Sony Alpha A57 – prima impresie

Weekendul trecut am iesit cu mai multi prieteni la o dezmorteala de inceput de primavara, pe meleagurile mult iubite din culoarul Rucar-Bran. Am ales de aceasta data satul Magura, sat pe care l-am mai vizitat si cu alte ocazii, dar niciodata nu l-am fotografiat, asa cum aveam de gand sa o fac in aceasta iesire. Daca si vremea ar fi tinut cu mine … Norocul a facut sa fiu contactat chiar cu o zi inainte de plecare de un reprezentant al magazinului de aparatura foto F64 si sa fiu intrebat daca nu vreau sa fac un test cu un aparat inca ne-anuntat (la momentul in care cititi acest articol, aparatul este deja anuntat world-wide), dar care sigur o sa imi placa. Fiind prima tura foto pe anul acesta, am zis ca nu ar strica sa incep intr-un mod inedit, sa pasesc in “necunoscut”. Spun necunoscut pentru ca a fost primul contact cu un aparat d-SLR de la Sony (mai precis SLT – single lens translucent), si anume Alpha 57, urmasul lui A55 dar care mosteneste gene de la fratele mai mare A65. Detalii mai pe larg, putin mai jos.

Sa facem cunostinta

Inainte de orice, am zis sa facem cunostinta, si, pentru ca era un body pre-release, a trebuit sa descopar de unul singur toate functiile si specificatiile aparatului, acesta fiindu-mi inmanat intr-o cutie alba, simpla, insotit doar de acumulator, incarcator si obiectivul din kit 18-55 f3.5-5.6, fara nici un soft sau manual de utilizare. Pe langa acesta, cei de la F64 mi-au mai pus la dispozitie si un obiectiv ce nu trebuie sa lipseasca din nici o trusa foto: 50 mm f 1.8. Ca design, aparatul este o demonstratie de bun gust si atentie la detaliu, avand curbe fluente si materiale de calitate, precum si o ergonomie foarte buna. Cum spunem mai sus, A57 imprumuta design-ul exterior de la fratele mai mare A65, acest lucru facandu-l sa se simta in mana extrem de placut, similar cu orice alt aparat dintr-o clasa mai mare.

Apropo de clase, uitandu-ma la specificatii am dedus ca aparatul este target-at catre acei utilizatori ce isi doresc sa treaca de la aparatul compact la unul cu obiective interschimbabile si performante net superioare, dar care in acelasi timp sa nu ii intimideze si sa le ofere usurinta in utilizare ca si cea a unui aparat compact.

Fiind un aparat cu oglinda fixa, semi-opaca (sau semitransparenta, dupa cum doriti sa traduceti termenul Translucent), A57 ofera focalizare continua (tip Phase-detection ca la oricare alt dSLR), incredibil de rapida si precisa, indiferent de modul in care este folosit: pentru a fotografia cu pana la 12 cadre pe secunda sau pentru a filma in full HD cu 50 frame-uri pe secunda. M-am “jucat” cu multe aparate pana acum in modul filmare si aproape toate aveau probleme cu autofocusul in modul video. Nu si A57.

De captarea imaginilor se ocupa senzorul cmos Exmor APS HD de 16.1 Mpx iar de procesarea acestora, ultima generatie de procesor de imagine BIONZ de la Sony. Focalizarea precisa este datorata unui sistem de focalizare in 15 puncte, din care 3 sunt in cruce (un alt lucru bun imprumutat de la clasele mai mari, fiind stiut ca senzorii in cruce sunt mult mai precisi la focalizare in lumina slaba). Apropo de lumina slaba, sensibilitatea ISO poate fi ridicata de la ISO 100 pana la ISO 16.000 si tot in lumina slaba esti ajutat si de stabilizarea de imagine care la acest aparat se face direct in-body prin miscarea senzorului, un lucru extraordinar avand in vedere ca practic orice obiectiv ai pune pe el, beneficiezi de stabilizare de imagine.

Am lasat la finalul prezentarii aparatului aspectul legat de redarea imaginilor capturate (fie ele fotografii sau clipuri video). Fiind un utilizator de dSLR clasic, intotdeauna mi-a fost greu sa accept schimbari majore de design, functionare etc. La inceputuri, cand am auzit ca se va introduce filmare la dSLR-uri mi-am spus ca e cea mai mare prostie pe care producatorii ar putea sa o faca. Acum imi doresc cu ardoare ca si aparatul meu sa filmeze. Cand au aparut sistemele mirror-less iar nu am privit cu ochi buni si aceasta schimbare, dar acum, dupa ce le-am vazut la lucru, am ajuns sa apreciez dimensiunile minuscule si portabilitatea acestor sisteme. La fel am privit si faptul ca A57 (ca si predecesorii sai din seria Alpha SLT de la Sony) vine cu un viewfinder electronic. Ei bine, noul “Tru-Finder” (asa cum este numit el de catre producator) mi-a schimbat parerea despre vizoarele electronice.

Cu o rezolutie de 1.4 mil de pixeli si acoperire de 100% a scenei fotografiate, acest viewfinder ofera mai multe avantaje fata de cele clasice, optice. Desi este mai greu sa te obisnuiesti (mai ales cu ideea, in cazul meu), utilizand-ul incepi sa apreciezi tot mai mult aceste avantaje: ai confirmare vizibila a setarilor de compensare a expunerii, ai vizibilitate excelenta in conditii slabe de lumina, ai mult mai multe informatii legate de setari direct in viewfinder si inca un lucru minunat, nu ai nevoie sa iei aparatul de la ochi, sa te uiti pe monitor sa vezi poza realizata ci iti este afisata direct in vizorul electronic. Am observat ca ai doua moduri de magnificare a imaginii in vizor si nu ma lamurisem la ce ajuta acest lucru, de ce nu as vrea sa vad maxim din cat imi poate oferi acest vizor. Raspunsul l-am aflat abia acasa, citind pe internet. Cei care poarta ochelari au probleme in a-si apropia complet ochiul de viewfinder si nu pot vedea imaginea in intregime, astfel, pentru ei, Sony a introdus acest mod in care imaginea nu ocupa intreg ecranul viewfinder-ului, permitandu-le astfel sa vada tot 100% din scena fotografiata. Un mare plus!

Tot legat de partea de redare a imaginii, pe spatele aparatului ai un ecran rabatabil de 921600 de pixeli cu o diagonala de aproximativ 7.5 cm, ce poate fi rotit si inclinat astfel incat sa poti vedea atunci cand tragi de la firul ierbii sau de deasupra capului.

La drum

Asa cum va spuneam la inceputul articolului destinatia aleasa a fost satul Magura din zona Rucar-Bran, o locatie extrem de fotogenica si iubita de fotografii de peisaj (si nu numai). Am plecat de vineri dupa-amiaza impreuna cu Oana si Andreea (fetele mele) si inca 2 prieteni, urmand ca grupul sa se mareasca mai tarziu. Nici nu ne-am cazat bine ca am si fugit sa mai prind din putina lumina ramasa, cu gandul sa ma obisnuiesc un pic cu aparatul dar si sa “descopar” ce este de fotografiat in aceasta zona.

50 mm | F 1.8 | 1/4000 s | ISO 100 | EV +0.7 | Aperture priority
50 mm | F 1.8 | 1/4000 s | ISO 100 | EV +0.7 | Aperture priority

Meniul aparatului este foarte intuitiv, clar organizat, dar “din pacate” rar il vezi. Glumesc bine-nteles pentru ca nu imi pare rau deloc cand nu trebuie sa intru in zeci de meniuri si submeniuri ca sa pot schimba cele mai utilizate functii ale unui aparat, iar la A57 nu am avut nevoie aproape deloc de meniu pentru a fotografia si schimba setari dupa placul inimii. In primul rand ai selectorul de moduri de pe aparat (cu niste iconite embosate extrem de dragalase – vezi a 2-a poza de la inceput, ca tot vorbeam de atentia la detaliu specifica Sony) care iti permite accesul facil la toate modurile principale de fotografiere, apoi ai butoane configurabile: spre exemplu functia butonului de Aperture Lock poate fi schimbata dupa placul inimii, la fel si cea a butonului de ISO, sau cea a butonului Preview situat la baza obiectivului. De asemenea ai si butonul FN care activeaza hud-ul de pe display (sau vizorul electronic in functie de ce folosesti in acel moment) si care iti permite accesul la absolut tot ce-ti trece prin cap ca ai vrea sa schimbi: avansarea cadrelor (single, continuous, bracket, remote etc.), modul de focalizare (detectie subiect, spot, wide, local), face-detection (cu detectie a fetelor pre-inregistrate, a fetelor noi, detectie de zambet si declansare automata), modul de marire a dynamic-range-ului (AUTO, HDR cu diferite valori EV etc.), † setari legate de redarea culorilor (portret, landscape, standard, alb-negru etc.) precum si multe alte setari gen Picture Effect (pinhole, miniatura, alb-negru cu contrast marit, retro, soft key etc.).

Ametit de atatea bunatati pe care le am la dispozitie, am zis sa o iau sistematic si sa incerc functiile care mi-au starnit cel mai mult curiozitatea. Fiind o camera destinata celor care aspira la fotografii mai bune, asemanatoare cu cele ale profesionistilor, Sony a gasit o metoda sa ii ajute in fotografia de portret. Astfel, au inventat o functie numita Auto Portrait Framing care, atunci cand utilizatorul fotografiaza un portret, camera se foloseste de detectia fetelor (o functie deja inradacinata in mai toate camerele actuale) si face un crop adecvat, respectand regulile de compozitie chiar si atunci cand subiectul fotografiat este pozitionat in centru. Ca regula de baza, am observat ca prioritizeaza cropul pe verticala, lucru deloc rau in fotografia de portret. Ca o cireasa de pe tort, se mai foloseste si de o alta nou-introdusa tehnologie, si anume Clear Image Zoom care mentine intreaga rezolutie a imaginii (folosindu-se de o interpolare bazata pe pattern-uri preinregistrate, dar despre asta mai tarziu). Mai jos un exemplu de auto-framing:

50 mm | F 6.3 | 1/80 s | ISO 100 | Scene: Sunset | Auto Portrait Framing: On
50 mm | F 6.3 | 1/80 s | ISO 100 | Scene: Sunset | Auto Portrait Framing: On

M-a uimit faptul ca a tinut cont ca sunt 2 persoane in imagine si s-a adaptat corespunzator. Ca o a doua cireasa de pe tort, salveaza cropul ca o fotografie separata, astfel incat daca nu iti place rezultatul automat, poti reveni asupra cropului in fata calculatorului. Din pacate, la fata locului nu mi-am dat seama de acest lucru, si desi mi-a placut cum a facut crop-ul automat, am dezactivat aceasta functie, temandu-ma sa nu-mi “strice” vre-un portret dintre putinele pe care le fac :). Din nou, reticenta mea la tehnologii noi si-a spus cuvantul. Poate ca daca as fi avut un manual care sa insoteasca aparatul la acel moment as fi citit ca imi pastreaza si originalul si as fi lasat functia activa pentru mai multe exemplificari. Abia astept sa mai incerc si cu alta ocazie aceasta functie, pentru ca mi se pare extrem de interesanta si utila pentru cei care doresc sa invete metode de incadrare a unui portret. Desi nu am un polarizator pe nici una din dimensiunile obiectivelor avute la dispozitie (55 mm pentru obiectivul din kit si 49 mm pentru normalul de 50 mm), am luat cu mine unul pe 77 pe care planuiam sa il tin cu mana in fata obiectivului atunci cand acest lucru s-ar fi cerut necesar. Nu stiu ce i-au facut cei de la Sony aparatului, software sau in coating-ul obiectivelor, insa am avut strania impresie ca am polarizator direct in aparat :). Cerul iesea de un albastru cosmic, avand o intensitate cum numai un polarizator indreptat la 90 de grade fata de soare iti ofera.

30 mm | F 4.5 | 1/1600 s | ISO 100 | Aperture priority | EV -0.7
30 mm | F 4.5 | 1/1600 s | ISO 100 | Aperture priority | EV -0.7

18 mm | F 10 | 1/100 s | ISO 100 | Scena: Auto+ cu detectie automata Landscape
18 mm | F 10 | 1/100 s | ISO 100 | Scena: Auto+ cu detectie automata Landscape

Daca va intrebati de ce anumite imagini au setata compensarea expunerii pe + sau pe -, este din cauza ca de multe ori trag Bracket pentru a putea, in caz ca doresc, sa compun imaginile intr-un HDR, sau din cauza ca in fata calculatorului s-ar putea sa imi placa mai mult imaginea supraexpusa sau cea subexpusa in loc de cea cu compensarea expunerii pe 0. Alteori, o setez manual, dupa plac. Ca regula generala, cand este multa zapada (sau nisip, vara la mare), aparatele au tendinta sa subexpuna, pacalite de extra-lumina reflectata de zapada, asa ca o compensare cu +0.3 – +0.7 poate face minuni in asemenea situatii. Si cum eram la munte, inca era multa zapada.

Vorbind de HDR, am zis sa imi aleg un cadru care ar beneficia la maxim de aceasta tehnica de a fotografia. Am trecut in modul braket si am ramas putin cu buza dezumflata de faptul ca in acest mod aparatul nu-mi permitea decat 2 variatii ale compensarii expunerii si anume ±0.3 sau ±0.7 EV. Mi-am zis ca adio HDR-uri cu dinamica mare (direct din modul braket), unde as fi preferat sa am diferente de ±2 EV intre cadre. Ei bine, mai tarziu in zi am descoperit modul Auto HDR (aflat in zona de marire a dinamicii expunerii), in care aparatul realizeaza automat expunerile, dar si imbinarea imaginilor, si o face intr-un mod surprinzator de placut, fara a exagera efectul de HDR. In acest mod iti poti alege variatii mult mai mari ale expunerii intre cadre, exact ce cautam eu. Un alt avantaj al acestui mod este ca obtii rezultatul imediat si poti face schimbari la fata locului, dar si faptul ca se reduce miscarea aparatului intre cadre extrem de mult, miscare ce poate fi dezastruoasa in realizarea unui HDR.

18 mm | F 5.6 | ISO 100 | Aperture priority | Braket EV ±0.7 | HDR compus in soft dedicat
18 mm | F 5.6 | ISO 100 | Aperture priority | Braket EV ±0.7 | HDR compus in soft dedicat

In cazul in care activezi Auto HDR, aparatul salveaza atat rezultatul final al imbinarii imaginilor, cat si expunerea normala, cea cu EV pe 0. Un alt lucru minunat!

18 mm | F 9.0 | 1/320 s | ISO 100 | Aperture priority | Auto HDR ±2.0 EV
18 mm | F 9.0 | 1/320 s | ISO 100 | Aperture priority | Auto HDR ±2.0 EV

18 mm | F 9.0 | 1/320 s | ISO 100 | Aperture priority | Auto HDR ±2.0 EV – expunerea cu 0 EV
18 mm | F 9.0 | 1/320 s | ISO 100 | Aperture priority | Auto HDR ±2.0 EV – expunerea cu 0 EV

Intotdeauna am recomandat incepatorilor (atunci cand ma intrebau despre aparatele lor) sa se foloseasca cu incredere de modurile Scena, daca aparatul vine cu asa ceva, si sa ia aminte cum aparatul se adapteaza si ce setari anume face pentru fiecare scena in parte. E o metoda excelenta sa inveti si in acelasi timp iti ajuti aparatul sa “inteleaga” mai bine ce anume vrei sa fotografiezi, astfel incat rezultatele sa fie pe masura asteptarilor. O parte din scenele de pe Sony A57 sunt (daca imi mai amintesc corect, pentru ca am returnat aparatul): Portrait, Landscape, Sports, Sunset, Night Scene, Handheld Twilight, Macro etc. †scene ce acopera aproape orice situatie in care te-ai putea afla ca sa fotografiezi. Nu am avut noroc de o vreme prea buna pentru fotografie, cerul era sters si fara nici un nor, o ceata de departare era prezenta in aer in permanenta, si, cum era de asteptat, apusul nu a fost aproape deloc spectaculos. Scena Sunset m-a ajutat putin in aceasta situatie, dar tot mai bine decat deloc, pentru ca a accentuat rosul ce se reflecta in muntii Bucegi din departare

40 mm | F 9.0 | 1/100 s | ISO 100 | Scena: Sunset
40 mm | F 9.0 | 1/100 s | ISO 100 | Scena: Sunset

18 mm | F 6.3 | 1/80 s | ISO 100 | Scena: Sunset
18 mm | F 6.3 | 1/80 s | ISO 100 | Scena: Sunset

Atunci cand nu folosesti o scena ci esti in unul din modurile P/A/S/M, dar totusi doresti sa obtii look-ul acelei scene, ai la dispozitie si functia Creative Style, functie ce modifica redarea culorilor (saturatie, contrast, white ballance etc.). Mai jos, am trecut pe Creative Style Sunset (in loc de Landscape cum am tot tinut aparatul pe aproape tot parcursul iesirii mele)

55 mm | F 7.1 | 1/60 s | ISO 100 | Manual Exposure | Creative Style: Sunset
55 mm | F 7.1 | 1/60 s | ISO 100 | Manual Exposure | Creative Style: Sunset

35 mm | F 7.1 | 1/40 s | ISO 100 | Manual Exposure | Manual HDR – Braketing ±0.7 EV | Creative Style: Sunset
35 mm | F 7.1 | 1/40 s | ISO 100 | Manual Exposure | Manual HDR – Braketing ±0.7 EV | Creative Style: Sunset

Pentru ca seara se lasa cu repeziciune, am facut o mica pauza pentru a manca de seara, apoi cu trepiedul in carca, am urcat un mic deal din spatele pensiunii pentru a fotografia luna (fusese luna plina cu o zi inainte) ce lumina foarte interesant intreg peisajul. Desi cu ochiul liber se vedea destul de bine, lumina era complet insuficienta pentru focalizarea automata. Am trecut pe manual focus si am dat nas in nas cu alta functie extrem de interesanta a aparatului: focus peaking. Atunci cand focalizezi manual, in vizorul electronic (care mi-a luminat scena extrem de mult incat sa vad sa incadrez †fara probleme) apar mici puncte rosii in jurul zonelor care sunt in focus, un lucru extrem de util, mai ales la filmarea/fotografierea cu obiective manual focus, sau in conditii ca acelea in care ma gaseam eu.

22 mm | F 5.0 | 30 s | +0.7 EV | ISO 100 | Aperture priority
22 mm | F 5.0 | 30 s | +0.7 EV | ISO 100 | Aperture priority

 26 mm | F 8.0 | 20 s | ISO 400 | Manual Exposure | WB Tungsten (pentru a accentua mai mult albastrul cerului)
26 mm | F 8.0 | 20 s | ISO 400 | Manual Exposure | WB Tungsten (pentru a accentua mai mult albastrul cerului)

35 mm | F 10.0 | 20 s | ISO 400 | Manual Exposure | WB Tungsten (M3 – mai mult magenta)
35 mm | F 10.0 | 20 s | ISO 400 | Manual Exposure | WB Tungsten (M3 – mai mult magenta)

Ora fiind tarzie si noi inghetati bocna ne-am retras cu ganduri mari pentru rasaritul de a doua zi. Deja ochisem locatia si stiam ora cand soarele ar fi trebuit sa rasara (6:42 AM) asa ca ne-am retras in pensiune.

A doua zi

Alarma ceasului nu m-a speriat deloc, desi ne-am intins cu admirarea pozelor de peste zi pana tarzior dupa miezul noptii. M-am ridicat in doua picioare si fata mi-a cazut cand am vazut vremea de afara. De fapt cand n-am mai vazut nimic afara de ceata. Pentru ca nimeni altcineva nu s-a mai incumetat sa iasa, am renuntat si eu pentru putin timp, dar pana la urma mi-am facut curaj si am iesit dupa jumatate de ora cand ceata se mai risipise, dar nu si norii.

18 mm | F 11.0 | 1/200 s | ISO 100 | Manual Exposure | WB 8000K (Green 1) – determinat cu functia de masurare spot a balansului de alb
18 mm | F 11.0 | 1/200 s | ISO 100 | Manual Exposure | WB 8000K (Green 1) – determinat cu functia de masurare spot a balansului de alb

Dar cum norocul este cu cei puternici (pentru ca am avut puterea sa ies de unul singur), tot facandu-mi de lucru si cautand subiecte de fotografiat, vad de departe un batran care urca sa ia din adapostul de iarna ceva fan pentru animale. Nenea Blaj se apropie si desi abia aude si vorbeste extrem de dificil, intru in vorba cu Dumnealui si aflu ca are 72 de ani, o pensie de numai 5 milioane si ca, in fiecare zi, indiferent de vremea de afara, urca sus la adapost sa ia fan pentru animale. Il rog sa ma lase sa ii fac o poza, doua si accepta mandru, iar apoi pleaca sa isi vada de treaba.

 50 mm | F 1.8 | 1/800 s | ISO 100 | Manual Exposure | WB 8000K (G1)
50 mm | F 1.8 | 1/800 s | ISO 100 | Manual Exposure | WB 8000K (G1)

50 mm | F 2.5 | 1/500 s | ISO 100 | Manual Exposure | WB 8000K (G1)
50 mm | F 2.5 | 1/500 s | ISO 100 | Manual Exposure | WB 8000K (G1)

Cat timp nenea Blaj si-a facut de lucru cu fanul din adapost, eu mi-am facut de lucru cu alte moduri si functii ale aparatului si am realizat si un filmulet cu activitatea batranului. Dar clipul mai tarziu :).

55 mm | F 5.6 | 1/125 s | ISO 100 | Manual Exposure | Picture Effect: High Contrast BW
55 mm | F 5.6 | 1/125 s | ISO 100 | Manual Exposure | Picture Effect: High Contrast BW

18 mm | F 10.0 | 1/160 s | +0.7 EV | ISO 100 | Aperture Priority | Picture Effect: Miniature
18 mm | F 10.0 | 1/160 s | +0.7 EV | ISO 100 | Aperture Priority | Picture Effect: Miniature

18 mm | F 10.0 | 1/60 s | +1.3 EV | ISO 100 | Aperture Priority | Picture Effect: Miniature
18 mm | F 10.0 | 1/60 s | +1.3 EV | ISO 100 | Aperture Priority | Picture Effect: Miniature

Si pentru ca pentru cateva secunde soarele si-a facut aparitia, risipind putin ceata, am trecut din nou in modul Landscape si Auto HDR ± 2.0 EV si am fotografiat adapostul pentru fan al lui nenea Blaj, cu Piatra Craiului in departari, perfect vizibila.

18 mm | F 10.0 | 1/100 s | +0.7 EV | ISO 100 | Aperture Priority | Auto HDR ±2.0 EV | Creativity Style: Landscape
18 mm | F 10.0 | 1/100 s | +0.7 EV | ISO 100 | Aperture Priority | Auto HDR ±2.0 EV | Creativity Style: Landscape

Pentru ca deja se apropia ora micului dejun si Andreea facuse ochi,

50 mm | F 1.8 | 1/160 s | ISO 3200 | Scene: Auto+
50 mm | F 1.8 | 1/160 s | ISO 3200 | Scene: Auto+

am revenit la pensiune pentru o pauza de cafea si ceva mancarica la stomac, dar nu inainte de a-i mai face cateva fotografii Andreei cu minunatul 50 mm f 1.8. Desi nu este in focus, pentru ca se zbenguia de colo-colo si m-a prins pe picior gresit cu focusul setat pe AF-Single, am ales sa pastrez si fotografia de mai jos pentru ca mi-a placut foarte mult lumina si privirea ei. Nu stergeti fotografii de pe aparat direct, ca nu se stie ce surprize placute puteti avea cand le vedeti mai mari pe un calculator.

50 mm | F 1.8 | 1/250 s | ISO 100 | +0.7 EV | Aperture Priority – convertita in monocrom si efect colorize
50 mm | F 1.8 | 1/250 s | ISO 100 | +0.7 EV | Aperture Priority – convertita in monocrom si efect colorize

50 mm | F 1.8 | 1/320 s | ISO 400 | +0.7 EV | Aperture Priority | Creative Style: Portrait
50 mm | F 1.8 | 1/320 s | ISO 400 | +0.7 EV | Aperture Priority | Creative Style: Portrait

Pentru ca se afla langa geam, si in contra-lumina aparatele au dificultati in a expune corect subiectul, am zis sa-i mai dau un examen aparatului si sa vad cum se descurca. L-am trecut in Auto+ (modul automat de detectie inteligenta a scenei) si am ramas placut surprins vazand ca detecteaza automat Backlit portrait, sare blitu si captureaza imaginea de mai jos

50 mm | F 4.0 | 1/160 s | ISO 500 | Auto+ – Backlit portrait
50 mm | F 4.0 | 1/160 s | ISO 500 | Auto+ – Backlit portrait

Si pentru ca am fost cuminti, Oana ne-a fotografiat pe amandoi, in sala de mese, in acelasi mod Auto+. Ce nu am inteles si mi s-a parut putin confuz, este faptul ca aparatul are doua moduri automate de detectie a scenei: Auto si Auto+ ?! De ce, asta nu-mi e clar, poate manualul va explica exact care sunt diferentele, eu nu m-am prins.

50 mm | F 4.0 | 1/160 s | ISO 1250 | Auto+ (nu stiu ce mod, pentru ca nu eu am facut poza si alegerea iti este aratata pe ecran sau vizor doar inainte de expunere. Ar fi fost util sa apara si in Exif, dar acolo apare doar Auto+)
50 mm | F 4.0 | 1/160 s | ISO 1250 | Auto+ (nu stiu ce mod, pentru ca nu eu am facut poza si alegerea iti este aratata pe ecran sau vizor doar inainte de expunere. Ar fi fost util sa apara si in Exif, dar acolo apare doar Auto+)

Cu stomacul plin si cu noi forte, am plecat din nou pe “teren” convins ca am acoperit pana acum cam tot ce era de spus despre aparat si cu simpla dorinta de a mai face cateva fotografii, dupa placul inimii. Imediat ce am iesit mi-am dat seama ca lasasem pentru a 2-a zi functia de panoramare asa ca acesta a fost primul lucru pe care am vrut sa il fac. Treci aparatul in modul Panoramic (sau Pano 3D), apesi butonul de declansare si incepi sa te rotesti in sensul indincat de sageata. Urmeaza un scurt Processing (si foarte important, in timpul foarte scurt cat aparatul Proceseaza imaginile, poti fotografia linistit, nefiind obligat sa astepti sa se termine procesarea, aici procesorul Bionz aratandu-si cu adevarat puterea de procesare) si apoi iti este afisata intreaga panorama pe LCD. Ai si buton de auto-play si atunci imaginea iti este afisata pe toata inaltimea ecranului si se scroll-eaza automat de la stanga la dreapta, iar atunci cand ajunge la capat, porneste in sens invers.

18 mm | F 8.0 | 1/200 s | ISO 100 | +0.7 EV | Mod Sweep Panorama
18 mm | F 8.0 | 1/200 s | ISO 100 | +0.7 EV | Mod Sweep Panorama

Initial la fotografiere m-a deranjat faptul ca intr-un fel aparatul ma obliga sa il tin in mod landscape si sa ma rotesc spre dreapta pentru a realiza o panorama. Eu prefer fotografia panoramica sa fie facuta cu aparatul in mod portret si daca ma luam dupa sageata insemna sa il ridic spre cer in loc sa il rotesc spre dreapta. A fost unul din momentele cand a trebuit sa intru in meniu, unde am gasit setarea care imi permitea sa schimb sensul si pozitia de realizare a panoramelor. Dar odata setat dupa placul meu, nu a mai fost nevoie sa revin acolo.

18 mm | F 5.0 | 1/100 s | ISO 100 | +0.7 EV | Mod Sweep Panorama |Creative Style: Sunset
18 mm | F 5.0 | 1/100 s | ISO 100 | +0.7 EV | Mod Sweep Panorama |Creative Style: Sunset

Am trecut si in modul Panorama 3D dar nu am vazut nici o diferenta in redarea pe aparat asa ca m-am gandit ca numai pe un televizor 3D se vede diferenta, asa ca am renuntat sa mai incerc. Abia intors in Bucuresti m-am documentat mai mult in acest sens si am gasit o metoda de a transforma fisierele generate de aparat pentru televizoarele 3D intr-un format ce poate fi vazut cu ochelarii aceia rosu/albastru direct pe calculator. Asa ca daca aveti o pereche la indemana, mai jos o anaglifa (cu un subiect nu prea interesant, dar intentia conteaza) realizata cu functia 3d Panorama si convertita pe PC:

Tot ajuns in Bucuresti, mi-am dat seama ca nu am testat o functie a aparatului ce pe hartie (ah de-as fi avut acea hartie de la inceput) parea interesanta. Va spuneam la Auto Portrait Framing despre functia de Clear Image Zoom ce permite dublarea distantei focale a unui obiectiv (bine, se poate si mai putin) cu ajutorul tehnologiei By Pixel Super Resolution. Mii de paternuri de imagini diferite sunt pre-inregistrate in aparat si cu ajutorul acestora si a informatiilor captate in scena fotografiata, aparatul realizeaza un zoom digital de pana la 2x, fara pierderi prea mari de calitate sau rezolutie. Am omis aceasta functie, bine-nteles tot datorita (ati ghicit) faptului ca nu agreez in mod normal zoom-ul digital si am dat disable de la inceput la tot ce tinea de Zoom in aparat. Greseala mea, pentru ca se pare ca in anumite situatii chiar functioneaza excelent si nu mai pierzi timp in fata calculatorului incercand sa faci un crop pe care ulterior sa il maresti la rezolutia initiala. Nu am stiu cum sa va arat rezultatele, cel mai bine le vedeti testand, insa am incercat mai jos sa va arat un crop 1:1 din imaginea fara zoom Clear Image si dedesubt imaginea Clear Image (2x). Cea de-a doua pare mai clara, cu mai multe detalii fine decat crop-ul 1:1. Daca tinem cont si de faptul ca in final imaginea Clear Image are tot 16 mpx, cumva balanta se inclina favorabil catre acest tip de zoom. (in defavoarea crop-ului in post-procesare si marirea acestuia).

 40 mm | F 5.6 | 1/200 s | ISO 100 – imaginea originala fara Zoom Clear Image
40 mm | F 5.6 | 1/200 s | ISO 100 – imaginea originala fara Zoom Clear Image

 teoretic 80 mm | F 5.6 | 1/160 s | ISO 100 – imaginea cu Zoom Clear Image 2x
teoretic 80 mm | F 5.6 | 1/160 s | ISO 100 – imaginea cu Zoom Clear Image 2x

crop 1:1 din imaginea originala marit la 16 mpx
crop 1:1 din imaginea originala marit la 16 mpx

crop 1:1 din imaginea originala (2.6 mpx)
crop 1:1 din imaginea originala (2.6 mpx)

Testul de mai sus isi pierde oarecum din relevanta datorita faptului ca a trebuit sa redimensionez oricum imaginile pentru acest articol, asa ca daca este cineva interesat, ma puteti contacta si va trimit fisierele originale, pentru a va putea face o idee despre aceasta noua tehnologie. Voi decideti daca o veti folosi sau nu 🙂 Pentru ca am fost intr-o locatie linistita, unde lucrurile se intampla cu viteza melcului, nu am avut parte de actiune desfasurata cu viteza prea mare, asa ca nu am simtit niciodata nevoia de a fotografia in modul T12 – 12 cadre pe secunda cu crop de aproximativ 1.4x in interiorul imaginii sau cu 10 cadre pe secunda la rezolutie maxima. Asa ca daca nu am avut parte, ne-am creat noi o situatie in care am putut testa viteza incredibila a aparatului, neegalata in clasa sa (chiar stanjenitor de mare si pentru unele aparate din clasa profesionala). Chiar si la 12 fps, aparatul este capabil de focus continuu, cu tracking pe subiect. Imaginile rezultate le-am compus intr-un mic clip obtinand astfel un slow-motion extrem de interesant. Sunt redate in ordine inversa pentru ca mi s-a parut mai interesant efectul. De asemenea sub clip, una dintre imaginile capturate in secventa rapida.

50 mm | F 3.5 | 1/500 s | ISO 100 | Mod T12 – Tele Zoom High Speed shooting

Am ramas dator si cu prezentarea unui clip video, dar pentru ca nu am mai avut aparatul la dispozitie, am vrut sa scriu cat timp informatiile erau inca proaspete in minte asa ca nu am mai avut timp de ceea ce imi planuisem, si anume un montaj cu clipurile realizate. Asadar, momentan un clip needitat, filmat in full HD la 50 fps

Concluzii

Daca la inceput am fost oarecum circumspect in privinta aparatului, pot spune ca in scurta perioada in care l-am avut la dispozitie a ajuns sa imi placa extrem de mult. Este un dSLR entry level (cu gene din clasele superioare) extrem de interesant, ergonomic, foarte elegant si realizat din materiale de calitate, ce poate deservi fara probleme si prea mari dificultati un utilizator de aparat compact, dar si un utilizator avansat, cu pretentii de la aparatul sau. Din cate am inteles (desi nu este nimic sigur) va fi disponibil la noi la un pret situat in jurul valorii de 800 de euro, echivalentul in lei la data sosirii in magazine (vorbesc de varianta kit cu obiectivul 18-55, pretul de body nu il stiu). Apropos de obiectivul de kit, pot spune cu mana pe inima ca 18-55-ul de la Sony mi s-a parut cel mai sharp obiectiv de kit dintre toate cele testate de mine pana acum. Singurul sau punct slab este zoom-ul, care nu e foarte lin si “sare” in momentul zoom-arii, facandu-l total inutilizabil pentru un zoom in timpul filmarii. Ca si aparatul insa, varianta primita de mine nu era una finala, asa ca este posibil ca aceasta problema sa fie una inexistenta la obiectivul care va veni in kit-ul noului Alpha 57. Despre obiectivul de 50 mm f1.8, pot spune ca se ridica fara probleme la asteptarile oricarui profesionist, fiind foarte sharp inca de la apertura maxima de 1.8. Pe partea de filmare nu are problema zoom-ului (pentru ca nu are zoom, normal 🙂 ), dar senzatia de “sarire” se simte la focus manual in timpul filmarii. Dar cum tocmai laudam capacitatea lui A57 de a focaliza continuu in phase-detection chiar si in timpul filmarii, nu vad de ce as avea nevoie sa filmez manual-focus cu un obiectiv ce poate focaliza automat pe acest aparat. Un alt lucru care mi-a placut, este faptul ca desi in timpul auto-focusului inelul exterior se roteste, inelul pentru montarea filtrelor ramane fix, permitand astfel utilizarea fara probleme a unui polarizator. Nu am pomenit nimic de capacitatea bateriei. Va spun doar atat: tras timp de 2 zile atat foto cat si video, in conditii destul de “racoroase” (ca sa fiu bland cu vremea de afara), si m-am intors in Bucuresti cu bateria la 40%. In total am tras peste 600 de imagini si cam 20 de minute insumate de video. Impresionant. Daca ati ajuns pana aici, inseamna ca v-a placut ce ati citit, cel putin la fel de mult cat mi-a placut mie sa va povestesc aventura numita Sony A57.†Va las in continuare cu o selectie a imaginilor realizate in decursul celor 2 zile si cu promisiunea ca voi reveni cu montajul video 🙂 Va multumesc!

PS: aici este link-ul catre albumul de pe Picasa, album in care gasiti toate imaginile din articol la rezolutie mai mare, de 2048, maxim cat imi permite contul meu (free).

Un articol de Alin Popescu

Alți fotografi au mai citit și:

16 Comments

  • Felicitari pentru imagini! Sunt superbe. Merita toti banii aparatul.

  • Felicitari Alin. Mi-a placut mult prezentarea, comentariile si documentatia. Mai ales ca sunt fan Sony cam de mutisor. A plecat de la un compact H1, am trecut si prin A700 iar acum am un A77 si cunt foarte multumit de el. Nu mai spun ca l-am testat in varii conditii si ”umbla” foarte bine. De cateva luni i-am luat sotiei un A37. Incredibil ce poate face. Asa ca prin comentariile tale imi confirmi inca o data ca tehnologia si sculele de la Sony au evoluat foarte mult. Iar baietii de la Sony acorda foarte mare atentie fiecarui detaliu sau noua jucarie tehnica introdusa in aparate. Bravo Alin pentru ceea ce faci!

  • […] care a ramas tot timpul pornita si pe Auto. Am testat aceasta functie si la RX100 si la A57 si am apreciat-o extrem de mult, asa ca nu mi-am mai batut capul cu ea, stiind cat de mult […]

  • […] care a ramas tot timpul pornita si pe Auto. Am testat aceasta functie si la RX100 si la A57 si am apreciat-o extrem de mult, asa ca nu mi-am mai batut capul cu ea, stiind cat de mult […]

  • […] care a ramas tot timpul pornita si pe Auto. Am testat aceasta functie si la RX100 si la A57 si am apreciat-o extrem de mult, asa ca nu mi-am mai batut capul cu ea, stiind cat de mult […]

  • Ar fi fost interesante si niste poze la iso foarte mare, exemple cu 1600, 3200, 6400, etc. Cum se comporta in aceste cazuri?

  • pare un articol elogios. chiar nu are niciun punct slab aparatul asta ?

  • […] chiar ne-am imprietenit extrem de rapid, pentru ca mai la inceputul anului am testat SonyAlphaA-57 iar micutul parea fratele sau geaman, doar ca inghesuit intr-o carcasa mult mai mica: […]

  • Cred că este una dintre cele mai bune analize, despre un aparat foto, pe care le-am citit până acum.
    Sincere felicitări,
    Dorin
    P.S. ce ochi frumoşi are Andreea 😉

    • Multumesc Dorin. Asa este, Andreea are niste ochi incredibili.

  • Am citit cu placere recenzia si va felicit pentru stil. Azi am recitit-o, in conditiile in care, de trei zile, sunt mandrul posesor al unui Sony A57. Am inteles si mai bine informatiile de aici cu camera in mana. Am nevoie de un sfat: vreau un fix luminos si oscilez intre Sony 50 mm f/1.8 si 35 mm f/1.8. Ce imi recomandati?
    Multumesc.
    Laurentiu

    • Multumesc Laurentiu si felicitari pentru achizitie. Aparatul cu siguranta nu o sa dezamageasca. E greu de spus ce obiectiv sa iei, mai ales ca nu stiu ce stil de fotografiere preferi: mai mult portret, peisaj sau stil fotojurnalistic. Cu 35-ul de la Sony nu am fotografiat, dar despre 50-ul de 1.8 numai de bine!

  • Una dintre cele mai bune recenzii despre un aparat foto pe care le-am citit pe meleagurile noastre.
    Felicitări.
    Radu Grozescu

    • Va multumesc! Stati pe aproape ca mai urmeaza 🙂

  • Superb review, Felicitari!!!
    Detin un sony a33 de 7 luni, as fi vrut sa trec pe un Nikon, nu sunt fotograf profesionist, dar imi place sa imi umplu tumpul liber si cu altceva in afara de Tv si frecat menta. Intradevar, m-am obisnuit cu a33-ul meu, sunt sigur ca trecerea la o alta marca mi-ar fi dat alte batai de cap. Dar tu ai reusit sa ma tii pe linia de plutire in ce priveste acest Sony, si cu siguranta il voi cumpara cand o sa apara. Iti multumesc pentru acest review superb.
    Ps: Pozele le-ai reeditat in Photoshop?

    • Imi cer scuze tuturor pentru raspunsul tarziu, nu am primit nici o notificare despre comentarii si nu am apucat sa mai revizitez articolul decat abia astazi.
      Imi primul rand multumesc pentru aprecieri! Ca sa raspund la intrebare, da, fotografiile mele (absolut tot ce fac) trec si printr-o post-procesare minima: levels, contrast, crop.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 obiective SONY de buget

Descoperă alături de Cristi Kerekes nu mai puțin de 4 obiective Sony de buget, cu care poți trece la un nivel superior dacă încă folosești obiectivul kit. De la wide, la macro și zoom, suntem convinși că vei alege ce ți se potrivește!

7 accesorii ce nu trebuie să îți lipsească în această primăvară

În lumea fotografilor accesoriile sunt nelipsite din trusa foto, pentru a evita situații neplăcute și pentru a fi sigur ca vei fi pregătit oricând, oriunde și în orice condiții pentru a fotografia. Descoperă accesoriile ce nu trebuie să îți lipsească în această primăvară, menite să te ajute să sa surprinzi momente cât mai frumoase

Fotografia de primăvară
5 sfaturi și exemple

Pentru un fotograf, primăvara este anotimpul ideal pentru fotografia de peisaj sau de stradă. Lumina este contrastantă, umbrele sunt încă reci, dar soarele este cald și arzător. Află câteva sfaturi care să te pregătească pentru fotografii de primăvară wow!

Expunerea lungă în 11 pași, de la peisaj la fine-art

Află din acest articol cum să te bucuri de tot ceea ce are de oferit expunerea lungă, plus mici ajutoare când vine vorba de accesorii, filtre, compoziție, metodă de abordare și altele!

Pregătește-te pentru un
Paște fotogenic

Săptămâna aceasta mulți dintre noi încep unul dintre cele mai importante maratoane de gătit al anului pentru masa de Paște. Venim în ajutorul tău, să îți spunem cum să faci fotografii memorabile cu mâncarea de Paște.