție:

Lucrul pe care îl observi instantaneu când ții un Zeiss în mână este construcția. Probabil una din cele mai bune din lume, dacă nu chiar cea mai bună. Obiectivul este complet metalic, în afară de capacele față-spate. Până și parasolarul este metalic. Aspectul este deosebit de plăcut, metal negru cu inserții cromate în față și spate. În combinație cu un Canon 5D Mark II, Zeiss-ul 85mm reprezintă un ansamblu perfect balansat, obiectivul are o greutate optimă pentru a nu înclina aparatul în vreun fel.

 

Focus:

Evident, vorbim despre un obiectiv cu focus manual.

Inelul de focus este suficient de lat, iar mișcarea lui este pur și simplu perfectă. Are exact atâta rezistență cât este necesară pentru a avea cea mai bună precizie posibilă în momentul focusului manual. Dacă ar fi să penalizez cu ceva acest sistem, ar fi la cursa un pic cam lungă, inelul se învârte 270 de grade – dar acest punct negativ este un efect secundar al preciziei focusului. Cei care fac video, de asemenea, vor fi încântați de acest aspect.

Obiectivele în montură ZE au contacte electronice care permit confirmarea focusului în viewfinder-ul aparatului și care înregistrează în EXIF-ul fișierului apertura și numele obiectivului. Am testat confirmarea de focus cu toate punctele posibile și rezultatele nu au diferit cu nimic de obiectivele cu autofocus. Totul e să ai timp suficient, pentru că niciodată mâna n-o să fie la fel de rapidă ca un motor USM de la Canon. Distanța minimă de focus este de aproape 1 metru – acesta nu este un obiectiv macro.

Totuși nu toate sunt roz. Din păcate acest obiectiv suferă de focus shift, sau residual spherical aberration. Aceasta înseamnă că planul focal se va muta în cazul în care obiectivul este folosit la o apertură mai mică decât apertura maximă, de f/1.4. Confirmarea de focus și implicit obținerea planului focal se face cu obiectivul la apertura maximă posibilă, ca în cazul tuturor obiectivelor care au apertura controlată de aparat. Ei bine, planul obținut astfel (la f/1.4) nu coincide cu planul la care se va face de fapt fotografia (f/8 să zicem). Lucrul acesta este vizibil cel mai bine în cadre de tip closeup, apropiate de distanța minimă de focus. La distanțe mai mari, problema dispare. De asemenea, se poate face focus cu Live View – soluția ideală.

 

Calitatea imaginii:

Nefiind un benchmark sintetic, nu voi avansa aici cifre obținute în teste de laborator, se găsesc suficiente online.

85mm este o lungime focală ideală pentru portrete și combinat cu apertura de care dispune rezultă ceea ce se poate numi „bokeh machine”. Un cadru tras undeva între f/1.4 și f/2.8 va topi tot fundalul din spatele subiectului. Un alt aspect interesant este ca Zeiss 85mm reușește să creeze un fundal blurat la o distanță față de subiect și o apertură care ar fi caracteristice unei lungimi focale mai mari (un 135mm să zicem) – gradul de izolare al subiectului de fundal depinde printre altele de apertură, lungimea focală și distanța până la subiect. 

Am fost extrem de plăcut impresionat să văd cât de bine rezistă la lens flare Zeiss 85mm. Doar o ușoară lipsă de contrast într-un cadru tras contre-jour, reparată în câteva secunde. Iată un exemplu:

 Și încă un exemplu, dus la extrem:

N-aș putea să nu aduc în discuție și cele câteva neajunsuri ale acestui dealtfel superb obiectiv. În primul rând, aberațiile cromatice sunt relativ mari la aperturi între f/1.4 – f/2. Evident, există Lightroom sau Photoshop și eliminarea CA-urilor e ceva ușor de făcut în zilele noastre. În al doilea rând, vignetarea este (tot până la f/2) destul de mare. Dar din nou, e ușor de eliminat în Lightroom, care are profile pentru aproape toate obiectivele Zeiss. Trebuie doar ales profilul și imaginea va fi instantaneu corectată ca vignetare și distorsiune. Pe de altă parte, multora le place efectul de vignetting nativ al obiectivelor.

Și dacă tot am amintit de distorsiune, voi spune că rar mi-a fost dat să văd așa ceva. Zeiss-ul 85mm f/1.4 are practic ZERO distorsiune, pur și simplu imaginea nu se mișcă în momentul în care aplici lens profile în Lightroom.

Ca sharpness (claritate) este greu să-ți dorești mai mult. Într-adevăr, la apertura maximă imaginea nu este extrem de sharp mai ales către margini și colțuri, dar să nu uităm că e vorba de f/1.4! Tot ce urcă peste această valoare este de o claritate ireproșabilă. De la f/5.6 în sus este atât de sharp încât n-am avut nici o ezitare în a-l folosi pentru landscape comprimat:

Culori – unul dintre lucrurile care sunt unice Zeiss și probabil vor fi cât timp secretul tratamentului lentilelor incluse în aceste obiective va fi păzit cu strășnicie. Sticla este tratată într-un asemenea fel încât obiectivele Zeiss au caracteristici comune de dozaj a fiecărei nuanțe în parte, păstrând în același timp naturalețea, realismul tonurilor. Nu este ceva ce poți suplini folosind un alt obiectiv și încercând să reproduci culorile în Photoshop, pentru că nimeni nu-ți poate spune exact cât portocaliu există în nuanța X, cât albastru sau verde. Culorile Zeiss au un caracter aparte și este unul dintre principalele puncte de vânzare ale acestei mărci. Saturația este peste medie și fotografiile permit chiar oarece abuz din punct de vedere al prelucrării, adică nu vor face clipping la fel de ușor ca în cazul unor obiective de duzină. Un dynamic range excelent.

Aspectul 3D – se vorbește peste tot de el. Obiectivele Zeiss au acel „3D look”, oare ce înseamnă el? Și… chiar există?

Ei bine, nu este ceva cuantificabil și are legătură cu microcontrastul. Nu foarte clar, nu? Contrastul este în mare diferența între tonurile luminoase și umbre într-o imagine. Ei bine, microcontrastul reprezintă finețea cu care sunt reprezentate detaliile într-o imagine. Nu este tocmai sharpness-ul, care poate fi obținut și cu un simplu unsharp mask sau cu un algoritm mai complex de deconvolution. Microcontrastul este capacitatea obiectivului de a reprezenta diferența în tonuri la un nivel foarte mic. Din această cauză, fotografiile făcute cu obiective Zeiss vor avea întotdeauna detalii în zonele de umbră, pentru că sticla este tratată în așa fel încât reușește să „stoarcă” lumină în detaliile fine (închipuiți-vă o scoarță de copac la umbră – sticla Zeiss va vedea detalii unde alte obiective vor amesteca totul).

Din punctul meu de vedere, efectul 3D al obiectivelor Zeiss există și el este reprezentat odată prin microcontrast (în cazul peisajelor sau fotografiei macro) și prin calitatea și caracterul unic al bokeh-ului (în cazul portretelor).

Folosirea propriu-zisă, performanța în teren:

Am avut ceva emoții la început, deoarece nu aveam experiență cu focus manual pe o asemenea lungime focală. Da, am 14mm manual, 35mm manual și am experiență cu ele dar 85mm și f/1.4 mi se părea deja cam mult și eram pregătit să am o rată de succes catastrofală. M-am înșelat complet.

Tehnica nu este cu nimic diferită față de cazul obiectivelor mai wide, cu amendamentul că acea cursă a inelului de focus este sensibil mai lungă și trebuie să fii ceva mai rapid în mișcări decât cu un Zeiss Distagon 35mm, de exemplu. Atât și nimic mai mult. Nu am dispus de ecrane de focus tip split-prism, sau de Eg-S de la Canon pentru focus manual, am vrut să mă descurc cu confirmarea de focus și rezultatele mi-au întrecut așteptările.

Dar… și aici e un mare dar și nu are de-a face cu faptul că ai sau nu split-prism – subiectele e bine să nu se miște. Nu e cel mai ușor lucru din lume să urmărești o persoană cu un obiectiv cu focus manual, asta e o rețetă garantată pentru eșec. La sfârșitul celor două săptămâni am avut o zi de fotografiat clasicul cules de prune românesc, într-o frumoasă și bogată livadă la țară. Am pierdut suficient de multe cadre pe care le-aș fi prins dacă obiectivul ar fi avut autofocus. Dar am obținut o mulțime de cadre corect focalizate și cu… Zeiss look!

Concluzie:

Zeiss Planar T* 85mm f/1.4 ZE este un obiectiv superb. Am avut nenumărate momente „wow!” doar privind ecranul aparatului, înainte de a ajunge la calculator. Dacă nu aveți nevoie neapărată de autofocus, dacă nu doriți să cheltuiți o importantă sumă de bani pe Canon EF 85mm f/1.2L II, strict din punct de vedere al calității imaginii, Zeiss-ul e probabil cea mai bună alegere. De la plăcerea utilizării acestui aristocrat al opticii foto până la caracterul unic al cadrelor obținute, totul vă va confirma că ați făcut o alegere corectă. Și că duceți în rucsac o bucată din fotografia clasică, așa cum a gândit-o Carl Zeiss în urmă cu aproape două secole.

[products ids=10507635]

Zeiss Planar T* 50mm f/1.4 ZE

Construcție: 

Evident, situația se repetă în cazul obiectivului de 50mm. Aceeași construcție metalică, același sistem superb de focus manual. Acest obiectiv este mult mai mic ca dimensiuni și mai ușor, ceea ce îl face mai portabil. Este o lungime focală clasică pentru 35mm sau senzor full frame, ideal pentru fotojurnalism sau chiar ca obiectiv all-round.

 

Focus:

Având o cursă mai scurtă decât la obiectivul de 85mm, inelul de focus pare posibil de operat mai rapid, deci face față mai bine unor schimbări de situație bruște. Se poate trece de la distanța minimă de focus la infinit într-o singură mișcare.

Focusul are aceeași precizie ca și la obiectivul de 85mm și de fapt ca toate obiectivele Zeiss. Confirmarea din viewfinder este corectă de fiecare dată. Nu am observat să existe vreo plajă de „fals focus” – aceeași confirmare la poziții foarte ușor diferite ale inelului.

Ca și la 85-ul prezentat mai devreme, există fenomenul de focus shift. Dar fiind o lungime focală medie nu e folosit des în mod closeup deci problema a fost aproape inexistentă pentru mine.

 

Calitatea imaginii:

Zeiss Planar T* 50mm f/1.4 împarte multe cu fratele mai mare de 85mm la acest capitol. Are același sistem Planar, ceea ce înseamnă distorsiuni minime – o caracteristică excelentă. Bokeh-ul este la un nivel acceptabil. Nu face tocmai „cremă” în spatele subiectului, dar nu prezintă nici aspect turbulent, care să distragă.

Dacă chiar vrem un blur cremos, trebuie să mergem la distanțe de closeup. Acest obiectiv are o distanță minimă de focus surprinzător de mică și asta înseamnă că e posibilă crearea de compoziții interesante, aproape la distanțe de macro:

Culorile – superbe. Semnătura Zeiss în cromatică e prezentă la fiecare cadru și din nou, fișierele conțin suficientă informație pentru a fi pasibile de tratament mai dur decât majoritatea obiectivelor, în prelucrarea ulterioară în Lightroom și Photoshop.

Sharpness-ul este foarte bun, peste f/2. De la f/1.4 la f/2 din păcate lasă de dorit. La f/1.4 are un aspect „dreamy”, un fel de soft-focus care unora va place – altora nu. De asemenea, la aperturi mari va avea aberații cromatice importante, dar posibil de eliminat după cum am menționat mai devreme. Cadrele contre-jour nu vor fi la fel de reușite ca în cazul 85-ului, atmosfera tinde să devină notabil mai „lăptoasă”. Vignetarea este mai mare decât la 85mm.

Evident acest obiectiv se pretează foarte bine și la landscape:  

Folosirea propriu-zisă, performanța în teren:

Mi s-a părut flexibil, am avut mai puține emoții decât în cazul 85-ului, inelul de focus a fost mai mult în contact cu mine, probabil din cauză că n-a fost nevoie să ridic mâna de pe el chiar dacă a trebuit să trec de la focus minim la infinit. Acest lucru conferă rapiditate în utilizare și ca atare, pretabil mai mult la situații schimbătoare.

 

Concluzie:

Zeiss Planar T* 50mm f/1.4 este un obiectiv versatil. Lungimea focală este considerată de multă vreme ideală pentru film de 35mm sau senzor full frame digital și este perfectă pentru jurnalism, portrete full body în studio, portrete de situație, landscape, de fapt aproape orice. Caracterul Zeiss al imaginilor este prezent și asta face din Zeiss 50mm un obiectiv pe care îl recomand fără ezitare.

[products ids=156447]

Un articol de Cătălin Petolea

Alți fotografi au mai citit și:

7 Comments

  • Eu sunt fericitul posesor al unui Zeiss Planar T* 35mm F/1.4 il folosesc la filmare si este absolut uimitor: ador constructia de metal si sticla, usurinta focusului …etc, etc. Urmeaza 85 1.4

  • Mircea, absolut de acord cu tine, totusi daca ne referim la bokeh, nu intrece nici o alta lentila 85 f1.2-ul….ceva asemanator (dar nu la fel, obtii si cu 70-200…)….oricum, senzatia e unica atunci cand ai un Zeiss pe aparat….
    Photomagic: ar fi interesant, dar de ce si-ar creea singuri probleme, Canon si Nikon? ….si lentilele lor cum s-ar mai vinde? In plus, atunci cand cererea creste, de regula producatorii gasesc variante sa mareasca si ei preturile….vezi benzina si motorina si multe altele 🙂 …si nu ma refer doar la piata din Romania

  • Nu ar fi rau sa apara o colaborare cu principalii jucatori, sa mareasca printr-un marketing sustinut numarul utilizatorilor de Carl Zeiss si astfel poate se mai reduce si pretul putin…

  • da, alin, absolut corect! ar mai fi insa un amanunt despre care nu s-a povestit in recenzie, anume ca 50-ul nu este optimizat pentru close-up-uri. eu zic ca trebuie avut in vedere din start si acest aspect. in ciuda acestui fapt, eu am obtinut imagini cu sharpness foarte bun (in limitele acelui DOF extrem de mic despre care vorbeam) chiar si de aproape. la distante mari de focalizare rezultatele sunt, desigur, mult mai bune in ce priveste sharpness-ul.
    acea senzatie cremoasa la close-up-uri, despre care se aminteste in recenzie, este una caracteristica acestui obiectiv, asemenea bokeh-ului, care este absolut unic si eu i-as zice mai degraba interesant decat ca este la un "nivel acceptabil"…

  • Mircea este corect ce spui, dar acelasi lucru e valabil pt toate obiectivele cu 1.4 fie ele Zeiss, Canon sau Nikon ….ca sa nu mai spun cum e cu 1.2-ul…se misca subiectul cativa mm – si s-a dus focusul..:).

  • nu sunt de acord cu afirmatia ca planarul de 50mm nu este sharp la f/1.4… din pacate am vazut afirmatia asta in mai multe locuri. problema este extrem de simpla: la f/1.4 adancimea planului de focus (DOF) este extrem de mica, asa ca, evident, un obiect tridimensional fotografiat de aproape va avea claritate mult redusa. o interesanta aplicatie la f/1.4 ar fi fotografierea cerului instelat noaptea – in acest caz, situatia nu mai este aceeasi…

  • Desi imi plac ca si constructie, raman totusi la variantele canon, care si optic fac fata (in cazul lui 50 f1.4) sau dau clasa (85 f1.2). Totusi foarte interesant gasesc zeiss-ul de 25 mm f.2 pentru filmare. Nu exista obiectiv care sa aibe distorsiuni mai mici la aceasta focala, iar imaginea obtinuta este incredibila; este pe lista de cumparaturi:)
    Multumim pentru review,

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 obiective SONY de buget

Descoperă alături de Cristi Kerekes nu mai puțin de 4 obiective Sony de buget, cu care poți trece la un nivel superior dacă încă folosești obiectivul kit. De la wide, la macro și zoom, suntem convinși că vei alege ce ți se potrivește!

7 accesorii ce nu trebuie să îți lipsească în această primăvară

În lumea fotografilor accesoriile sunt nelipsite din trusa foto, pentru a evita situații neplăcute și pentru a fi sigur ca vei fi pregătit oricând, oriunde și în orice condiții pentru a fotografia. Descoperă accesoriile ce nu trebuie să îți lipsească în această primăvară, menite să te ajute să sa surprinzi momente cât mai frumoase

Fotografia de primăvară
5 sfaturi și exemple

Pentru un fotograf, primăvara este anotimpul ideal pentru fotografia de peisaj sau de stradă. Lumina este contrastantă, umbrele sunt încă reci, dar soarele este cald și arzător. Află câteva sfaturi care să te pregătească pentru fotografii de primăvară wow!

Expunerea lungă în 11 pași, de la peisaj la fine-art

Află din acest articol cum să te bucuri de tot ceea ce are de oferit expunerea lungă, plus mici ajutoare când vine vorba de accesorii, filtre, compoziție, metodă de abordare și altele!

Pregătește-te pentru un
Paște fotogenic

Săptămâna aceasta mulți dintre noi încep unul dintre cele mai importante maratoane de gătit al anului pentru masa de Paște. Venim în ajutorul tău, să îți spunem cum să faci fotografii memorabile cu mâncarea de Paște.